236 matches
-
reacție emoțional-afectivă față de suferința prezentă. Imaginea pe care bolnavul și-o creează referitor la propria boală este „tabloul autoplastic” al bolii (Goldscheider). Despre acest aspect subiectiv al bolii trăite de bolnav, A. Păunescu-Podeanu spune că „este rezultatul unui proces complex psihofiziologic de autoscopie, în care intervin, în proporții variate, sensibilitatea bolnavului și capacitatea lui de interpretare, apoi încordarea simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gradate ca dificultate, dozate în timp; câștigarea încrederii în forțele proprii prin evidențierea progresului în achizițiile de cunoaștere; acțiuni de socializare: vizite, plimbări,implicarea elevei în manifestări artistice. PSIHOLOG: intervenție psihopedagogică focalizată pe nevoile specifice ale copilului și adaptate trăsăturilor psihofiziologice, de temperament și personalitate; crearea unui climat afectiv pozitiv care să-i confere sentimentul de securitate și confort; identificarea unor persoane-reper pentru crearea unor modele comportamentale pozitive; terapie cognitiv-comportamentală, artterapie, marionetoterapie, activități ludice; utilizarea recompensei - ca metodă de creștere a
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
K. Kraepelin și E. Kretschmer, dar cel care le-a descris în mod amănunțit și le-a clasificat a fost K. Schneider, denumindu-le „personalități psihopatice”. Sindroamele psihopatice se caracterizează prin două trăsături psihopatologice principale, și anume: a) sunt anomalii psihofiziologice limitate, manifestate prin tulburări de comportament specifice; b) reprezintă structuri anormale, interesând unele sectoare ale personalității umane și care duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organism aflat într-o situație anumită tinde să-și realizeze propriile sale posibilități și să reducă la un nivel minim tensiunile psihice care amenință unitatea acestuia, mobilizându-le. A. Porot remarcă două accepțiuni pentru comportament în psihopatologie; a) un sens psihofiziologic care stă la baza concepției behavioriste considerând că orice comportament reprezintă o succesiune progresivă de reflexe condiționate; b) încercarea de a defini comportamentul ca fiind un mod de a reacționa a unui subiect în viața curentă sau în prezența unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Moartea generează disperarea. În acest tip de relație, angoasa este un act feminin, pe când disperarea este un act masculin. În secolul XX, psihiatria preia angoasa din filozofie și morală, considerând-o ca pe „o stare de afect neplăcută reprezentând răspunsul psihofiziologic al individului la un conflict intrapsihic” (A.M. Freedman, H.L Kaplan, B.J. Sadock). A. Porot definește anxietatea în raport cu următoarele trei condiții esențiale: a) Sentimentul iminenței unui pericol, nedeterminat, însoțit de elaborarea fantasmatică a unor imagini tragice, catastrofice, pentru individ. b
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limitat la cinci zile. Reclamanții au amintit scrieri ale unor renumiți oameni de știință, de pildă, ale lui Hans Selze, întemeietorul cercetărilor despre stres, din care reieșea că procedeul relaxare cunoscut sub numele de Meditație Transcendentală este obiect de cercetare psihofiziologică în diferite centre științifice din lume. A fost citată și literatura sovietică recentă ce conținea aprecieri pozitive asupra MT. În acest context, au relevat reclamanții, este normal ca și cercetătorii români să se ocupe cu astfel de probleme și să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de masă, a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe - unii oameni acceptă la nivel de principii acest proces, dar, în situația când propriii copii trebuie să facă parte dintr‑o clasă în care sunt integrați copii cu probleme psihocomportamentale sau psihofiziologice, poate să apară o atitudine de reținere sau respingere. Întrebarea ce se pune în acest caz este care sunt avantajele, în plan socioeconomic și comunitar, rezultate în urma aplicării educației integrate în sistemul actual de învățământ din țara noastră. Analiza microsocială
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și amănunțite etc. brahicefalie - conformație a capului în care craniul se dezvoltă preponderent în diametrul lateral, rămânând turtit în diametrul antero‑posterior. cadre didactice itinerante și de sprijin - cadre specializate ale școlii speciale care desfășoară activități de recuperare și dezvoltare psihofiziologică a copilului cu dizabilități și acordă asistență psihopedagogică sau de consiliere curriculară elevilor cu dizabilități integrați individual în școala obișnuită, în vederea depășirii dificultăților de învățare și de integrare școlară și socioprofesională. calitatea serviciilor - caracteristici conjugate ale unei instituții/organizații care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se confrunta cu situația neplăcută, încât sentimentul de neputință se instalează. Orice tratament cognitiv-comportamental al fobiilor își propune să dezvolte la pacient o capacitate de a înfrunta situația. Principiul expunerii se bazează pe reducerea progresivă și dispariția răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și trunchiul, nu? Dar așa stau lucrurile, trunchiul reprezintă cu adevărat Sinele, centrul, eul. Legătura se stabilește din pruncie. Nu părinții ne-au explicat că trebuie să arătăm spre piept când zicem „eu”, atunci când ne afirmăm. Toate acestea sunt instalate psihofiziologic în cursul primului nostru an de viață. Unele micromâncărimi din zona trunchiului sunt foarte sugestive. Acest gest inconștient pe sânul stâng este sugestiv, desigur, însă nu neapărat legat de fantasmele erotice. În partea externă a sânului apare „mâncărimea” atunci când persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
interlocutorilor. În această privință, Hitler era un contraexemplu perfect. Însă, dat fiind că exacerba rasismul și ura, el demonstrează, în același timp, corectitudinea acestei reguli. Să nu credeți că această chestiune ține de morfologie. Pozițiile pe care le adoptăm sunt psihofiziologice. În fiecare etapă a dezvoltării noastre psihoafective, trupul găsește și adoptă pozițiile care corespund cel mai bine stării noastre psihologice. Unele dintre aceste poziții s-au ancorat profund. Ele sunt expresia psihicului nostru, vorbind despre noi cu mare precizie. Tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
s-au impus astăzi în mod evident în limbajul curent al științelor. Pentru pedagogie, psihologie și activitatea sportivă aportul statisticii a fost ceva mai tardiv ca în alte științe. El se situează aproximativ la începutul secolului nostru, odată cu transferul investigațiilor psihofiziologice de laborator inițiate de Wundt cu scopul măsurării diferențelor psihice interindividuale ai cărei precursori au fost Binet, Galton și Claparede. Metodele statistice au găsit în aceste domenii un teren deosebit de favorabil, convingând pe tot mai mulți că suportul matematic al
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
semnalate: tulburările congenitale, afecțiunile somatice, tulburările psihiatrice funcționale, factori ce intervin cu o frecvență mai redusă comparativ cu primele patru cauze de îmbolnăvire (Albu, Albu, Petcu, 2001). INCONȘTIENT (< fr. inconscient, lat. inconsciens, -ntis; engl. unconscious) - Ansamblu de dispoziții, stări, procese psihofiziologice și psihice care nu sunt prezente în câmpul actual al conștiinței. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței; este cazul proceselor care nu implică în mod obligatoriu controlul conștiinței: acte reflexe, impulsuri, afecte, elemente automatizate ale unor acțiuni complexe. Sub
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al conștiinței. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței; este cazul proceselor care nu implică în mod obligatoriu controlul conștiinței: acte reflexe, impulsuri, afecte, elemente automatizate ale unor acțiuni complexe. Sub raport structural, explicarea acestor fenomene este îndreptată către sfera psihofiziologică a reacțiilor subsenzoriale, către procesele de inhibiție supraliminală și către controlul și coordonarea funcțiilor sistemului nervos simpatic și parasimpatic (Străchinaru, 1994). În modelul freudian clasic, inconștientul apare într-o triplă ipostază: a) ca atribut al conținuturilor psihice situate în afara câmpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unei activități stresante și de lungă durată; sportivă - urmarea unor solicitări susținute în cadrul unor competiții planificate la intervale mici, fără a asigura condiții de refacere a capacității de efort. Oboseala este resimțită în primul rând de corp, fiind o stare psihofiziologică ce nu trebuie neglijată, întrucât poate duce la apariția unor afecțiuni pe plan medical, fizic sau psihic. În ceea ce privește aspectele oboselii, Y. Pelicier - apud Enăchescu (1996) - distinge următoarele forme: a) oboseala fizică, datorată unui efort fizic prelungit; b) oboseala sportivă, legată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
devine elementul de bază pentru atitudini, postură, mimică și formează activitatea tonică. În dezvoltarea praxiilor, aspectul cinetic este esențial, deoarece este vorba despre mișcări îndreptate spre lumea exterioară. Pentru unirea diferitelor impresii cu ajutorul unui semn comun, se folosește gestul. Condițiile psihofiziologice necesare realizării gesturilor coordonate - după M. Stambak et al. (1964) - au în vedere calitățile motrice ale gestului în aspectele tonice și cinetice: în primul rând, este vorba despre asigurarea unor puncte de sprijin pentru mâini care sunt realizate de celelalte
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pielii de deasupra mușchiului (masajul cu gheață, ciupiturile, ionizarea cu histamină) etc. REGLARE (de la regla < fr. régler; engl. regulation, adjustment)- Menținerea în echilibru a funcționării unui sistem complex, menținerea unui proces în cadrul normelor, în ciuda perturbărilor externe (Larousse, 2006). Sub raport psihofiziologic, reglarea implică mecanisme de control, fie anticipatoare (reglare în buclă deschisă sau feed-forward), fie corectoare (reglare prin retroacțiune negativă sau feedback negativ), sau adaptarea sistemului de control însuși. De fapt, este un proces prin care o perturbare și, în special
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anatomic, dar depinde de analizele sociale. In ce privește intuiția, atât de frecvent invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai tari ("intuiționismul" în matematică) se face apel la intuiție. Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu se opune nicicum modelului naturalist de știință. Apoi, aptitudinile empatice sigur că există, dar ca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cei mai citați cercetători în domeniu, insistă ca noțiunea de stres să descrie, alături de tensiunea provocată, și reacția consecutivă a organismului(von Häcker, H., et. al., 1998, p. 842Ă. Aici își face loc noțiunea de coping, ce include diversele mecanisme psihofiziologice compensatorii, pe scurt, mecanismele de adaptare ce apar în situația de stres. În timp, se dezvoltă, astfel, teoria stresului și a mecanismelor de apărare împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului pozitivist (naturalist) de știință. c. Aptitudinile empatice există cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care poate fi conceptualizată, la nivel general, abordarea psihologiei evoluționiste. Modelul ABC cognitiv are următoarele componente: A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Atunci când suntem interesați să înțelegem răspunsurile subiectului uman (C), psihologia evoluționistă ne orienteză spre următoarele aspecte: (I) Structuri cognitive: Ce structuri cognitive (B) determină outputurile/răspunsurile (C) în condiții specifice de mediu (A)? Observăm că la acest nivel psihologia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]