61 matches
-
Turn de Fildeș", să izoleze acolo cât mai mult animalul, acțiunea oricărui agent stimulator asupra receptorilor acestuia să se afle sub controlul experimentatorului. În drumul său spre cucerirea controlului fenomenului de condiționare, Pavlov aduce contribuții importante în numeroase domenii ale psihofiziologiei. Printre acestea, se înscriu descoperirea și descrierea reactivității orientative reflexe. Astfel, el a demonstrat că evocarea reflexului de orientare se produce necondiționat, la apariția oricărui stimul nou, care la început corespunde unei reactivități generalizate a întregului organism, pentru a se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științifică fundamentală și aplicativă actuală foarte necesară și utilă specialiștilor în formare: stomatologi și chirurgi rnaxilo-faciali, psihologi, pedagogi, medici din echipa de terapie complexă. Plecând de la delimitarea terminologică si de esență a rhinolaliei ca structura dinamică, autoarea stabilește elementele de psihofiziologie a fonației și mecanismul de producere. Acordă o importanță deosebită organogenezei acestor malformații punctând etiologia și frecvența, precum și formele clinice și clasificarea lor. Cercetarea experimentală a fenomenului rhinolalic din punct de vedere psiholingvistic evidențiază unele criterii de diagnoza, tipologia fono-articulatorie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
grup de 772 subiecți rhinolalici, 625 despicături congenitale labio-maxilopalatine, ceea ce reprezintă un procent de 81%. Rhinolalia determinată de alte forme reprezintă în ordine conform tabelului 2 un procent de 19% care rămâne în afara considerațiilor acestei lucrări. 1.3. Elemente de psihofiziologie a fonației și mecanismul de producere a rhinolaliei După cum am văzut, studiul rhinolaliei abordează o problematică cu implicații interdisciplinare și se bizuie pe date care rezultă dintr-o activitate îndelungată de cooperare practică a diverși specialiști, în scopul precizării aspectelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele mai sus menționate. La acest nivel se impune o prezentare succintă a elementelor de psihofiziologie a fonației pentru a înțelege mecanismul de producere al rhinolaliei, structura și dinamica afecțiunii. 1.3.1. J. Tarneaud și Borel Maisonny (1961) găsesc că, deși în aparență simple, manifestările vocale sunt în realitate foarte complexe și analiza lor cere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chiar fără a distruge performanța. 2.5.2. Capacități psihice implicate în efortul de viteză A. Zani și B. Rosi, 1991, consideră că metoda potrivită pentru cercetarea proceselor mentale în timpul eforturilor fizice și deci și în timpul eforturile de viteză este psihofiziologia cognitivă, prin care procesele mentale nu trebuie studiate separat de creier, acolo unde apar două tipuri de potențiale. Astfel, reprezentarea stimulilor în sistemul nervos central se datorează potențialelor evocate (PE). Potențialele corelate cu evenimentele (PCE) sunt potențialele care se află
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
până în 1960 a lucrat ca cercetător și cadru didactic la catedră de psihologie a Universității din Chicago unde a înființat primul laborator de somn. Începând din anii 20 ai secolului al XX - lea Nathaniel Kleitman s-a consacrat cercetărilor de psihofiziologia somnului, o mare parte din experimente efectuându-le pe sine însuși, pe soția sa Pauline Schweitzer, pe cele două fetițe ale lor, Esther și Hortense, pe prieteni și cunoscuți. În anul 1938 în scopul cercetării influenței mediului asupra ritmurilor biologice
Nathaniel Kleitman () [Corola-website/Science/312509_a_313838]
-
experimente reale, deoarece rezultatele nu pot fi generalizate în toate cazurile. Pentru a utiliza un design experimental cu un singur subiect putem avea mai multe tipuri de motivațieȘ -motivația empirica+ deoarece se pot generalize rezultatele. Spre exemplu, în cercetările de psihofiziologie nu este nevoie de mai mulți subiecți. Exempuș structura unei urechi este aceeași la toti oemnii și deci se pot generalize rezultatele. -motivația teoretică- behavioriștii de exemplu, sunt preocupați mai mult de comportamentul individului decât al grupului. -motivația pragmatică (educațională
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește o suspenda. Dar funcția vigilă și conștiința nu pot fi asimilate. Studierea subiecților în stare de comă prelungită a permis constatarea menținerii ritmului vigil cu incoștiență sau stupoare, fenomenul de conștiință este
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
(din ) este un termen apărut la începutul anului 1970, care definește ansamblul științelor creierului (neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuroetologia, neuropsihologia, neurofilozofia etc.). Termenul relevă tendința de integrare a demersurilor din domeniu, mai pronunțată în S.U.A. decât în Europa. Este în curs de dezvoltare curentul neuroștiințelor cognitive, care încearcă să coordoneze ori să integreze psihofiziologia, psihobiologia și neurobiologia
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
științelor creierului (neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuroetologia, neuropsihologia, neurofilozofia etc.). Termenul relevă tendința de integrare a demersurilor din domeniu, mai pronunțată în S.U.A. decât în Europa. Este în curs de dezvoltare curentul neuroștiințelor cognitive, care încearcă să coordoneze ori să integreze psihofiziologia, psihobiologia și neurobiologia cu psihologia cognitivă. Cuvintul "neuroștiințe" este relativ nou, prima societate de neuroștiințe fiind înființată abia în 1970. Ca domeniu, neuroștiințele se ocupă cu structura, funcția, neuroevoluționismul, dezvoltarea, genetică, biochimia, fiziologia, farmacologia, informatica, neuroștiințele computaționale și patologia sistemului
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
N. Wiener, cunoscut cibernetician de origine americană, consideră că suportul material al telepatiei îl constituie, de fapt, undele cu frecvența de 10 Hz, adică cele corespunzătoare ritmului alfa și că acestea ar fi active în stare de relaxare maximă. Însă psihofiziologii nu sunt de aceeași părere. Ei susțin că telepatia este o funcție a inconștientului care se manifestă îndeosebi în marile trăiri emoționale. Ca dovadă, aceștia aduc rezultatul experimentelor făcute pe animale. În timp ce acestora li se înregistrează electroencefalograma (EEG), la mare
Telepatie () [Corola-website/Science/297285_a_298614]