288 matches
-
unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina 335???). 29. PSIHOZELE ENDOGENE IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) Cadrul psihopatologic general Psihozele delirante cronice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oboseală, insomnii, scăderea libidoului etc.); manifestări de conversiune motorie sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții emoționale (cardiospasme, vomismente, constipație sau diaree, astm bronșic, dificultăți de micțiune, ulcer gastric sau duodenal, hipertensiune arterială, dermatoze diferite); influențele psihogene asupra unor procese metabolice, endocrine sau imunitare; modificări psihogenetice ale capacității de rezistență globală sau locală a organismului de aspecte diferite (stări alergice, infecțioase, herpes, angină, TBC). Față de cele menționate se desprinde cu claritate faptul că sfera psihosomatică se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
resimțite, trăite și relatate de acesta, atât în cazul bolilor somatice, al bolilor psihice, cât și al celor psihosomatice. Pentru P. Schilder, orice boală care afectează un organ oarecare este legată de o atitudine psihică particulară, specifică acestuia. Diferența dintre psihogen și somatogen dă nota de evoluție și semnificația procesului patologic. În cazul bolilor somatice cea care este prima afectată este periferia, suferința propagându-se către, centru; în cazul bolilor psihice, tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificili”, traduce o personalitate de tip senzitiv, hiperemotivitate, imaginație crescută și hiperproductivă, o mare sugestibilitate, toate la un loc dominate de preocuparea egocentrică excesivă, centrată pe propriul corp. Am putea afirma că ne aflăm în fața unei categorii particulare de „suferințe psihogene”, centrate tematic pe propriu corp. O patologie în care „imaginea corporală” este permanent amenințată de „pericole” reale, dar mai ales imaginate de persoana respectivă. Aceste „pericole” invocate și prelucrate într-o manieră obsedantă de bolnav, veritabile „fobii latente”, se vor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de cunoaștere care determină o degradare a personalității în general); - deteriorarea mintală (desemnează un deficit mintal global, reversibil, temporar sau definitiv, ca urmare a leziunilor organice sau funcționale la nivelul creierului, a unor boli mintale sau a îmbătrânirii fiziologice); - psihogenii (grup polimorf de afecțiuni psihice, de intensitate și manifestări psihopatologice variabile, cu etiologie reprezentată în principal de traume psihice cu intensitate mare, care depășesc capacitățile subiectului de adaptare și răspuns, corelate cu particularitățile psihologice și somatice ale acestuia); raportul dintre
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grup polimorf de afecțiuni psihice, de intensitate și manifestări psihopatologice variabile, cu etiologie reprezentată în principal de traume psihice cu intensitate mare, care depășesc capacitățile subiectului de adaptare și răspuns, corelate cu particularitățile psihologice și somatice ale acestuia); raportul dintre psihogenii și deficiența mintală este controversat și greu de discriminat încă (unele opinii susțin existența unor tipuri de deficiență mintală pe fond psihotic și nevrotic, alte opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit‑scris: dislexia‑alexia și disgrafia‑agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acestor tulburări nu sunt clar precizate, dar se presupune că poate exista fie o predispoziție ereditară 2, fie un complex de factori care determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului 3. Se presupune și existența unui determinism de natură psihogenă, mai ales la copiii lipsiți de confortul afectiv în primii ani de viață, ca o reacție la atitudinea și comportamentul părinților față de nevoile lor. De asemenea, literatura de specialitate menționează în explicarea autismului și așa‑numita teorie comportamentală. Această teorie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acțională, volitivă, motivațională, limbajul etc.) apare ca urmare a unui șir de comportamente învățate și care se formează în urma unor serii de recompense și situații, aparent întâmplătoare. Cercetările efectuate nu permit încă o departajare clară între originea organică și cea psihogenă a autismului, ambele fiind valabile datorită imposibilității de diferențiere în perioada primilor ani de viață între componenta somatică și cea psihică. Unele studii neuropsihologice au căutat să explice deficitele cognitive fundamentale care se află dincolo de anormalitățile comportamentale observate în cazul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poate induce tulburări neurologice grave. Pacienții cu natremia peste 120 mEq /l nu prezintă risc de convulsii, care apar obișnuit sub această valoare. Majoritatea sunt pacienți în postoperator, tratați cu fluide hipotonice, vârstnici tratați cu diuretice sau subiecți cu polidipsie psihogenă. Mortalitatea prin evenimente neurologice rămâne mare. Pacienții cu hiponatremie acută pot tolera mai bine creșterea Na seric decât pacienții cu hiponatremie cronică. Pacienții cu hiponatremie cronică (peste 48 ore) pot dezvolta un sindrom de mielinoliză pontină și extrapontină în cazul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
spitalizare, ambulatoriu) și medii de viață (familie, serviciu, viață socială). Ele sunt, deci, indicate în mod special în tratamentul subiecților alcoolo-dependenți. 15 Disfuncția erectilă Noëlla Jarrousse∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Farmacoterapie și terapii comportamentale și cognitive Epidemiologia disfuncțiilor erectile non psihogene Istoria sexologiei Abordările disfuncției erectile Importanța analizei funcționale 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Tratamentul diserecției lui Hubert Rezultate și comentarii 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Informați în exces de către canalele mass-media, fiecare bărbat și fiecare femeie ar trebui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că nu poți să te agăți de medicamentul tău întreaga viață, cu atât mai mult cu cât eficiența acestuia se reduce cu timpul, alți factori de anxietate și de suferință adăugându-se în plus disfuncției erectile. Epidemiologia disfuncțiilor erectile non psihogene Disfuncția erectilă și vârsta Intr-o populație îmbătrânită, diserecțiile apar ca o problemă și o suferință reală în cadrul societății. Bretchneider și Mc Coy au realizat un studiu asupra a 202 de subiecți (100 bărbați și 102 femei) cu vârste între
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
imediate: dificultăți conjugale (conjugopatie), distorsiune cognitivă recurentă și obsedantă, mângâieri nesatisfăcătoare, depresie, destabilizare psihică (divorț frate/soră/părinți, șomaj, cancer, experiențe sexuale negative și dureroase); comportament problemă: disfuncție erectilă însoțită de cortegiul său de definiții, fie că este de origine psihogenă și/sau organică; începând de la vârsta de patruzeci de ani, un bilanț urinar, sanguin și radiologic se poate dovedi a fi necesar. Grile de evaluare Grilele de evaluare care pot fi utilizate sunt: - Beck pentru depresie; - Azrim pentru cuplu; - Jarrousse
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Impotența lui Hubert este totală în unele momente, dar erecția sa este corectă în alte momente (în special erecția matinală), ceea ce sugerează faptul că o erecție singulară, chiar dacă reflexă, funcționează, situație care indică existența mai degrabă a unei disfuncții erectile psihogene, cu un procentaj de afecțiune organică care nu trebuie neglijat. Datorită faptului că medicul curant tratează acest aspect al disfuncționalității, terapeutul își orientează întrebările spre alte direcții: Terapeutul - Este o problemă importantă? Pentru cine din cadrul cuplului problema este cea mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
legat de impotență. Evaluarea neliniștii provocată de disfuncție Figura 3. Evaluarea neliniștii provocată de disfuncție HUBERT 0 8 Fără neliniște Foarte neliniștit CAROLYN 0 8 Fără neliniște Foarte neliniștit Hubert pare că a înțeles bine faptul că disfuncția sa este psihogenă și generată de presiunea și indispoziția partenerei sale. Acest lucru nu-i face plăcere, dar îl ajută să relativizeze: el consideră că potențialul său de virilitate este real și se gândește că dedramatizând, relaxându-se, gândind pozitiv, își va putea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că este bolnav și să se trateze în mod regulat, nici să joace rolul de victimă, ci să se afirme fără a agresa și să evite o prea rapidă devalorizare. 3. Discuții Terapia disfuncției erectile a lui Hubert, de natură psihogenă, se dovedește a fi avut rezultate pozitive în raport cu cererea, deoarece comportamentul problemă s-a rezolvat. Poate am fi putut acorda cu ușurință mai multă atenție afirmării de sine. In cazul terapiilor de grup care au drept obiectiv travaliul asupra afirmării
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a isteriei dobândite, a numeroaselor fobii și obsesii și a unor psihoze halucinatorii. Termenul „psihonevroză” este folosit de Freud pentru a desemna o serie de afecțiuni în care conflictul psihic este determinant și în care, ca o consecință, etiologia este psihogenă. Simptomele întâlnite în cazul acestor afecțiuni sunt expresia simbolică a unor conflicte datând din prima copilărie. Pornind de la rolul apărării în câmpul isteriei, Freud încearcă să identifice locul ocupat de diversele tipuri de apărare în celelalte psihonevroze. Ideea că apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
infiltreze pe căi ocolite. Vor urma o serie de coșmaruri legate de moarte, în timpul cărora pacienta urlă de neputință și durere, două tentative de sinucidere, crize de somn incoercibile imediat ce revine din orașul său natal și, în sfârșit, o sterilitate psihogenă de circa 10 ani. Refularea nu este ușor de degajat prin probe proiective. Chiar și răspunsurile detaliate permit arareori o concluzie certă. Uneori, cercetătorii au vrut să vadă în scotomizarea unui detaliu bine definit al unei planșe a testului TAT
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
determină apariția acestei tulburări nu sunt clar precizate, dar se presupune că poate exista fie o predispoziție ereditară, fie un complex de factori care determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului. Se presupune și existența unui determinism de natură psihogenă, mai ales la copii lipsiți de confortul afectiv, ca o reacție la atitudinea și comportamentul părinților față de nevoile lor (Gherguț, 2005). Comportamentul copiilor autiști este unul atipic, bazat pe următoarele caracteristici principale: dificultăți de comunicare, absența vocalelor în pronunțare, limbaj
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de aptitudini, teste docimologice etc. BÂLBÂIALĂ (fr. bégaiement; engl. stammering) - Tulburare de vorbire funcțională a exprimării verbale care afectează ritmul acesteia, consecința unei defectuoase funcționări a reglajului verbal. După Milea (1988), este constituită dintr-un complex de tulburări funcționale determinate psihogen care constau îndeosebi în dereglarea coordonării activității musculaturii care intervine în fonație. Se constată o dezordine de pronunțare, mai ales a unor foneme, dar și dificultăți de articulare a cuvintelor. Din acest motiv, unele sunete și cuvinte vor fi emise
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
gravitează la limita dintre licitul și ilicitul penal, psihozele rămânând în domeniul specific de interes al psihiatriei. Nevrozele. Problema relațiilor dintre nevropați suferinzi conștienți a unor conflicte intrapsihice (nevroza astenică, psihastenia, isteria și altele mixte, având la bază tulburări funcționale psihogene relativ ușoare și reversibile) și delicvență este discutabilă. În general, se admite că nevrozele având un caracter inhibitor marcat împiedică, iar nu stimulează trecerea la actul criminal. Ceea ce nu împiedică însă ca delicvența să nu fie perfect compatibilă cu simplele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]