86 matches
-
1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scepticismul, realismul și optimismul pedagogic există în mentalitatea și conduita oricărui pedagog și, în mod explicit sau implicit, își fac simțită prezența în conceperea și realizarea oricărui act didactic și educativ. 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor părerile sunt mult mai diverse; • de regulă, referitor la reperele cronologice, ele tind să fie diferite la autori diferiți, mai ales după depășirea stadiilor de creștere (copilărie, adolescență); • ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași, diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; • atât stadialitatea genetică, cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii, etape etc.; • există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată excesiv de această problemă și literatura anglo-saxonă, care o tratează pragmatic: delimitări convenționale! (Papalia, D., Wendkos Olds, S., 1986). Din rațiuni didactice, vom folosi pentru prezentarea dezvoltării psihogenetice mai ales conceptul de stadiu, iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă (vârstă, etapă etc.). 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson)tc "2.2. Stadialitatea cognitiv\ (J. Piaget), moral\ (L. Kohlberg) [i
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru dezvoltarea cognitivă, modelul piagetian rămâne de referință, cu nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Cu titlul de referință doar, semnalăm că stadii psihogenetice pentru dezvoltarea afectivă apar în lucrările de factură psihanalitică, stadialitate care își are punctul de plecare în concepția lui S. Freud). O prezentare explicită, bogat ilustrată cazuistic, este acum și la dispoziția cititorului român (Dolto, F., 1993). În ceea ce privește dezvoltarea psihosocială
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întotdeauna într-un mod diferit, în dependență de antecedentele dezvoltării individuale, de evenimentele copilăriei și de mediul în care trăiește copilul (sau tânărul în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o „istorie” proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională a inadaptării școlare. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante în școală, trebuie să punem în discuție, fie și succint, rolul factorilor individuali (sau interni) și al celor sociali (sau externi) în
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de creație și de achiziție care îl face pe terapeut să intervină în realitatea sa concretă și în stabilitatea sa. Terapeutul, este cel care trebuie să se repereze, pornind de la datele semiologice și contextuale, de care dispune în primele etape psihogenetice și modalitățile lor proprii de funcționare psihică și relațională. Cura psihoterapeutică cu un schizofren implică și se construiește pornind de la elemente clinice care sunt prezente și evaluate continuu (Raclot, 1986). Totul este important și adesea paradoxal; nu este vorba, evident
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cunoștințelor din Antichitate (vol. II) 68. Jean -Pierre Vernant - Omul grec 69. Matei Călinescu - Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții 70. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX 74
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Amintiri, lecturi, reflecții 70. H.-R. Patapievici - Cerul văzut prin lentilă 71. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. I - Transformări ale conduitei în straturile laice superioare ale lumii occidentale) 72. Norbert Elias - Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice (vol. II - Transformări ale societății. Schița unei teorii a civilizării) 73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX 74. Augustin - Prima cateheză. Inițiere în viața creștină 75. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (vol. III) 76. Ute Frevert, Heinz-Gerhard
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mult mai mult decât o simplă imitație. A. Ferrière opera o analiză comparativă asupra evoluției istorice stadiale a umanității prin analogie cu psihologia vârstelor. Analogia ni se pare speculativă, nefondată, deși prezintă numeroase elemente de asemuire. Din punct de vedere psihogenetic, în opinia acestui pedagog, omul parcurge următoarele etape și subetape: de la 0 la 6 ani se întinde prima etapă, respectiv prima copilărie, în care activitatea psihică dominantă este senzorialitatea. La rândul său, această etapă parcurge următoarele subetape: 0-2 ani este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea, având ca dominantă psihologică reflecția. Tinerețea cuprinde la rândul său alte trei subperioade ce se succed tot din doi în doi ani: subperioada rațiunii intuitive, subperioada rațiunii pure și subperioada rațiunii combinatorii echilibrată a intuiției, convenției și senzației. Vorbind
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instruire. În timp ce Jean Piaget considera că învățarea trebuie să se subordoneze dezvoltării și legităților acesteia, Jerome Seymour Bruner (n. 1915), psiholog american de sorginte poloneză, se străduia să argumenteze că învățarea este dependentă nemijlocit de acțiunea educativă. Interpretând stadiile dezvoltării psihogenetice ale ființei umane, el a formulat concluzia conform căreia, în timp ce în primele stadii ale dezvoltării gândirea copilului este relativ manipulabilă, iar stadiile ulterioare devin sensibil reflexive, abia în preajma adolescenței limbajul se constituie în cel mai însemnat instrument de comunicare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
factori intervin în cazurile analizate de M.B. Clinard: a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este cu atât mai eficace, cu cât ea conține mai multe raportări la modul de descoperire și utilizare a cunoștințelor. Cu cât o metodă (didactică, de învățare etc.) este mai atentă față de proceduri, la secvențializatea sarcinilor într-un sens logic, psihogenetic și psiho-individual, în consens cu structurile operative ale gândirii umane, cu atât ea este mai bună, mai eficace (pentru o evidentă demonstrație în acest sens, vezi Frumos, 2006). Învățarea cu ajutorul calculatorului se rabate mai mult decât alte metode asupra operativității
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
impulsionează și nu stimulează dezvoltarea intelectului, gândirea copilului nu- și dezvoltă integral posibilitățile de care dispune, nu-și atinge formele superioare de manifestare sau le atinge cu întârziere (L.S. Vâgotskiă. Inteligența școlară prezintă o structură variabilă din punct de vedere psihogenetic, în funcție de nivelul școlarizării. Inteligența școlară a elevului de clasa I este diferită de cea a elevului de clasa V sau VIII. Paralel cu îmbogățirea conținutului real și cu diversificarea activității școlare, pe măsura trecerii de la o clasă la alta
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu știe să se folosească de libertatea sa.’’(Kant) . Educatorul, acel formator al conținutului sufletului uman,trebuie să fie înzestrat cu abilități care să fie în măsură să contribuie decisiv la realizarea idealului educativ. Educația este, din punct de vedere psihogenetic, un proces de formare stabilit între un subiect (adult, învățător, profesor) și obiect (copil, elev, student). În acest raport este fundamental ca subiectul să dispună de o serie de calități fără de care atingerea oricărui obiectiv educațional ar fi imposibilă. În
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
însăși întrebarea "ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?" nu se mai pune, atunci abia înseamnă că nu mai e nimic de făcut. Despre destin. Secvența "de depășit-de atins" Limita interioară este expresia peratologică* a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează "natura din noi" - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, București, 2008. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. 1 și vol. 2, traducere de M.-M. Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Enăchescu, Constantin, Tratat de psihologie diferențială, Editura Polirom, Iași, 2009. Enwistle, Joanne și Rocamora, Agnès, "The field of fashion materialized: A study of Londra Fashion Week
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră că ele sunt Într-o mai mică măsură constituționale, fiind În mod predominant dobândite
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cursul visului; organizările delirante cronice ale personalității în care sunt incluse următoarele aspecte: o anumită predispoziție ereditară, cronicizarea unui episod oniric, o tulburare primară a personalității bolnavului. În ceea ce privește etiopatogenia delirurilor cronice, A. Porot, menționează următoarele puncte de vedere: concepția psihogenetică conform căreia delirul derivă dintr-o atingere mai profundă și greu de explicat a personalității bolnavului; concepțiile organogenetice, biologice și dinamice (ca în cazul „automatismului mintal”) când delirul este considerat ca o producție parazitară a unor factori afectivo-perceptivi. Ne vom
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții emoționale (cardiospasme, vomismente, constipație sau diaree, astm bronșic, dificultăți de micțiune, ulcer gastric sau duodenal, hipertensiune arterială, dermatoze diferite); influențele psihogene asupra unor procese metabolice, endocrine sau imunitare; modificări psihogenetice ale capacității de rezistență globală sau locală a organismului de aspecte diferite (stări alergice, infecțioase, herpes, angină, TBC). Față de cele menționate se desprinde cu claritate faptul că sfera psihosomatică se poate constitui ca un domeniu bine individualizat al patologiei generale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este eficientă dacă explică modul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor, a intereselor și aptitudinilor, dacă generează o practică instructiv educativă eficientă. Învățarea activă este metoda care duce la dezvoltarea psihică autentică a elevului. Studiile și cercetările psihogenetice promovate de P. Janet, J. Piaget, L. S. Vîgotski, I. P. Galperin, arată că există o legătură intimă între acțiunile practice și cele mintale. Mai mult chiar, activitatea mintală este constituită din operații mintale reversibile, care provin psihogenetic din interiorizarea acțiunilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Studiile și cercetările psihogenetice promovate de P. Janet, J. Piaget, L. S. Vîgotski, I. P. Galperin, arată că există o legătură intimă între acțiunile practice și cele mintale. Mai mult chiar, activitatea mintală este constituită din operații mintale reversibile, care provin psihogenetic din interiorizarea acțiunilor practice. Operația mintală care se formează nu rezultă dintr-o simplă percepție, ea nu este înscrisă în obiectele concrete ca atare, ci în acțiunea cu aceste obiecte. Nu este greu să înțelegem, în lumina datelor psihogenetice că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
provin psihogenetic din interiorizarea acțiunilor practice. Operația mintală care se formează nu rezultă dintr-o simplă percepție, ea nu este înscrisă în obiectele concrete ca atare, ci în acțiunea cu aceste obiecte. Nu este greu să înțelegem, în lumina datelor psihogenetice că școala activă nu înseamnă în mod necesar o școală de lucrări practice. Metodele intuitive, arată J. Piaget se reduc pur și simplu la a furniza elevilor reprezentări sau imagini fie ale obiectelor sau evenimentelor, fie ale rezultatelor operațiilor posibile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]