428 matches
-
justificare. Neștiința ori neputința nu-i vor folosi ca argumente înaintea lui Dumnezeu. Rezumat Importanța colosală a lucrării minții în viața sufletească, pe de o parte, iar pe de alta plasarea tot mai frecventă a acesteia în sfera unor simple psihisme detașate de orice realitate spirituală și crunta ignorare a realității războiului duhovnicesc - în care mintea ocupă un loc central - sunt, în principal, motivele care ne-au determinat în abordarea acestui subiect. În cele de față, fără a ignora aspectul psihologic
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
aproapele. Și în această iubire pentru Dumnezeu, vrășmașii mi-au devenit și ei prieteni, făpturi ale lui Dumnezeu” - După cum aflăm consemnat în aceeași carte a lui Olivier Clement. Drept măritorii noștri Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Crucea - Răscruce) Identificăm, apoi, în succesiunea celei dintâi, o lectură social - istorică (clar exprimată în ciclul Invazia bălăriilor din volumul Plâns transfigurat sau în secțiunea Jungla urbană din volumul Se poartă negru), una existențială (passim; cf. dialectica râs - plâns în psihismul individual și colectiv; sau confruntarea infinit - finit, vezi Galactic și terestru, din volumul Se poartă negru etc.), o lectură spiritual - metafizică (passim; cf. tema transfigurării; de asemenea, forțarea înțelegerii a ceea ce nu poate fi recuperat rațional). A se vedea, între
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
împrumutat de la Arghezi, bineînțeles, dar învestit și din partea traducătorului româno-australian cu sensul care privește moștenirea strămoșilor săi, iar, de acum, și a sa personală) s-a orientat cu precădere către poezia cu rimă. Dacă e la mijloc remanența în propriul psihism a sonorităților folk, acelea care i-au însuflețit adolescența, e un fapt care are importanța lui. Cert pare că acest „tipar” muzical a putut influența și alegerile de dincoace de epoca în care în literature română predominau ritmul și rima
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
ține de incapacitatea subsumării acțiunilor omului unei vocații sacrificial. Ce a înțeles Iisus să ia oamenilor, încât prin acest act al transferului să soluționeze conflictele existențiale ce aduseseră specia umană în prag de dezastru? Este: faptele, actele noastre reprobabile. Mutațiile „psihismului colectiv “ ale conceptului au început chiar atunci, cu încercarea poporului evreu de a-l încorona ca rege pe Hristos, continuând și acum prin separarea puterii politice de cea religioasă ( vezi :”dați Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
Divinitatea - căci „Dumnezeu este iubire!” - o afirma și Carl Gustav Jung: „Iubirea este unul dintre cele mai puternice motoare ale activităților omenești. Ne-o reprezentăm ca fiind Divină, și pe bună dreptate îi dăm acest nume, căci puterea absolută a psihismului a fost denumită, dintotdeauna, Dumnezeu.” „Iubirea este suprema lege a Universului” - scria Gustavo Adolfo Becquer -, considerând-o „lege misterioasă, care guvernează și orânduiește totul, de la atomul neînsuflețit până la ființele raționale: de la ea pleacă și spre ea converg, ca spre un
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
se ducea în patul ei sfârșită de oboseală, pentru a se ghemui și a se lăsa îngrijită. Ambele surori supraveghează libidoul regelui, știind ce-i labilitatea sexuală a bărbatului răsfățat de femei, lacom și nesăbuit, ambele îi analizează cu meticulozitate psihismele, dar și starea fizica, pentru că el, bărbatul dorit „putea fi determinat să vrea orice“ cu o condiție, pe care Mary n-o acceptă la început, dar care pentru Anne este lege: ea, femeia, să n-aibă nici o altă plăcere decât
Philippa Gregory : Surorile Boleyn. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339451_a_340780]
-
alte cuvinte, deci, omul vechi, omul sufletesc, numește libertate putere a de a-și împlini voia proprie. Fiindcă mintea noastră este bolnavă și plină de confuzie, de păreri și credințe eronate. Pentru că viața noastră se desfășoară mai ales la nivelul psihismului, la nivelul omului sufletesc, cum spune Sfântul Apostol Pavel, și acolo libertatea înseamnă să fac ce vreau. Da, omul vechi, omul sufletesc, numește libertate puterea de a-și împlini voia proprie. Da, așa ar fi dacă voia mea nu ar
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
aproapele. Și în această iubire pentru Dumnezeu, vrășmașii mi-au devenit și ei prieteni, făpturi ale lui Dumnezeu” - După cum aflăm consemnat în aceeași carte a lui Olivier Clement. Drept măritorii noștri Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
aproapele. Și în această iubire pentru Dumnezeu, vrășmașii mi-au devenit și ei prieteni, făpturi ale lui Dumnezeu” - După cum aflăm consemnat în aceeași carte a lui Olivier Clement. Drept măritorii noștri Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
aproapele. Și în această iubire pentru Dumnezeu, vrășmașii mi-au devenit și ei prieteni, făpturi ale lui Dumnezeu” - După cum aflăm consemnat în aceeași carte a lui Olivier Clement. Drept măritorii noștri Părinți subliniază faptul că trebuie evitat proiectarea propriului tău psihism asupra celuilalt. Trebuie să-l înțelegi pe celălalt într-o deplină lepădare de sine, până când ajungi să afli în el chipul lui Dumnezeu. Atunci descoperi cât de mult poate fi întunecat, deformat acest chip de către puterile răului. Atunci poți vedea
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
divine unde G. Bachelard plasează "contemplarea monarhică", dar putem vorbi și de legătura cu transcendentul: "ochiul sau privirea sunt întotdeauna legate de transcendență", ori de percepția dintre "a vedea" și "a ști"7. Indiscutabil că magul trebuie legat de un psihism ascensional, marcat în opera lui Eminescu de locuri în care "nimic nu se interpune între om și cer"8, între viață și moarte. Magul simbolizează inițierea. Dacă în practicile șamanice sau ale taoiștilor 9 urcușul anevoios, muntele, este legat de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Muzeul de Artă, oprește-te, cîteva minute, în fața Dansatoarei culcate, pînza lui Iser. Carminul corsajului, de o senzualitate dubitativă, te va face să te îndrepți spre partenera ta, diseară, cu impulsuri nebănuite încă. 25 ianuarie Dacă individul obișnuit deviază de la psihismul normal, avem a face cu un bolnav. Dacă același lucru i se întîmplă unei naturi imaginative, rezultă artistul. Ce simplu e, nu? Și chiar este, dacă simplific benefic datele. Dar pentru a nu intra în hățiș teoretic, aș prefera să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trăit, ne-au pasionat cu mirifica lor producție, putînd fi regăsiți, acum, în Muzeul cu piese emblematice. Ei bine, nimic din cele două opere nu poate (nici măcar vag) sugera că zămislitorii lor ar fi fost marcați de vagi derapări de la psihismul normal. Dimpotrivă, tonalitatea liric-luminoasă și robust-frustă a picturii lui Craiu, expresionismul stenic al pînzelor lui Boușcă indică naturi sănătoase, tonice și tonifiante. Și, totuși, cei doi au cunoscut, periodic, apelul la protecție clinică, fără ca asta să presupună obnubilarea conștiinței, ba
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cosmologic dintre subiect și obiect" și consideră că magia se scaldă în mister "pentru că misterul misterelor e tocmai această realitate indiscutabilă și absolută a stărilor afective". Putem pătrunde în acest mister, propune Lupasco, "în mod magic", printr-o "cauzalitate săltătoare". "Psihismul magic, cu umbrele sale magice, aceste umbre pe care le pătrunde misterul ontologic al afectivității"10, corespunde celei de a treia materii a lui Lupasco. Dedicația pe care André Breton o face pe exemplarul din Arta magică trimis lui Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de a treia materii a lui Lupasco. Dedicația pe care André Breton o face pe exemplarul din Arta magică trimis lui Lupasco este totodată mișcătoare și neliniștitoare: "Lui Stéphane Lupasco, cel dintîi calificat să pătrun-dă în aceste "umbre magice ale psihismului" (deși mă îngrozește gîndul că s-a putut preta la glorificarea unor măsuri inchizitoriale !) "11. Despre ce "măsuri inchizitoriale" putea fi vorba ? GEORGES MATHIEU ȘI CUȘCA LUI ARISTOTEL De fapt, în dedicația sa, Breton face trimitere la expoziția "Ceremonii comemorative
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
17. Aceste considerații deschid o cale de cercetare nebănuită în explorarea realității grație terțului inclus. PSIHANALIZA ȘI MOARTEA În 1979, Lupasco publică o cărticică, Universul psihic, plină de idei noi și strălucite privind problema conștiinței și a inconștientului. El explorează psihismul ființei umane cît de adînc posibil, înarmat doar cu logica antagonismului energetic. Tridialectica sa îl conduce astfel la dialectizarea conștiinței și a inconștientului. Ideea forte care traversează această carte este cea potrivit căreia conștiința este asociată cu procesul de potențializare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se dezvolte în om materia psihică, semi-actualizările și semi-potențializările antagoniste și contradictorii în starea T pentru ca aceste două conștiințe antinomice, una luminînd-o pe cealaltă, să dea naștere la conștiința conștiinței, adică cea a vieții și cea a morții. Astfel, doar psihismul, cel care este numit, în chip confuz "suflet", este conștient de viață și de moarte, ceea ce constituie obsesia sa fundamentală, tocmai pentru că această materie psihică e alcătuită din lupta, din antagonismul dialectic, din drama contradictorie a psihicului și a biologicului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Actualizînd viața, scrie Lupasco, conștiința se umple de moarte, actua-lizînd moartea, ea se umple de viață." Să fie moartea acea ușă îngustă care ne duce spre o viață încă și mai intensă cea a universului biologic, dar și spre un psihism care se dispensează de creier și de neuroni cel al universului psihic? Pentru Lupasco, este mai mult decît evident. El scrie și că teama este "o conștiință a morții fără conștiința conștienței morții" și că maniera noastră de a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este un al treilea, radical distinct de terțul inclus. Ei ar profita mult de pe urma lecturii lui Lupasco, atribuind astfel un nume precis acestui terț inclus pe care îl observă în act în practica lor cotidiană. În ultimii ani, specialiștii în psihismul uman au început să se intereseze de opera lui Lupasco. Exemplu cel mai strălucit este Jean-Louis Revardel, biolog și haptopsihoterapeut. În cartea sa Universul afectiv, Jean-Louis Revardel explorează cu brio relația, în domeniul său haptonomia, dintre nivelurile de realitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care terțul inclus este absent. Punerea în joc a energiilor contradictorii le conferă rezistență în timp. Astfel, Lupasco nu ezită să spere într-"o nouă concepție despre Divinitate", fondată pe "etica terțului inclus". Lupasco merge pînă la a afirma că "psihismul, ca atare, este Divinitatea", căci "în libertatea și lipsa ei de condiționare, Divinitatea se află la originea permanentă a ceea ce psihismul va genera în cele două direcții inverse, a macrofizicii omogeni-zante și a biologiei sau a vieții eterogenizante". Universul psihic
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
spere într-"o nouă concepție despre Divinitate", fondată pe "etica terțului inclus". Lupasco merge pînă la a afirma că "psihismul, ca atare, este Divinitatea", căci "în libertatea și lipsa ei de condiționare, Divinitatea se află la originea permanentă a ceea ce psihismul va genera în cele două direcții inverse, a macrofizicii omogeni-zante și a biologiei sau a vieții eterogenizante". Universul psihic ar fi deci locul Divinității, în vreme ce noi, biete ființe umane, suntem exilați în universul macrofizic. După moartea noastră fizică, poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
doriți, spuneți-i afectivitate, dar nu este o etică care să o facă prezentă, tocmai pentru că afectivitatea este o enigmă, nu știu de ce apare și, de altfel, adesea, nici măcar nu apare."4 Lupasco adaugă: "[...] Dumnezeu poate că nu e decît psihism, sufletul lumii. El are în mîinile sale cele două forțe contradictorii ale omogenului și eterogenului, universurile macro-fizice și biologice. Doar că, pînă acum, nu am cunoscut decît universul omogenizant al monoteismului, sau, dimpotrivă, universul etero-genizant al religiilor politeiste". Potrivit lui Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
științifică), Paris, Gallimard, 1981, pp. 98-99. 22 Ludovic de Gaigneron, Du Métaphysique au physique. Essai de réalisme transcendant (De la metafizic la fizic. Schiță de realism transcendent), Paris, Le Cercle du Livre, 1958, p. 161. 23 Stéphane Lupasco, Psychisme et sociologie (Psihism și sociologie), Paris, Casterman, 1978, p. 10. 24 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit., pp. 19-20. 25 Ibid., pp. 66, 72, 35. 26 Petru Ioan, Ștefan Lupașcu și cele trei logici ale sale, Iași, Editura Fundației Ștefan Lupașcu, 2000. 27
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stîncă Veacurilor (Vremurilor / Evurilor) (Rock of Ages): Sinonima cu "Stîncă Albionului" (Rock of Albion). Este locul în care Iisus Hristos l-a așezat pe Albion cel adormit (Omul arhetipal, primordial, căzut din Eden); se află la marginea lui Beula (zona psihismului), fiind umbrită de Stejarul Plîngerii (Oak of Weeping) și Palmierul Suferinței (Palm of Suffering) (cf. Vala, I, 456-460; Jerusalem, 59, 6). Blake afirmă o dată în Jerusalem (94, 7) că aceasta Stîncă este albă, identificînd-o astfel cu insula stîncoasa a Albionului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]