482 matches
-
să calificăm literatura pe care o scriu Vladimir Beșleagă sau Aureliu Busuioc literatură basarabeană, problema gravă e că proza lor nu e citită în nici un fel în România. Când circulația cărților și a valorilor dintr-o parte sau alta a Prutului va fi naturală și vizibilă, calificativul de ,basarabeană" pentru literatura scrisă dincolo de Prut va deveni inutil. Dar acest calificativ va rămâne funcțional pentru un trecut delimitabil între anumite limite. Dacă pentru criticii imediatei actualități originea geografică a unor valori nu
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
sfera culturii sau literaturii române, fără granițe? Ar fi cazul ca în România să existe mai mult de trei-patru buni cunoscători sau specialiști în literatura basarabeană, spre folosul ambelor părți. Dezbaterea despre antologiile literaturii basarabene ar fi putut trece atunci Prutul pe un pod de cărți sau pe o punte de articole, mai solidă decât trei-patru opinii izolate. Antologiile propun o constelație de valori și sunt cele mai bune căi pentru a ieși din simplificările cunoscute și reducționismele atât de vehiculate
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
mazil, cu alte cuvinte făcea parte dintr-o pătură intermediară între boiernași și răzeși, țăranii liberi. Sadoveanu îl și numește mereu mazilul de câte ori amintește de dânsul. Iar basarabeanul se simte ca făcând parte din aceeași familie cu modoveanul de dincolo de prut: noi suntem neamuri (p. 53)3. Principala țintă a călătoriei scriitorului a fost ținutul Orhei, în care se petrecuseră și cele mai importante momente ale acțiunii din Neamul Șoimăreștilor. Fără un plan bine fixat, cei doi călători au ajuns acolo
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
La Ciocana", "Liberty", "Numai Tu", "Proba Credinței", "Semafor", "Dragostea Mea" și "Nae". În cei 20 de ani de activitate, trupa a lansat cinci albume, ultimul fiind "Generația în Blugi". Eveniment recomandat de Rock FM. Organizator: Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT.
Alternosfera, Alexandrina şi Gândul Mâţei, la o nouă ediţie a Concertului #dinBasarabia, la Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/96669_a_97961]
-
corectă, iar România are capacitatea militar și strategic de a-și îndeplini toate obligațiile, în primul rând față de populație, cât și către întreaga alianță și vine aici și ca o extensie a responsabilității noastre față de românii de pe malul celălalt al Prutului", a adăugat Ponta. El afirmase, la Rovinari, că România trebuie să se afle permanent, în această perioadă, "într-o stare de atenție". Întrebat de jurnaliști, la Craiova, ce înseamnă o astfel de situație, premierul a explicat că a vrut să
Ponta: Ne paște un război! () [Corola-journal/Journalistic/30763_a_32088]
-
protejate din zonele riverane Dunării, în conformitate cu prevederile legislației europene. La întâlnire participă reprezentanți ai Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, ai unor O. N.G-uri care desfășoară activități în domeniu, administratorii Parcurilor Naționale Domogled - Valea Cernei, Porțile de Fier și Prutul Inferior, precum și ai unor arii protejate din județele Iași, Buzău și Argeș. Prezenți la această manifestare, administratorii unor Parcuri Naționale din Italia, Olanda și Spania, precum și comisari ai poliției de mediu din Anglia și Irlanda vor face cunoscută participanților experiența
Agenda2005-26-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283866_a_285195]
-
umilințe. Cele cinci sărbători de Crăciun și de Anul Nou, inginerul Ilie Birdean din Checea le păstrează într-o dureroasă, dar poate și duioasă amintire. În primul an viscolul le-a distrus casa, apoi i-a murit mama, iar furia Prutului ieșit din matcă le-a înghițit agoniseala. „Noaptea pe care toți oamenii o întâmpină cu bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
Vreau să știu ce e cu mine, Ce rost am pe-acest pământ. NU-S VINOVAT C-AM ÎNDÂRJIT ȘACALII ȘI C-AM RĂCNIT CU SUFLETUL DURUT CĂ NU DAU UN CEAHLĂU PE TOȚI URALII ȘI CĂ URĂSC HOTARUL DE LA PRUT. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. În lan erau feciori și fete, Și ei cântau o doină-n cor. Iubito, câtă lume între noi! Sfârșitul a venit fără de veste. A rămas cerul fierbinte și gol. De ce-
PARTEA A II-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385085_a_386414]
-
Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din teii înfloriți Mâinile trudite pentru cei munciți... Sufletul și ruga în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții, Talpa și opica, plină de sudoare, Sora mea și Prutul ce încă mă doare! Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul, Când îmi petrec Moșii am să cos și ortul, Vămile să trecem înspre veșnicie Cu făclii speranțe aprinse pe ie! 02 iulie 2015 foto sursa internet Camelia
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului UNIRE ÎN CUVÂNT Între cer și pământ, glasul duce-n grai sfânt, al dorințelor cânt, de unire-n cuvânt. Străbună chemare strigă la hotare, spre unificare: România Mare! Prutul învolburat, în maluri a săpat și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și apere glie. Înimi înfrățite de neamul părinte, cântă-n țări unite și nedespărțite. Unirea să fie pentru veșnicie
VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
-
Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Și când răul vine-n lume cu vecinul nu te pune Că e Prut sau că e Trotuș vecinul ți-e frate totuși Să nu fie de deochi au legat Prutul la ochi Să nu vadă ce se face război în vreme de pace Se-ncontrează ca nebunii românii parc-ar fi hunii Că-n fața lui Dumnezeu vecinu-i fratele meu Nu e minus nu-i nici plus nu-i american
DOINA DOINELOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384031_a_385360]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! De ani de zile te aștept, Fratele meu, de peste Prut, Să te întorci din pribegie
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! De ani de zile te aștept, Fratele meu, de peste Prut, Să te întorci din pribegie la mama care te-a născut... Mă amăgești de multă vreme și-mi cânți în doine că ți-e dor, Să calci câmpia părintească, să
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
n-am să-mi pierd răbdarea, Frate, și am să coc și mâine pâine, Și de nu vii...lăsa-voi doina ca jalea inimii s-aline... 15 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2146, Anul VI, 15 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
totuși, optimist. România a risipit mult din bogățiile țării, dar mai are multe de arătat scepticilor și mai ales colonialiștilor moderni. Oricât de utopic pare, eu visez o Românie neutră, fără angajamente umilitoare, fără porniri belicoase impuse de alții, cu Prutul secat de dragostea de frate, cu libertate pe gustul nostru, de neam vechi și mândru. Vorba versului, ,,Asta ți-o doresc !...” Dar tu nu m-ai întrebat doar ce îmi doresc eu pentru viitorul României, ci cum văd acest viitor
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
al transparenței, acolo unde ea există, este una din concluziile autorilor unei analize comparative a bunei guvernări din România și Republică Moldova, prezentate marți 29 martie, la Chișinău, în cadrul dezbaterii ” Transparență procesului decizional: legi și practici pe ambele maluri ale Prutului”. Evenimentul a fost organizată de Asociația Presei Independente (API) din Republică Moldova, Societatea Academică din România și Academia de Advocacy (Timișoara) în cadrul programului Podul Bunei Guvernări, un proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Faptul de
Raport: Transparența instituțiilor publice este un deziderat, iar secretomania este norma în România și Moldova [Corola-blog/BlogPost/93026_a_94318]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
vom cânta mereu Hora Unirii, Vom aștepta să vină Ceasul Bun. Nu ne mai amăgiți cu baliverne, Nu vrem poduri de flori... Unire vrem! Astăzi ne este scris, prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup pe steagul tricolor Va re-ntregi pământul vechii Dacii, Nemuritor, cu noi spre viitor. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
nu aveau probleme cu autoritățile. Urmau să se întâlnească mai târziu, după ce ajungeau și ei în România. Planul era foarte bine pus la punct. Din Ucraina, trebuia să intre în Republica Moldova și apoi să treacă granița spre statul român. Trecuse Prutul fără nici cea mai mică problemă. Câțiva exaltați făceau mare tam-tam pe tema unirii celor două țări. Vorbeau de latinitate, de unitatea de limbă și de faptul că râul Prut nu era decât o graniță artificială care separa același popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
morții din războaie, Strânge-ți oștile pâraie Că-i iar vreme de bătaie! Mihai, Mihai al lui Mihai Scoală-ți morții de sub plai Și adună-i, ce mai stai Că-i prăpăd și mare bai...! Treacă muntele cum potu-l, Treacă Prutul de-a înotul Că le iau dușmanii lotul Și pe ei cu noi cu totul! Treacă-n pas de front Carpații, Morții morților sculați-i Că vă dorm, halal, bărbații, Treziți-i și-mbărbătați-i...! Referință Bibliografică: Treziți-i și
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
dar eu știu că comunismul, bolșevismul nu mai poate reînvia, imperiul nu mai poate reînvia, cu toate tancurile lui, cu toate rachetele lui. Și eu cred că voi apuca vremurile când vom fi împreună noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, vom fi împreună cu adevărat. - Stelian Gomboș: Dincolo de optimismul poetului, să acceptăm și vizionarismul său. Avem o patrie de cuvinte întreagă. Când credeți că am putea avea și o patrie de pământ întreagă? - Grigore Vieru: Deci, vă pot spune. Eu sunt
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
dat fiind faptul că anul acesta este primul an în care legea respectivă a intrat în vigoare și în România, fac un apel către Guvernele României și Republicii Moldova, precum și către asociații și organizații reprezentative ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului care trăiesc în diaspora, să organizeze Ziua limbii române în comun, la 31 august'', a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Badea. Acesta a ținut să precizeze că, în opinia sa, sărbătorirea acestei zile a limbii române poate reprezenta o oportunitate pentru
VIOREL BADEA DOREŞTE CA ROMÂNIA ŞI R. MOLDOVA SĂ CELEBREZE ÎN COMUN ZIUA LIMBII ROMÂNE de AGERPRES în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363988_a_365317]
-
într-o Postdecembristă: „principial nu s-a schimbat nimic/ libertatea a rămas/ arta de a juca în lanțuri...”. Tot aici găsim, alături de alte reușite și înălțătoare poezii, o rugăminte - „(...) supuși la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am pașaportul pe la poartă/ și-aducem ca dovadă și ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (...)” - ce-l așează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroși barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ș.a., făcându
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA " DANGĂTUL DE DOR" AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIȚĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 943 din 31 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cu sfială, un portret dedicat poetului Ionel Căpiță Întâmplarea de a-l cunoaște pe
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
de dor" are aici, prin subțirimea lui - iau asupra mea această povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului, la răscolitorul "dangăt de dor" de pe malul stâng. Referință Bibliografică: UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIȚĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]