159 matches
-
de protecție socială complexă. Ea privește, prin acțiunea de protejare și dezvoltare a stării de sănătate mintală, progresul societății, starea de sănătate colectivă a acesteia, ca o garanție a stabilității și dezvoltării sociale și istorice și ale cetății. Capitolul 11 Psihoigiena individuală (I) 1. Psihoigiena individuală Igiena mintală individuală sau a persoanei urmărește dezvoltarea, păstrarea și promovarea stării de sănătate mintală individuală, concentrându-și atenția asupra sistemului personalității umane globale, ca domeniu de referință și acțiune directă a sa (X. Abely
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ea privește, prin acțiunea de protejare și dezvoltare a stării de sănătate mintală, progresul societății, starea de sănătate colectivă a acesteia, ca o garanție a stabilității și dezvoltării sociale și istorice și ale cetății. Capitolul 11 Psihoigiena individuală (I) 1. Psihoigiena individuală Igiena mintală individuală sau a persoanei urmărește dezvoltarea, păstrarea și promovarea stării de sănătate mintală individuală, concentrându-și atenția asupra sistemului personalității umane globale, ca domeniu de referință și acțiune directă a sa (X. Abely și J. Lauzier, L.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală individuală este condiția fundamentală a unei stări de sănătate mintală comunitară normale. 2. Instinctele și motivația comportamentală Un aspect important de care se ocupă igiena mintală individuală îl reprezintă sfera instinctelor și a comportamentului, aberațiile acestora, precum și măsurile de psihoigienă care se impun în vederea dirijării lor adecvate sau a corectării lor, în cazurile în care apar tulburări ce amenință sănătatea mintală a individului. Instinctele grupează pulsiunile, trebuințele, tendințele, totalitatea actelor reflexe automate și inconștiente cu care individul se naște și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în acest sens postcura sanatorială, „milieu thérapie”, protecția familială, condițiile de muncă protejată, controalele periodice de specialitate și tratamentul de întreținere pentru prevenirea recăderilor, reprofesionalizarea etc.; postintervenția are două aspecte: recuperarea nespecifică sau medico-socială; recuperea specifică sau individuală. Capitolul 12 Psihoigiena individuală (II) 1. Activitatea Prin activitate înțelegem actul sau seria de acte psihice orientate conștient și voluntar, previzibil și intențional, în sensul realizării individuale a unui scop propus de individ, fie că se referă la o nevoie a sa, fiziologică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persistente. Se poate remarca, din cele de mai sus, că diferențele dintre oboseală și astenie sunt numai de nuanță, fiind legate de intensitatea și durata oboselii, astenia nereprezentând decât imaginea clinică a celei dintâi. 6. Organizarea activității și măsurilor de psihoigienă În ceea ce privește psihoigiena activității, suntem obligați să ținem seama de următoarele aspecte: activitatea trebuie să se desfășoare potrivit cu aptitudinile și vocația individului; activitatea trebuie organizată în conformitate cu temperamentul individului (hiperactiv, hipoactiv, mixt, pasiv etc.); amenajarea corectă a spațiului de activitate, conform cu necesitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate remarca, din cele de mai sus, că diferențele dintre oboseală și astenie sunt numai de nuanță, fiind legate de intensitatea și durata oboselii, astenia nereprezentând decât imaginea clinică a celei dintâi. 6. Organizarea activității și măsurilor de psihoigienă În ceea ce privește psihoigiena activității, suntem obligați să ținem seama de următoarele aspecte: activitatea trebuie să se desfășoare potrivit cu aptitudinile și vocația individului; activitatea trebuie organizată în conformitate cu temperamentul individului (hiperactiv, hipoactiv, mixt, pasiv etc.); amenajarea corectă a spațiului de activitate, conform cu necesitățile activității, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suplimentare, care stimulează interesul și generează motivații noi, plimbări, activități culturale; pregătirea prin antrenament și fixarea sarcinii în raport cu posibilitățile și aptitudinile individului; echilibrul între „sarcini” și „aptitudini”; evitarea stimulentelor (cafea, alcool, droguri). Capitolul 13 Psihologia vârstelor (Aspecte generale) 1. Psihobiografia Psihoigiena se interesează de două chestiuni importante privind persoana umană; pe de o parte, de individ ca persoană, cu dimensiunile sale sufletești organice și psihosomatice, iar pe de lată parte, de dinamica vieții acestuia, cu un caracter extins (psihobiografia). După K.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintale, se impun măsuri de protecție specială, evitarea schimbărilor care ar putea solicita din partea persoanelor în vârstă un efort de adaptare de care nu sunt capabile, menținerea unui climat afectiv echilibrat, protector și securizant, stimularea și comunicarea etc. Capitolul 14 Psihoigiena copilului și adolescentului Stadiile de dezvoltare/maturizare Copilăria și adolescența sunt perioade de viață deosebit de importante, întrucât în acest interval de timp se organizează și dezvoltă personalitatea individului. În această etapă a „Istorii individuale” se produc numeroase transformări, importante și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
3 Negativism, constipație, coșmare, timiditate. 3 - 5 Fobii, coșmare, diferite tulburări de vorbire, enurezis, encoprezis. 6 - 11 Dificultăți școlare, obsesii, simptome de conversiune, ticuri. 12 - 18 Tulburări de identitate, anorexie mintală, schizofrenie, comportament delictual 2. Prima și a doua copilărie Psihoigiena copilului începe cu măsurile aplicate femeii gravide. Personalitatea și starea emoțional-afectivă, metabolismul femeii, ritmul somn-veghe sunt aspecte esențiale legate de dezvoltarea ulterioară a viitorului copil, precum și de perioada de embriogeneză. În sensul celor de mai sus, o deosebit de mare valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
efecte asupra copilului; încercările nereușite de întrerupere a cursului sarcinii. O atenție deosebită trebuie acordată momentului nașterii, dat fiind faptul că acesta poate aduce adesea complicații neplăcute atât pentru viitoarea mamă, cât și pentru copil. În sensul acesta, măsurile de psihoigienă care se impun sunt următoarele: pregătirea psihologică a femeii în vederea nașterii; pregătirea femeii pentru a primi, ca perspectivă, statutul de viitoare mamă; pregătirea și asigurarea unor circumstanțe pozitive ale momentului nașterii; îngrijirile emoțional-afective speciale din perioada de lactație; instituirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
momentului nașterii; îngrijirile emoțional-afective speciale din perioada de lactație; instituirea unei atmosfere de calm, de echilibru, favorabilă mamei și copilului; un rol deosebit este acordat modului în care sunt întâmpinate nașterea și intrarea noului copil în grupul familial. Măsurile de psihoigienă care se impun a fi aplicate copilului diferă în raport cu vârsta acestuia. Pentru adecvarea lor sunt stabilite trei perioade: noul născut (0-1 an), copilul mic (1-3 ani), preșcolarul (4-7 ani). Psihologia noului născut (0-1 an) trebuie să țină seama de următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însă marilor „furtuni” psihofiziologice pe care le declanșează, ea este susceptibilă de a duce la tulburări ale stării de sănătate mintală, cu implicații asupra dezvoltării viitoare a personalității, a vieții afective și a comportamentului tinerilor, ceea ce ridică serioase probleme de psihoigienă. Le vom analiza pe rând. Educația sexuală are rolul de a oferi un cadru logic și educativ de explicare a unor probleme, care altfel sunt satisfăcute la întâmplare (prieteni „inițiatori”, literatură pornografică etc.). Frecvent, pot apărea tulburări emoțional-afective legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip de gândire refractară în raport cu realitatea obiectivă; la paranoici, elementul esențial este reprezentat prin „refracția gândirii”. pseudoparanoicii sunt personalități de tip psihopatic în curs de formare, cu un mare grad de orgoliu compensator, protestatari virili, conflictuali, querulenți etc. Capitolul 15 Psihoigiena adultului 1. Căsătoria Căsătoria are un rol deosebit de important în viața individului. Ea implică două aspecte principale: întemeierea unei familii pe baze biologice și psihoemoționale; procrearea de noi indivizi, rezultați din coabitarea celor doi parteneri ai cuplului conjugal. Căsătoria este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iubire sau de ură; de suspiciune sau gelozie; toleranță reciprocă; cointeresare sau interese divergente; legate de atitudinea față de copii și modul de educare a acestora; relații cu rudele; legate de atitudinea și relațiile cu alte persoane din afara grupului familial. 2. Psihoigiena familiei Așa cum am menționat, sănătatea mintală este în mare măsură determinată de structura și dinamica grupului familial. De aceea, unul dintre criteriile de psihoigienă care se impune încă din momentul proiectării unui viitor cuplu familial este dat de aprecierea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestora; relații cu rudele; legate de atitudinea și relațiile cu alte persoane din afara grupului familial. 2. Psihoigiena familiei Așa cum am menționat, sănătatea mintală este în mare măsură determinată de structura și dinamica grupului familial. De aceea, unul dintre criteriile de psihoigienă care se impune încă din momentul proiectării unui viitor cuplu familial este dat de aprecierea sau evaluarea stării de sănătate mintală a viitorilor parteneri. Avizul medico-psihologic prenupțial implică mai multe aspecte, după cum urmează: controlul medical somatic, în vederea depistării unor eventuale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferențe de adaptare, existența unor stări complexuale, frustrări afective sau de ordin moral, aversiune sau teamă pentru viața conjugală, deturnarea vieții de familie în alte direcții (acte filantropice, monahism etc.). În lăgătură cu starea de sănătatea mintală a familiei și psihoigiena acesteia sunt analizate și statutul și rolul membrilor de familie: soțul, soția, copiii. Avem de-a face în acest caz cu o distribuție a rolurilor sau funcțiilor: bărbatul este considerat, în general, capul familiei, el asigură protecția, întreținera, siguranța și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să fie văzută deformat. În locul lor apar și se instalează sinceritatea, seriozitatea, rațiunea. Viața profesională absoarbe întreaga activitate a adulților. Cariera s-a desenat și își urmează cursul. Ea dă individului echilibru, seninătate morală și sănătatre psihică. Constanța este principiul psihoigienei. La această vârstă experiența proprie este utilizată și se aprofundează. Apar simțul datoriei și dorința de a obține rezultate din ce în ce mai bune. La adult se constată dorința de a se remarca, de a obține compensații, dar și un statut de distincție
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se combină cu egoismul, cu „a acapara”, ea se centrează exclusiv pe propria persoană, devenind avariție. Teama de viitor și nesiguranța obligă individul la acumulări de resurse materiale și financiare, adesea nejustificate. În această privință, un aspect cu valoare în psihoigienă este dat de „asigurările obligatorii”, ca suport al stării de încredere și, implicit, al unui echilibru securizant pentru starea de sănătate mintală. Tot la vârsta adultă, structura morală a individului se află în raport direct cu igiena mintală și starea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să ne gândim la relațiile care există cu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. În orice caz, ceea ce are importanță pentru noi este implicarea stării de sănătate mintală în situațiile vieții trăite de individ și necesitatea adoptării a unor acțiuni de psihoigienă cu rol protector. Capitolul 16 Psihoigiena vârstei a treia 1. Crizele de involuție Crizele de involuție marchează trecerea de la vârsta adultă la bătrânețe. Ca și crizele de evoluție (pubertatea și adolescența), acestea reprezintă o „vârstă critică” atât pentru femeie, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
există cu „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. În orice caz, ceea ce are importanță pentru noi este implicarea stării de sănătate mintală în situațiile vieții trăite de individ și necesitatea adoptării a unor acțiuni de psihoigienă cu rol protector. Capitolul 16 Psihoigiena vârstei a treia 1. Crizele de involuție Crizele de involuție marchează trecerea de la vârsta adultă la bătrânețe. Ca și crizele de evoluție (pubertatea și adolescența), acestea reprezintă o „vârstă critică” atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. La femeie criza
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter oscilant, senzații de căldură alternând cu senzații de frig); tulburări psihice diferite, cu caracter poliform nesistematizat (insomnii, disforie, iritabilitate, plâns, anxietate, cenestopatii, astenie, inactivitate); tulburări sexuale (exaltarea activității sexuale de tip nimfomaniac sau diminuarea apetitului sexual). Măsurile de psihoigienă care se impun în această situație sunt următoarele: tratament medical sedativ, endocrin și psihoterapie; explicarea cauzelor acestor tulburări femeii respective; atitudinea de înțelegere, răbdare, protecție, evitarea emoțiilor, a stărilor de tensiune psihică, a activității excesive, a oboselii, a infecțiilor; un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bărbat reprezintă începutul involuției activității sexuale și se manifestă prin: exacerbarea apetenței sexuale (satiriazisul senescent); tulburări psihice difuze asociate (cefalee, astenie, insomnie, cenestopatii, oboseală la efort); modificări emoțional-afective; reducerea randamentului intelectual; schimbarea preocupărilor, a intereselor, a relațiilor interpersonale. Măsurile de psihoigienă care se impun în această nouă situație sunt următoarele: tratament medical, sedativ și endocrinologic, după caz; psihoterapie de susținere; adoptarea unei forme de activități cu caracter sublimativ, cu rol derivativ și substitutiv al instinctului sexual (lecturi, științe generale, filozofie, religie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
boală. Bătrânul normal, nepatologic, este amabil, surâzător, lipsit de temeri, mulțumit de sine și de anturajul său. O anumită igienă mintală se impune însă pentru a menține acest tonus emoțional și această stare de spirit. Pe aceste considerente, măsurile de psihoigienă recomandate bătrâneții sunt următoarele: reducerea aportului de toxice; evitarea schimbărilor, menținerea ritmului de activitate și a modului de viață; supravegherea apariției și evoluției arteriosclerozei cerebrale, a hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiace, pulmonare; practicarea mișcării fizice și a gimnasticii; evitarea discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]