529 matches
-
a Muzeului Banatului. Prezentând-o, directoarea secției, doamna Corina Cranciova, a precizat că „de data aceasta, tema obiceiurilor tradiționale de Crăciun a fost abordată din perspectiva acelora care trăiesc cel mai intens bucuria venirii Moșului, copiii“. Costume populare pentru pițărăi, pruncii colindători, icoane pe sticlă și lemn, mese încărcate cu bucate tradiționale, colaci, cârnați, tobă și sângerete sunt... piesele de decor ale unei povești căreia trecerea timpului nu i-a știrbit nimic din magie, căci puterea ei e copilul care sălășluiește
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
mă plimbam/prin grădinile din Ada Kaleh/și prin cetate./ era un rai /să poți să stai printre flori, măslini,smochini și chiparoase. Stări de conștiință vecine cu extazul îi provocau ceremoniile de natură sacrală. De Rusalii, poeta avea, în pruncie, sentimentul că, în timpul oficierii cultice, cobora realmente din cer duhul sfânt: Rusaliile au coborât după zece zile de la Înălțare,/ mare sărbătoare pentru creștini!/ Sfântul duh era apa vie,era foc./ O elocventă emoție spirituală comunică dangătul clopotelor de la mănăstirile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul ei de primejdia ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
valoroși dacă mânuiesc dejecții în capul celor așezați pe piedestal. Am avut ocazia să-l cunosc pe MS Regele României. Nu din cărți de istorie, ci direct. Am văzut ce Rege fantastic avem, un Rege care a fost educat din pruncie să fie Rege. Un Rege cum astăzi nu se mai găsesc în lume decât câțiva. De la acest Rege am câteva scrisori care îmi sunt adresate și care constituie niște rarități, irepetabile din nefericire. Câteva scrisori am primit și de la Majestatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
ți se dea voie. Gândul îi fuge foarte des la acest prim eșec“. Să fi dus acest eșec la călugărirea de mai târziu a Eugeniei Ionescu? La fel ca la criminalii care-și justifică pornirea prin faptul că în fragedă pruncie niște părinți ceva mai încuiați nu le permiteau să mănânce un picuț mai pipărat? În timp ce Eugeniei Ionescu i se refuză gloria, iată însă că alții prosperă. De curând, Constantin Tănase a angajat la Cărăbuș o cântăreață cu voce cam groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se aflau câteva case, lăfăindu-se în soare, și casa Polovraci. În casa asta, mare, care atrăgea atenția, călătorului, încă de la distanță, locuiau șase persoane. Oameni mari: de vază, cu capetele tixite de cunoștințe și de știință, acumulată din fragedă pruncie și permanent amplificată, în ani, prin studii, prin experiență, prin practici normale și de bun augur. Mai precis: în două camere locuiau bătrânii mama și tata; în alte două, fetele; fete bătrâne; în una, doamna care avea grijă de toți
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai văd, și să te ascult. Îi înconjoară câțiva oameni ai ordinii. Vor să-i despartă. și, să-i înlăture, pe bunic și pe copil. Nu, se opune Mihai. Lăsați. Aici nu-i treaba voastră. Ăsta e prietenul meu din pruncie. și copilul? Urmașul. Urmașul său și al meu. O, cum au trecut de iute nouăzeci de ani! Cum au trecut! Lasă. Nu e momentul să ne întristăm. Dimpotrivă. Să ne ținem cu firea. Să dovedim că suntem ce-am fost
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-n plus, toate textele alea cu milhiks și fleișiks 1, bașca toate regulile și regulamentele lor meșughene 2, de parcă n-ar fi fost de-ajuns propria lor țicneală! O glumă de-a noastră de familie zice că odată, în fragedă pruncie, am întors capul de la fereastra pe care priveam viscolul de afară și am întrebat pe un ton optimist: „Mama, noi credem în iarnă?“ Înțelegi ce-ți zic? Am fost crescuți de hotentoți și zuluși! Nici măcar nu mă puteam gândi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
este predat în trei zile, va ucide toți copiii sub un an, din întreaga țară. Cheng Ying s-a sfătuit cu Gongsun Chujiu, un alt prieten al lui Zhao Dun, și au ajuns la concluzia că orfanul Zhao și toți pruncii din țară pot scăpa de moarte numai dacă cineva cu un copil mai mic de un an își sacrifică odrasla. Întâmplarea face că Cheng Ying avea un băiețel de câteva luni și i-a dat lui Gongsun propriul său copil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mele cu mușchi, Încercînd să-mi trec cumva timpul cît mă străduiam să-mi umplu golul și ghiorăielile pîntecului imaginîndu-mi festinuri uriașe, m-am apucat să mestec bucățelele de confetti de la picioarele mele. Deși mă aflam În perioada tîrzie a prunciei, cred că ar fi corect să afirm că acest moment a fost, pentru mine, Începutul sfîrșitului. Ca multe lucruri ce Încep prin a fi mici plăceri ilicite, mestecatul hîrtiei a devenit curînd pentru mine un obicei cu propriile lui tabieturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
explorare alcătuită din zece axioni, care În prealabil luaseră Înfățișarea speciei dominante pe Pămînt. În plus, ca acești exploratori să poată Înțelege cum trebuie obiceiurile și limba pămîntenilor Înainte de a intra În contact cu ei, au fost trimiși din fragedă pruncie, adică de pe cînd erau niște bieți sugari extratereștri, să fie crescuți de mame pămîntence aflate În deplină necunoștință de cauză, drept proprii lor copii. De aici și titlul cărții. CÎnd acești copii deveneau adulți și stăpîneau la perfecție limba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
voi sănătate pentru mine e beznă...” - Și ce-ai făcut cu el? - Nimic... Doar nu crezi că l-am vindecat prin hipnoză! C-am făcut pase peste el, rotocoale energetice, l-am apăsat pe nu știu ce punct, l-am întors în pruncie când își sugea degetul, să-mi povestească ce i s-a întâmplat, dacă l-a închis mamă-sa în dulap, l-a lăsat nemâncat și l-a bătut cu funia udă vreunul dintre amanții ei. Dup-aia să se trezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Boțul de aur I se spunea "boțul de aur". Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată de crin alb iar părul blond, des și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie. Pe măsură ce micuțul boț de aur crescu, deveni o fetiță slăbuță, nărăvașă, orgolioasă și tare neastâmpărată. Luana Leon reprezenta întregul univers al unei familii obișnuite. Mama, femeie blândă și cumsecade, o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
câte un nou idiom patrimoniului lingvistic maimuțesc. Concluzia unei comisii de specialiști a fost că Maimuța Makonde este capabilă să converseze în absolut orice limbă, doar dacă ea este limba maternă a interlocutorului sau măcar învățată de acesta în fragedă pruncie. Dacă încercai să-i vorbești maimuței într-o limbă în care nu te exprimai natural, adică nu gândeai în ea, ci traduceai în actul conversației, M.M. intra într-o stare de confuzie și tăcere totală. Te privea ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dar cu noi a fost exact invers. Dragostea dintre noi se împlinea prin grija iubitoare ce i-o purtam amândoi Dorinei, care, ca și mine, ca și mama mea, poartă dorul în numele ei așa cum ai remarcat și tu. Din fragedă pruncie am iubit-o amândoi peste măsură. De atunci și până astăzi nu am acceptat ca fetei noastre să îi lipsească ceva și te asigur că nu a fost ușor. Victor și cu mine am acceptat fără murmur renunțări care adeseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mea cea mare de pământeni muritori! Odată, demult, a venit la mine, cu viclenie, una de-a voastră, cu părul lăsat pe frunte și retezat deasupra sprâncenelor, dar nu ca celelalte din neamul vostru, ci cu o înfățișare de speriat pruncii și cu o ură nemaivăzută la alte noroade... Și-mi spune mie că niște forțe ale răului s-au sfătuit să vândă țara lui Antihrist și să-i spulbere pe drept-credincioșii cei cinstiți care vor binele Țării. Ajută-ne stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu alții de teapa lor, iar după ce se mai înalță și până la apusul vieții trăiesc în armonie și își acordă susținere necondiționată ori de câte ori vreunul are nevoie. Cutuma aceasta este susținută de puternicul sentiment fratern ce se statornicește încă din fragedă pruncie și se potențează apoi prin participarea la eforturile comune pentru îndestularea tuturor. În situația dată, Vasilica avea responsabilitatea încredințată și asumată să vegheze ca treburile casei să se desfășoare cât mai bine, fără niciun fel de întâmplări neplăcute. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
testele unii de la alții -, m-a privat de primirea unor slujbe, dar asta nu mai prezintă importanță. Ce vină aveam eu, dacă niște evaluatori, limitați axiologic, nu erau în stare să interpreteze corect răspunsurile? Când eram la școală, în prima pruncie mai ales, îmi erau dezvăluite, printr-o intuiție grozavă, toate misterele existenței și-i uimeam pe toți cu răspunsurile mele. Într-un rând, a venit la noi în clasă un domn pe care doamna îl numea tovarăș și ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
strada era măturată festiv, de două ori pe an, ci chiar și în lumea largă. Când îți punea Nineta o ștampilă de om deștept și rar, așa era; nu-ți putea lua nimeni ștampila asta de pe frunte. Tot în frageda pruncie am fost consacrat și ca talent al târgului. După ce nea Onuț s-a întors acasă, tablagiii din bloc i-au pus la cale o primire pe cinste, la mititica din fața blocului, cum îi spuneau ei locului aceluia împrejmuit pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe patul din casa pentru needucabili. Eu îl știam, de bună seamă, pe de rost. S-a dovedit că el era complet afon. Dar notele false din cântecul nostru erau emoționante și frumoase. „Cuvântul pe care l-am învățat din pruncie, o, fă ca el să ne dea roade în lupta și înfruntarea vieții!“ Astfel a trecut, plin de grijă și cumva pe nesimțite, la chestionarul propriu-zis al confirmării. Deși într-un fel era de prisos după tot ce spusesem eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cred că am îndrăznit prea mult: "Stimată doamnă ce astăzi îmi ești verde,/ Trecând pe lângă tine îți simt parfumul fin/ Ce-mbată trecătorii și printre nori se pierde./ De-aceea, dragă doamnă, mereu la tine vin.// Să știi că din pruncie îți tot admir odorul;/ Ce vara este fraged și-l poartă vântul lin,/ E părul tău de aur, iar toamna își ia zborul./ De-aceea, dragă doamnă, mereu la tine vin.// Iar trupu-ți mlădios se leagănă agale/ Cântat de triluri
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
discurs rațional dispare. Mitică (Inspecțiune) pentru care spațiul vital se restrânge exclusiv la lăptărie, nu mai știe a rosti decât „a... ăpt......ptăiie" ceea ce ar vrea să însemne „lăptărie", după cum gungureala „ma-ma" desemnează mama. Lăptăria pune în valoare lalismul prunciei. Provoacă o imensă bucurie de a trăi. „Eș' du'ce, îne Iancule! - Sun' tu'tă Co'tică! - Tu'tă du'ce, îne Iancule!". Lăptăria este ultima redută a moftangiului - inexpugnabilă. Leanca transductiva Specificul gândirii moftologice este incapacitatea de sinteză. Raționamentul
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
mult și în uzul jurnalistic; o tipică fiziologie, în tradiția prozei noastre din secolul al XIX-lea, poartă titlul "ii. Un studiu" (de Lelia Munteanu, în Gândul, 8.09.2008) și cuprinde enunțuri de tipul "Istoria cocalarului începe din fragedă pruncie, de când pune timpanu pe manele". În aceste condiții, nu ne mai surprinde faptul că termenul a produs o familie lexicală bogată, care cuprinde femininul cocalariță ("O sa fim un oraș de cocalari și cocalarițe, că și așa e împânzit cu d-aștia
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
artificiul poetic al epistolei ("Prietene, mai ții minte acele povățuiri/ Care-mi dai la ale mele trecute nemulțumiri?", îl întreabă el pe marele Cîmpineanu, iar lui Iancu Văcărescu îndrăznește să i se adreseze cu tu: "Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit", construind apoi o complicată strategie de flatare insistentă a celor doi aristocrați, înzestrați din fericire și cu fumuri literare.) întinsele epistole ale lui Alexandrescu nu sunt lipsite de platitudini, monologul continuu nu are întotdeauna spirit și se
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Ei nu spun „în fața mea”, sau „în dreapta copacului” sau „dincolo de apă„”, ci „la nord de mine”, „la vest de copac”, „la sud de apă”. Nici măcar nu au cuvinte care să însemne „la stânga”, „la dreapta”. Copiii învață în schimb încă din pruncie cuvintele gungga (nord), jiba (sud), guwa (vest) și naga (est), pe care le folosesc în chip atât de firesc încât pare și poate că și este instinctiv. Dacă ești cu fața spre nord și citești o carte, vorbitorul de guugu
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]