123 matches
-
nespecialist, uneori chiar și pentru experți. Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință reală, oricât de de evidentă sau intuitivă pare. În asemenea circumstanțe poate fi dificil de distins care dintre cele două "științe
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
speculative sau disputate" Practicile medicale pseudoștiințifice sunt relativ populare. Uneori acestea oferă beneficii terapeutice trecătoare, datorită efectului placebo sau efectului observatorului. În țările avansate, grupuri de protecție cum ar fi CSICOP s-au declarat îngrijorate de aparenta creștere a popularității pseudoștiințelor, mai ales în domenii științifice destinate să salveze vieți. Aceste "tratamente alternative" dau speranțe false pacienților în faze terminale și ajung să coste mari sume de bani fără să furnizeze un beneficiu real, tratament sau leac pentru diversele suferințe, ba
Pseudoștiință () [Corola-website/Science/299844_a_301173]
-
găsesc în lucrările lui John W. Watkins și Alan Musgrave. Adolf Grünbaum și Wesley C. Salmon dezvoltă teme divergente cu acceptarea unor elemente inductivistice. Deși principiul falsificabilității propus de Karl Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, frenologia, homeopatia etc), în practică falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al cercetării. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor de fapte de observație sau experimentale și formulărilor teoretice care derivă
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
Acupunctura este o metodă terapeutică originară din China care constă în înțeparea pielii în anumite puncte ale corpului, cu ace foarte subțiri. Acupunctura ca și acupresura este o temă controversată în medicină, considerată de unii pseudoștiință. Metoda provine din China și este tot mai răspândită în Europa. Ea se bazează pe teoria meridianelor energetice. Dacă pe traiectul lor apare un excitant prin înțepare sau presură, poate să diminueze durerea, sau să producă ameliorări a organului lezat
Acupunctură () [Corola-website/Science/303557_a_304886]
-
care are loc cercetarea, prin urmare și cele necesare unei dovezi reușite. Vezi: Empiriocriticism Vezi: Neopozitivism (Rudolf Carnap, Cercul vienez) Probabil poziția cea mai populară în rândul savanților este cea a raționalismului critic. Ca mod de a distinge știința de pseudoștiință (de ex. astronomie de astrologie), falsificaționismul a fost discutat formal pentru prima dată de Karl Popper în 1919-1920 și reformulat de către el în 1960. A fost dezvoltat ulterior de Imre Lakatos. Principiul afirmă că, pentru a fi util (sau chiar
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
apel anarhic împortiva constrângerii metodice (lucrarea sa "Against Method"). Atât Kuhn cât și Feyerabend au fost de părere că observațiile sunt "încărcate cu teorii" ("theoriebeladen") Deși principiul falsifibialității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
sau nepăsării - un caracter ideologic. Popper a descris falsificabilitatea cu ajutorul observațiilor următoare, parafrazate dintr-un eseu din 1963 numit „Prezumții și infirmări” ("Conjectures and Refutations"): Deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
de atingere a acestor scopuri se bazau pe alimentație selectivă, dar cele moderne se concentrează pe controale parentale, analizele fetușilor, consiliere genetică, controlul sarcinilor, fertilizare in vitro și inginerie genetică. Criticii susțin că eugenia este imorală, și că este o pseudoștiință. Istoric, eugenia s-a folosit ca justificare pentru măsuri coercitive discriminatorii susținute de anumite state, precum sterilizare forțată a persoanelor cu defecte genetice, omorârea persoanelor cu afecțiuni grave, și chiar, în anumite cazuri, genocid asupra raselor privite ca inferioare.
Eugenism () [Corola-website/Science/303724_a_305053]
-
apărut idiosincrasiile discursului moral contemporan de fiecare zi și cum a reușit sinele emotivist să-și găsească un mijloc de expresie". (26, p. 62) Istorismul la care filosoful aderă este precizat prin delimitări critice față de transcendentalismul kantian, absolutismul hegelian și "pseudoștiința socială marxistă", cum numea teoria ideologiei propusă de Marx și Engels, în proximitatea filosofiei științelor sociale "de tip nou" cum se spunea cândva pe la noi. Despre această teorie, MacIntyre scria că "nu numai că denaturează forma descoperirilor reale ale specialiștilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
le-ar fi căutat cu obstinație la fel de misteriosul Emar-Hud și pe care le-ar fi știut un enigmatic Lamparia, deținătorul unor cunoștințe râvnite de toți cei contaminați de microbul care stăpânește Varvara, cu ingrediente din mitologie, magie, filozofie, știință sau pseudoștiință, mixate verosimil. De aceea, Empedocle, Pitagora, Platon sunt doar câteva dintre numele pe care le vehiculează învățătorul, spre a fi persuasiv, permițându-i, parțial, tânărului accesul la teoria pe care ar fi descoperit-o în cărți și care îi permite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Meditația Transcendentală), motiv pentru desființarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A fost o „afacere” mult comentată în cercurile intelectuale din România și de presa occidentală, tipică regimurilor dictatoriale. O reprimare manipulată, asemănătoare cu înscenările staliniste împotriva pedologiei, „demascată” ca „pseudoștiință” în 1936. În România, secretele „afacerii MT” au fost dezvăluite, nu în întregime, imediat după explozia din decembrie 1989. Două instituții separate se ocupau de studiul și formarea individului: Institutul de Psihologie, patronat de Academie, și Institutul de științe Pedagogice
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
creier, care împinge oasele craniului provocând o „bosă”, o „umflătură” la nivelul acelei părți din craniu. Astfel, există o „bosă” pentru „literatură”, una pentru „comerț”, lipsa exercitării funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
recuperează religiosul abandonat de moderni (și de postmoderni), restaurând logica trivalentă, nonaristotelică. Germenii ei se ivesc, crede Constantin Virgil Negoiță, după 1960, la Institutul de Matematică din București, unde, întâia oară în Est, începe resurecția ciberneticii, interzisă de Stalin ca pseudoștiință, fiindcă ea nu se supunea logicii bivalente. Acolo a conceput logica fuzzy, confirmată și sprijinită, apoi, de gândirea economică a lui N. Georgescu-Roegen, aflat în Statele Unite, iar în 1981 de psihologia lui D. S. Ogodescu (Persoană și Lume, Ed. Albatros, București
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cuvinte folosite de alții, fără să aibă răbdare să le priceapă, fac o imensă greșeală"248. Dar dacă greșeala e a lui Constantin Virgil Negoiță? Este adevărat că tinerii postmoderniști români au preluat conceptele de la Noua Stângă Americană, dominatoare în pseudoștiințele sociale promovate prin catedrele ocupate de troțkiști "protejați de democrația americană". Dar asta se-ntâmplă într-o țară care a rămas majoritar premodernă, spre deosebire de Europa, care a devenit majoritar modernă. Dacă d-l Negoiță ne-ar permite să utilizăm în loc de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
eroare tipică în evaluarea puterii diferitelor națiuni - atribuirea unei importanțe majore unui singur factor în detrimentul altora - poate fi ilustrată cel mai bine în trei dintre manifestările sale cele mai importante în epoca modernă: geopolitica, naționalismul și militarismul. Geopolitica Geopolitica este pseudoștiința care transformă factorul geografic într-unul absolut, presupus a determina puterea și deci soarta națiunilor. Concepția sa de bază este spațiul. Dar, în timp ce spațiul este static, oamenii care-l locuiesc sunt în mișcare. Conform geopoliticii, este o lege a istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înțelegere a scriitorului. Dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Scriitorul va fi stânjenit de prea multă teorie dacă aceasta rămâne neasimilată. Croce a susținut că Divina Comedie constă din pasaje de poezie oare alternează cu pasaje de teologie și pseudoștiință rimate. *31 Partea a doua a lui Faust suferă, incontestabil, de hiperintelectualizare, este în permanență la hotarul alegoriei pure; iar la Dostoievski simțim adesea discrepanța dintre reușita artistică și povara gândirii. Ca realizare, Zosima purtătorul de cuvânt al lui Dostoïevski
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Fațeta patologică a spiritului uman este nu numai deosebit de interesantă, ci și indispensabilă prin mărimea ei. Dacă istoria cugetării trebuie să prevaleze înșiruirea faptelor - simple urmări necesare gândului, dacă mobilul este înaintea acțiunii - atunci istoria astrologiei este absolut necesară. Această pseudoștiință a regizat din umbră, a comandat și executat atâtea fapte, încît istoria nu se mai poate lipsi de cunoașterea ei. Greutatea alcătuirii unei istorii astrologice nu stă în lipsa materialului, ci în bogăția lui, în inadvertențele dintre documente, în discernerea adevărului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
creat și a pus la dispoziția astronomiei unități intermediare: săptămâna și luna. Observăm că legăturile dintre cele două adoratoare ale astrelor sunt mult mai mari. Astronomia se ocupă cu studiul mișcărilor, dimensiunilor, distanțelor și componentelor astrelor cerești; în vreme ce astrologia, ca pseudoștiință este arta care stabilește din poziția astrelor influența acestora asupra caracterului și sorții oamenilor. Separarea lor a intervenit treptat, după secole de conviețuire. La popoarele antice, ele constituiau un singur corp, astfel încît ele erau denumite ca un unicat. În
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
neuroanatomie și anatomia sexului. Freud iubește literatura și este un poliglot, cunoscător de germană, franceză, italiană, spaniolă, engleză, ebraică, latină și greacă. Lectura lui Shakespeare îi influențează mult preocupările de neurolog. Sigmund Freud Sofaua "de psihanaliză" Deși criticată, considerată fiind "pseudoștiință" și "hipersexism", deși respinsă de departamentele de psihologie ale vremii, psihanaliza realizează un salt înainte în cele trei domenii de cercetare a creierului: psihologia, psihiatria și neurologia. Anumite idei freudiene, ca, de exemplu, personalitatea orală, anală și "complexul oedipian" în
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Lewis & J.M. Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. David, D. (2000). Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass-media, practica clinică și juridică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iași: Editura Polirom. Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, NJ: Citadel. Gangestad, S. și Buss, D. (1993). Pathogen prevalence and human mate preferences. Ethology and
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
emotions. În M. Lewis & J.M. Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. Coyne, J. (1976). Depression and the Response in Others. Journal of Abnormal Psychology, 85, 186-193. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D., Szentagotai, A., Kallay, E. și Macavei, B. (2005). A synopsis of rational emotive behavior therapy: Fundamental and applied research. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-behavior Therapy, 23, 175-221. Ellis, A. (1962). Reason and emotion
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a apărut în vara anului 2009, un grup care s-a intitulat "Urăsc românii"48. S-a ajuns la un punct (sperăm că este punctul maxim, dar nu suntem foarte siguri) de a scoate la iveală, din amorțeală, elemente ale pseudoștiinței rasiste. Un astfel de exemplu l-am avut când (sub patronatul primăriei Romei și al Provinciei Roma) asociația "Cultura Viva" a promovat un congres definit "științific" intitulat "Născuți la comandă. Maternitate forțată și psihopatologie socială: analiza integrală a cazului românesc
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Constante 11, Harry Brauner 12, Gheorghe Retegan 13, primii trei chiar au decedat în timpul detenției. H.H. Stahl nu a fost aruncat în închisoare, dar a lucrat ca tehnician desenator la un institut de proiectare. Totuși, în timp ce sociologia a fost declarată pseudoștiință burgheză, există indicii că vechi monografiști care își găsiseră de lucru în cercetarea de folclor și etnografie, de statistică, de economie au utilizat spiritul sociologiei, chiar dacă fără a-i pronunța denumirea. Dar până la urmă se poate constata că lipsa cultivării
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comunist a preluat puterea, imaginea Bisericii ca pilon central al comunității fusese deja slăbită Într-o anumită măsură. Numeroși critici ai mișcării eugeniste au negat orice contribuție semnificativă a acesteia la gândirea științifică „autentică”, etichetând această teorie ca fiind o pseudoștiință. Indiferent dacă premisele eugeniei rezistă sau nu testului standardelor științifice ale sfârșitului de secol XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]