5,549 matches
-
tenebre, prin valurile-amețitoare, să fiu doar cântec și-ntristare. Dar nu aflasem Ce vămi mai aveam de trecut din scurta mea istorie? Trecusem prin aceea a chinului sub zâmbetul înșelător al bisturiului, dar nu aflasem puritatea dragostei și nici minunea pruncului zâmbitor. Eram ființă în neființă, un mers singuratic de pribeag ce ispitește luna. începeam să orbesc, visând întuneric. Dar ce vei fi? Cu fiecare zi, va trebui să plătești prețul obsesiei. Cu fiecare zi, ți se va împuțina zâmbetul vândut
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
vecii-vecilor... Ei, sigur că mare bai nu era, fiindcă puteam pune și noi de-o Columnă, ori batăr de-un obelisc pe care să lipim niște postere-reproduceri după imagini tv cu doamna mater felicitas și proaspătă ghinisbuchiană, "Adriana Iliescu cu pruncul" - încercare de reproducere natur după un colaj "Mamă cu copil" de Picasso și "Lecția de anatomie" de Rembrandt (de-a ieșit ce-a ieșit, mă rog...); precum și decupaje din alte reportaje tv, cum ar fi: Hoarda vânătorilor de la Balc, Grupul
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
înfățișarea ei angelic-androgină, nu reușește să o salveze, deși jurase să o urmeze pe Ioana oriunde. Chiar și în moarte. Îndurerat, se va retrage în fortărețele de pe domeniile sale din Vandeea unde va întemeia abația Sfinților Inocenți pentru a cinsti pruncii omorâți din ordinul regelui Irod. Dar durerea pricinuită de moartea Ioanei îi va întuneca chipul, sufletul și, cel mai rău, rațiunea. Să nu uităm că suntem în Evul Mediu și vremurile sunt obscure. Disperarea ducelui de Rais îl transformă într-
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
lectura regizorului, ca și fabulosul efectelor, conduce spre exploatarea zonei miracolului, care există și care se poate produce chiar și la vedere (scena cu sîngerarea palmelor). Spre acest tip de repetare, menținută, totuși, în coadă de pește, a conceperii unui prunc în mod misterios, poate chiar divin. Nu cred în acest tip de speculație. Dar asta e problema mea. Regizorul însă și-a urmărit formidabil accentul pus în scenariu și și-a dus, coerent, avînd și mijloacele la dispoziție, construcția di
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
gradene, și ele dispuse pe patru laturi ale spațiului de joc, în mijlocul enigmei investigate de regizorul Marius Oltean. Cu cine a făcut Agnes copilul, de ce a ascuns Maica superioară sarcina, ce relație este între ele, cine și de ce a ucis pruncul nou-născut? Mă uitam și mă gîndeam ce bine dă și cum împrospătează inocența bietei Agnes iarba din spectacolul Frații al lui Dabija, montat și la Odeon, presărată ici, colo. Spațiul lui Constantin Ciubotariu are ceva special, degajă un tip aparte
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
și cărunt al scrisului românesc" (p. 60), "balaur de cauciuc umflat" (p. 63), "amphitrionul voluminos, cu capul mare de copil de săpun unsuros și cărunt" (p. 78). Tușele caricaturale se amplifică repulsiv: "E naiv de serios, gura arcuită ca de prunc e proiectată de la comisura buzelor spre bărbie, în jos, prin două fire de salivă, gulerul și umerii hainei sunt cu ochiuri de pete de grăsime și mătreață" (p. 78). Răzbunarea se hrănește dintr-o furie neagră, în febra căreia pamfletarul
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
a plecat pe jos cu o cruce-n spate, dusa-n anii grei. a urcat Golgota lui Iisus Hristos demn și în credința : totul pantă rei... inima lui caldă n-a mai vrut să bată, să mai cante versuri despre prunci și Țara; o...inima tristă lacrima curată, doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afară. colo, pește PRUTUL care ne desparte cine-o să mai salte poduri mari de flori ? pe pagina scrisă în a noastră carte GRIGORE
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
traduc o nevoie de protecție, ca și (evident) o ingenuă autoidealizare. în asociere, se cuvin amintite notele pline de fervoare ale unui cult marianic: "în orice loc ai sta în biserică, ea te găsește cu ochii./ Ochii Maicii Domnului cu pruncul în brațe. în stânga,/ cum intri și mergi sfiit spre altar. Neasemuit de frumoasă-n/ blândețe, te-așteaptă, te primește, te ascultă. Ochii sunt vii, vie-i icoana, străluminat locașul din Mărțișor" (Ochii Maicii Domnului). Astfel copilăria e reconstituită pe planul
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
ireconciliabile, a căror sacrificare de dragul "bunelor sentimente" ar fi riscantă. Răul existențial prezent în creație e ca o tumoră inoperabilă, dar care nu afectează o supraviețuire sui generis. De un rău lăuntric nu e scutită nici vîrsta infantilă, atunci cînd pruncul suferă oprimări și e nevoit, în fragilitatea sa dezarmată, însă, vai, nu totdeauna dezarmantă, a elabora tactici ale defensivei. Constanța Buzea consemnează un soi de demonie a inocenței " Am fost un copil mai mult decât visător./ Păream că veghez somnoroasă
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
însămi, cu noua ipo- stază. Pe pereți, fotografii din expozițiile ce au fost pe aici, fotografii alb-negru, sepia sau colorate manual, cu rame nostime sau sofisticate. Portrete nobile și sentimentale, Vremea inocenței, Frumosul paște de altădată""Reducere de 10% pentru prunci și bebete, cavaleri și domnișoare." Nu mă încadrez. Surîd pierdută. S-a înserat. Și s-a răcorit puțin. Stau în pragul FotoCabinetului, fardată a la epoque, îmbrăcată, însă, cu hainele mele. Un hibrid. Și îi privesc pe concetățenii mei. Cu
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
porților școlii. Un efort adeseori ignorat sau trecut prea ușor cu vederea de factorii politici decizionali, care, probabil, îl consideră aproape firesc, obligatoriu. Nu-i deloc astfel. Dincolo de rutina obligațiilor pur informative, ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți spre educare. îi apără de valurile agresivității unei lumi scăpate, parcă, de sub control. îi îndeamnă și-i învață să creadă că munca, prietenia, devotamentul, altruismul și multe alte noțiuni, care tind să devină simple vorbe terfelite în hulpava noastră
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
și singurătate. Am făcut toate acestea în regim de antrenament, și într-o direcție la capătul căreia speram, și mai sper, să găsesc răspunsuri și orizonturi limpezite, revelații și mai ales poezie... În copilăria mea, mama hotărâse să botezăm un prunc, și să-i fiu nașă eu. Ce minunat, o nașă-copil, să-l duc în biserică și să-l primesc în brațele mele firave după creștinare și să-mi poarte numele. Din toate câte s-au spus și s-au făcut
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
-l primesc în brațele mele firave după creștinare și să-mi poarte numele. Din toate câte s-au spus și s-au făcut cu acel prilej nu țin minte decât o emoție copleșitoare, spaima mea de a nu se îneca pruncul în cristelniță, dublată de spaima de a nu-mi aluneca pe lespezi copilașul din plăpumioara de mătase. între atâta lume bucuroasă de eveniment, am avut numai eu, inexplicabil și repede trecător, sentimentul singurătății, făcând față ca prin minune unei responsabilități
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
lui unică, veșnică... Mai multe versuri frumoase, unele memorabile, ies din această radicală modificare a perspectivei, prin care lumea exterioară devine palida extensie a unui fabulos univers primordial, acea ,burtă înstelată" strălucind încă din titlul cărții: ,Eu nu eram un prunc,/ ci o lume întreagă./ Mă nășteam în fiecare minut, din toate pozițiile,/ răpăind ca o mitralieră,/ din toate pântecele,/ din toate acele locuri de plăcere pline acum de sânge/ și acum icnind de durere./ Eu însumi plin de sânge/ și
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
trăsăturile comune, nici situațiile repetitive (copii de tinere mame cu tați naturali nedeclarați etc.), dar existențele lor diferă. Epopeea începe cu o primă Zaira, tînăra țărancă siciliană, căsătorită la finele secolului al XIX-lea cu un păstor din Abruzzi, cîndva prunc părăsit, crescut de călugărițe. Dotat și studios, fiul lor, tînăr avocat de mare viitor, va muri pe front în timpul primei conflagrații mondiale. Pitrucc, fiul acestuia (rezultat nu din logodna castă din la belle époque, ci din legătura cu o prostituată
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
lucrări de o calitate excepțională. Expoziția este structurată pe școli: emiliană, română, napolitana, toscana, lombarda, genoveza, venețiana. Primele trei șunt reprezentante remarcabil de artiști majori: școală emiliană prin Parmigianino, prezent cu un desen tipic în cretă roșie reprezentînd Fecioara cu Pruncul, prin Guercino (cu două desene), și doi dintre membrii familiei Caracci: Ludovico și Agostino. Dintre operele școlii române merită semnalate două studii de Pietro da Cortona, un peisaj de Gaspard Dughet și un grup de trei desene de Pier Francesco
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
în 1990, dar compus evident în plină "epocă de aur". Ultimii ani ai ceaușismului apar de puține ori înfățișați cu atîta forță ca în paginile acestei narațiuni crude și disperate. Tatăl care transportă, prin Bucureștiul sordid al anilor ^80, cadavrul pruncului său nou-născut într-o cutie de ghete, unicul sicriu la care avusese acces, devine simbol al existenței românilor în cea mai întunecată perioadă a istoriei lor contemporane. O imensă frustrare și o imensă ură răzbat din rândurile scrise pe ascuns
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
alt element ce amplifică tensiunea din spectacolul lui Tompa. "Medeea luptă cu mijloace greu de acceptat pentru drepturile ei de femeie înșelată în așteptările ei. Ea este vinovata tragică. Fiindcă își asumă în mod conștient vina de a-și ucide pruncii și atinge sublimul în suferința cu care plătește pentru faptele sale. Dar judecă totul nu cu creierul, ci cu inima de femeie învinsă. Patima sa o determină să facă o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
necurăția, ci în cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar patimi trupești - spune el - sunt: iubirea de plăceri felurite, curvia, preacurvia, desfrâul, necurăția, amestecarea sângelui (incestul), stricarea pruncilor, împreunarea cu dobitoacele (zoofilia sau bestialitatea), poftele rele și toate patimile urâte și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
formele de patimă legate de sexualitate ca desfrâu, adulter, concubinaj, etc. Desfrânarea sau curvia are o lucrare pătimașă variată: ca relație trupească între sexele opuse în afara căsătoriei religioase; relații exagerate fără respectarea perioadelor de post și fără finalitatea nașterii de prunci; relații contra firii între același sex; onania; privitul imaginilor necuviincioase, consimțirea cu gândul la acest păcat, crearea diferitelor scenarii mentale cu referire la desfășurarea patimii, vorbele, glumele și cuvintele ușuratice, triviale și cu dublu înțeles, care constituie aluzii la desfrânare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc a fost lăsat de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ajunge la o plăcere eliberată de durere și de osteneli 26. Din scrierile patristice aflăm că imboldul trupesc a fost lăsat de Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o folosim noi rău. Sau vom învinovăți pe Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acestuia din urmă, poetul rus a fost arestat de guvernator pentru ca duelul să nu aibă loc. În orice caz, peste zece ani, S. N. Starov - devenit general - va fi numit de Kiseleff cel dintîi instructor al armatei române. Boierul moldovean Scarlat Pruncul povestea că Pușkin l-a provocat și pe el la duel, la Chișinău, dar că a scăpat fugind la moșia sa din Slobozia. Interesant este faptul că, după plecarea lui Pușkin din Basarabia, un bun prieten, N.S. Alexeev, îi scrie
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
unite în reeditarea recentă de la Polirom, atinge, țintit, extremele: beția sîngelui, în cărnurile pofticioase, poftite și, de partea cealaltă, ultimul zvâcnet trezit de cuțit inimii deja neînstare să mai bată. Proza lui Bonciu, ręveur solitaire, speriat de lume ca un prunc de visele rele, e un jurnal de bacanale și de iubiri mediumnice pentru fetițe-femei, dăruite, în sfîrșit, amantului postum. Experiențe de toată mîna, din cele care se spun și, mai ales, dintre acelea ascunse sub pietatea gustului burghez trec, în
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]