837 matches
-
de-al iubirii clocot,de doruri, în trăiri incendiare,de dragostea-i de țară și de neam,de suferința-i fără de-alinare.Nicicând să nu uităm că el, Eminul,cu veșnicia făcu legământprin versul său și, ca într-o psaltire,lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt... XI. CÂNTECUL IERNII, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Din flaut de cristal ne cântă iarna și ca-ntr-un menuet fulgii învață de poala norilor să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de până la el (psaltiri, tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.), adunat cu mult zel în excepționala bibliotecă personală și selectat în 1858 într-o Crestomație sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită de un aparat critic ce satisface toate exigențele. Ediția-antologie e
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va primi nimic de la Dumnezeu, spune Scriptura (Iacov 1, 6-7). Dar inevitabil apare întrebarea: Omul îi crește? În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a precizat biliotecara Carina Galiș, cea mai veche tipăritură ce se păstrează în Secția de Patrimoniu este „Noul Testament de la Bălgrad“ din 1648, tipărită de mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan. Aceluiași secol îi aparțin „Îndreptarea legii“ tipărită la Târgoviște în 1652, și „Psaltirea de la București“ (1694), exemplar tipărit de Antim Ivireanu pentru Moldova. Cea mai veche carte străină aflată pe rafturile B.J.T. datează de la 1500: „Tullius de oficiis cum Comentariis Petri Marsi einsque recognitione“, păstrată nesperat de bine. SIMONA POPOVICI Avangarda XXII l
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
la Editură Librăriei Socec, București. Este, cum se menționează, chiar Ediția ÎI. Prețul - 15 bani. Nu lei. 15 bani. Una din băncuțele vremii care poate că doar la muzeul Băncii Naționale mai există, dacă ea are vreunul complet. Titlul, - CORESI, PSALTIREA, acea piatră nestemata a limbii și culturii române montată pe graiul viu românesc, la Brașov, în Schei, în anul 1577. Cartea, de fapt, - cumpărată mult mai tîrziu, - provine de la un anticariat unde a fost achiziționată cu suma de 5 lei
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
cerneală violet, indicînd prețul. Ca să vedeți ravagiile timpului. De la 15 băncuțe, la cinci lei, grei, cu acoperire în aur, moneda în schimbul căreia Al. Rosetti, în pantaloni scurți și însoțit de tatăl său, plătea un prînz pe vremuri la Capșa. * Deci PSALTIREA a apărut cu patru ani înainte de încheierea secolului al nouăsprezecelea. Pe coperta a doua a cărțuliei, excelent tipărită și foarte bine păstrată, se poate citi o listă care cuprinde ce mai apăruse pînă atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
vineri, 4 aprilie, la Sala „Theodor Pallady” , în prezența Preafericitului Patriarh Daniel și a conducerii Academiei Române și a Bibliotecii Academiei. În vitrine au fost expuse hrisoave cu frumoase chenare florale, pergamente, peceți de ceară roșie păstrate în capsule metalice, o Psaltire tipărită de Antim Ivireanu din porunca și pe cheltuiala voievodului Constantin Brâncoveanu. Pe pereți sunt fotografii cu Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, cea mai importantă ctitorie eclesială a lui Brâncoveanu, dar și cu mănăstirile Tismana, Brebu, Hurezi, Cotroceni. În cadrul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
Antim Ivireanul, Dosoftei, Pahomie de la Gledin și Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Prin aceasta, istoria literaturii noastre „vechi“ capătă alte înțelesuri; proza noastră, s-a spus, își are originea în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, poezia română modernă în Psaltirea lui Dosoftei, discursul critic, în Istoria ieroglifică a lui Cantemir, iar, de curînd, Nicolae Manolescu se amuza scriind că pînă și delațiunea își regăsește rădăcinile în Scrisoarea lui Neacșu. Dosoftei, Antim Ivireanul, Iosif, scriitorul de cîntări, Pahomie de la Gledin și
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
prezent) și Editura „ Reîntregirea” (indexată de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - CNCSIS), punând și bazele Revistei „Credința Străbună” (organul cultural și de presă al Arhiepiscopiei de Alba Iulia). La inițiativa și sub coordonarea sa a fost reeditată „Psaltirea de la Alba Iulia din 1651” (la 350 de ani de la prima apariție, în ediție critică), a fost retipărit Noul Testament de la Bălgrad din anul 1648 (tot în ediție critică) și a fost reeditat Molităvnicul din anul 1689 de la Bălgrad, trei monumente
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
șters, născuți cu toții genii, gene, tot ele scad înspre ghehene, unde aleargă guzgănăii? Aldebaran -lumina băii. Nimicul n-are sens și spațiu, asta o știe și Horațiu, un secol fals de nimiciri, dragonii- inghit minciuni ca știri, o previziune, trei psaltiri, cadavre trec sub coviltiri, copiii noștri nu ne știu, degeaba defilăm pe schiu, păunii morți de-o săptămână, se asortează cu smântână, au cozi furate de la struți, hoții se-ascund în pod, în curți, semnezi convenții, deziluzii, eu scriu, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
șters,născuți cu toții genii, gene, tot ele scad înspre ghehene,unde aleargă guzgănăii? Aldebaran -lumina băii.Nimicul n-are sens și spațiu, asta o știe și Horațiu,un secol fals de nimiciri, dragonii- inghit minciuni ca știri,o previziune, trei psaltiri, cadavre trec sub coviltiri,copiii noștri nu ne știu, degeaba defilăm pe schiu,păunii morți de-o săptămână, se asortează cu smântână,au cozi furate de la struți, hoții se-ascund în pod, în curți,semnezi convenții, deziluzii, eu scriu, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Deși poeme cu alură religioasă, asamblate, semnificativ, în triade, ele produc efecte - prin jocul paradoxurilor - în primul rând compoziționale. Calofilia fără sincope le salvează, la timp, de drumul îngust al utilitarismului bigot. Surprinzătoare, pentru că directă, e secvența care urmează acestei psaltiri deturnate. Îndărătul unui titlu neutru, Dictando, se ascund câteva zeci de pagini de, să le zicem așa, stenograme lirice. Evenimente pasabile - relativ la exigențele impuse cu puțin înainte - se desprind, unul câte unul, din background. Finețea detaliului se evaporă din scris
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
interesant este faptul că acest "ansamblu" se ordonează cu dificultate. Sînt opere (și chiar perioade întregi) care au intrat tîrziu în conștiința literară la adevărata valoare, dar ele, inevitabil, au schimbat perspectiva asupra întregii evoluții - așa s-a întîmplat cu Psaltirea lui Dosoftei, cu Istoria ieroglifică sau Anonimul brîncovenesc. Este evident că ponderea literaturii "vechi" într-o istorie coerentă la ora actuală crește - nu e vorba de un "prolog", ci de un moment important, de sine stătător, bine închegat, cu realizări
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
în Cum am devenit huligan ! Cu asemenea mostre de povestire pe spații mici e pigmentată neconcludent întreaga Istorie a Manuelei Tănăsescu. Excepție nu fac decât două capitole, situate la cuprins printre ultimele, ce se ridică deasupra mediei modeste: cel despre Psaltirea lui Dosoftei (intitulat Vremea verșului tocmit) și cel despre pamfletarele letopisețe muntenești (intitulat, cu umor caragialesc, Ludescu și Popescu). În rest, insistența în a explica totul coboară multe din paginile cărții în spațiul platitudinii dezinteresate. Nu o dată, încercările de introspecție
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
de la un cadru preexistent, de la un model străin adaptabil limbii române. Spre deosebire de autorul Țiganiadei, poetul moldovean și-a anunțat încă de la început cadrul, din moment ce, oficial, n-a făcut decît o semitraducere, adică versificarea unuia dintre cele mai poetice texte biblice, Psaltirea. De fapt, lucrurile stau ceva mai puțin simplu: introducînd o originalitate poetică debordantă în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea în versuri dosofteiană reprezintă o prelucrare asumată. Cantitatea
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
anunțat încă de la început cadrul, din moment ce, oficial, n-a făcut decît o semitraducere, adică versificarea unuia dintre cele mai poetice texte biblice, Psaltirea. De fapt, lucrurile stau ceva mai puțin simplu: introducînd o originalitate poetică debordantă în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea în versuri dosofteiană reprezintă o prelucrare asumată. Cantitatea de poeticitate nouă adusă de scriitorul român covîrșește uneori textul-bază. În variantă originală, Psaltirea lui David reprezenta o
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
versificarea unuia dintre cele mai poetice texte biblice, Psaltirea. De fapt, lucrurile stau ceva mai puțin simplu: introducînd o originalitate poetică debordantă în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea în versuri dosofteiană reprezintă o prelucrare asumată. Cantitatea de poeticitate nouă adusă de scriitorul român covîrșește uneori textul-bază. În variantă originală, Psaltirea lui David reprezenta o suită de paragrafe redactate în proză poetică, adică într-o proză cu cîteva trăsături
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea în versuri dosofteiană reprezintă o prelucrare asumată. Cantitatea de poeticitate nouă adusă de scriitorul român covîrșește uneori textul-bază. În variantă originală, Psaltirea lui David reprezenta o suită de paragrafe redactate în proză poetică, adică într-o proză cu cîteva trăsături stilistice marcate: repetiții anaforice și epiforice, ritm de diferite facturi, revenirea unor cuvinte-cheie, interogații și exclamații retorice etc. Versificîndu-l, Dosoftei aduce poemul
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
și rimă în poezia românească, 1986), pentru ca, în „Bătrînul poet dintîi” (2007), să întreprindă cea mai completă analiză stilistică a unui poet român dinainte de epoca romantică. Datorită acestei monografii avem acum identificate cu precizie cele trei tipuri de vers din Psaltire (traducerile, comentariile amplificatoare, versurile originale), specificul lor stilistic - totul însoțit de analiza minuțioasă a fiecărui psalm. Doar după efectuarea unei asemenea operațiuni de „împărțire a apelor” comentariile asupra Psaltirii în versuri au șansa de a ieși din zodia amatorismului și
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
avem acum identificate cu precizie cele trei tipuri de vers din Psaltire (traducerile, comentariile amplificatoare, versurile originale), specificul lor stilistic - totul însoțit de analiza minuțioasă a fiecărui psalm. Doar după efectuarea unei asemenea operațiuni de „împărțire a apelor” comentariile asupra Psaltirii în versuri au șansa de a ieși din zodia amatorismului și a impresionismului facil. Doar după apariția cărții lui Mihai Dinu știm ce analizăm în realitate atunci cînd întreprindem examinarea cunoscutelor versuri dosofteiene. Dacă măcar cîțiva dintre marii noștri poeți
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
poetic pus în joc. Puține scrieri de amploare au fost construite în asemenea măsură plecînduse de la prozodie. Pentru cel care inaugura ex nihilo poezia cultă românească urmărirea unui model, fie ea cît de aluzivă, devenea indispensabilă. De la primele analize ale Psaltirii în versuri numele polonezului Jan Kochanowski (1530- 1584) s-a ivit spontan. Chiar dacă influenț a acestuia la capitolul esențial al prozodiei rărnîne limitată, frapează simetria surprinzătoare a celor două mari personalități: Dosoftei și Kochanowski au devenit, în perspectiva evoluției ulterioare
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
aproximativ 10 ani, cînd se aflau în plinătatea forțelor creatoare, după ce trecuseră de 40 de ani: Psaltérz Dawidow apare în 1577, cînd autorul avea 47 de ani, cam la aceeași vîrstă la care peste un secol Dosoftei avea să editeze Psaltirea (1673). Ca și Dosoftei, poetul polon poseda o operă vastă, dincolo de scrierea ce i-a adus faima; a compus în latină literatură de erudit, dar și în polonă poezie în diferite registre, poezie didactică ori poezie lirică de atmosferă tragică
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]