77 matches
-
prin limbaj, se realizează trecerea de la semnalul concret (obiectul, fenomenul) la simbol, ca substitut al unei categorii de obiecte, fenomene. Conform teoriei lui Ferdinand Saussure, (traducere), Paris,, semnul unește un concept „semnificatul” și o imagine acustică, „semnificantul”. Prestigioși cercetători ai psiholingvisticii fac distincția dintre limbă ca instrument folosit și operațiile care se execută în cadrul comunicării unor informații, cu ajutorul limbii respective, referindu-se la mecanismul de apariție, de formare a limbajului. Limba ca atare „este un concept și un obiect de studiu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de formare a limbajului. Limba ca atare „este un concept și un obiect de studiu al lingvisticii moderne, iar operațiile care utilizează sau exploatează o limbă, în cazul în care se referă la comunicațiile interumane, sunt obiectul de studiu al psiholingvisticii”, afirmă T. Slama Cazacu. Autoarea arată că lingvistica aplicată este pusă în fața unor teme relativ noi de studiu, mai grave decât acelea ale „limbii de lemn” și a necesității de a oferi rezolvări concrete. Se combat incompatibilitățile unor forme de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică”, București, Ed. Științifică, 1968. 8. Slama, Cazacu, T. - „Psiholingvistica - o știința a comunicării”, București, Ed. All, 1999. 9. Slama, Cazacu, T. - „Limbaj și context”, București, Ed. Științifică, 1959. 10. Saussure, F. - „Cours de linguistique générale”, (traducere), Paris, 1916. Immanuel Kant
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică”, București, Ed. Științifică, 1968. 8. Slama, Cazacu, T. - „Psiholingvistica - o știința a comunicării”, București, Ed. All, 1999. 9. Slama, Cazacu, T. - „Limbaj și context”, București, Ed. Științifică, 1959. 10. Saussure, F. - „Cours de linguistique générale”, (traducere), Paris, 1916. Immanuel Kant - Criticismul (1724-1804) Dacă ne referim la filosofia veacului al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
valabil doar dacă exagerăm. O atitudine corporală ruptă de orice schemă este imaginea unei stime de sine care a pierdut contactul cu realitatea (Ganciu, C. și Duduman, S., 2002). Începând cu 1960 și dezvoltându-se în deceniile următoare, lingvistica și psiholingvistica oferă o avalanșă de certitudini potrivit cărora limbajul mimico-gestual este limbaj natural cu vocabular și forme gramaticale proprii. În limbajul vorbit, o persoană își poate modifica inflexiunile vocii pentru a semnala o schimbare în descriere (Lane, Hoffmeister, Bahan, 1996). În
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
între”, la mijloc) reprezintă coordonarea la un nivel superior a două discipline, în cadrul cărora semnificațiile interacționează și se completează reciproc într-un anumit context pentru a ajunge la un conținut comun integrat sub forma disciplinelor de graniță cum ar fi: psiholingvistica, biochimia, psihopedagogia etc. Pluridisciplinaritatea (lat pluris - mai mult) reprezintă cooperarea a mai multor discipline, juxtapunerea disciplinelor se face la același nivel de ierarhie, păstrându-se specificul și realizând conlucrarea, cum ar fi cea dintre limbi moderne, filosofie, psihologie literatură etc.
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
procesul comunicării. Codul cel mai des utilizat în cazul comunicării intenționale este limba, care este un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie, care funcționează după anumite reguli. 2. Limbă-limbaj-vorbire 2.1. Limbajul este un termen interdisciplinar, de psiholingvistică, care denumește un aspect eterogen al comunicării, implicând - după cum arată F. de Saussure - domeniul fonetic, fiziologic, psihic, social etc., proces care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limbajul, ca sistem de semne (cod) folosit pentru intercomunicare vizează două
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ale limbajului. Limba este instrumental principal al comunicării, codul format dintr-un sistem de semne, aspectul social al limbajului. Spre deosebire de limbaj, care, prin complexitatea sa interferează cu diverse domenii, fiind obiectul de studiu al mai multor discipline - psihologia, psiholingvistica, fiziologia, antropologia etc., limba e omogenă, un tot bine organizat, un domeniu clar delimitat de alte fapte umane. Saussure considera că doar limba, prin organizarea ei unitară, poate constitui obiect de studiu al lingvisticii. Concepția nativistă asupra învățării limbii, care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu efecte negative asupra fizionomiei și a formarii și dezvoltării vorbirii, care adâncesc și mai mult reactivitatea psihică și comportamentală. Studiul rhinolaliei nu poate fi decât interdisciplinar, așa cum reiese din abordarea autoarei, privind numeroasele probleme de etiologie, profilaxie, chirurgie, ortodonție, psiholingvistică, psihopedagogie, care din punct de vedere logopedic și informațional contribuie în cadrul direcțiilor moderne de cercetare la precizarea principiilor și factorilor de succes în metodologia corectivă. Pot afirma că autoarea, în calitatea sa de psiholog al limbajului, a înțeles foarte bine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihologie, pe care marele Profesor se străduia să ni le dezvăluie încă de pe băncile facultății. Cu cele mai alese sentimente de apreciere mulțumesc Doamnei Profesor Dr. Doc. Tatiana Slama Cazacu pentru deschiderea orizontului meu în cercetarea întreprinsă prin studiile sale de psiholingvistică, fără de care fenomenul vorbirii rhinolalice congenitale velo-palatine nu ar fi putut fi interpretat în contextul comunicării verbale. Mulțumesc în mod deosebit matematicianului de talent ȘTEFĂNESCU VASILE, care nu a precupețit timpul, acordându-mi cu mult interes și pasiune indicațiile în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cooperare practică a diverși specialiști, în scopul precizării aspectelor clinice și patogenice, precum și a direcționării unei terapii adecvate și complexe. Pentru delimitarea teoretică și practică a problemei sunt necesare studii de anatomie și fiziologie, de fonetică și fonologie, lingvistică și psiholingvistică, psihologie și pedagogie care să contribuie într-un raport de interdependență și reciprocitate la stabilirea fenomenului rhinolalic. Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
PARTEA A II-A CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A STRUCTURII ȘI DINAMICII FENOMENULUI RINOLALIC DIN PUNCT DE VEDERE PSIHO-LINGVISTIC CAPITOLUL III LOTURILE DE SUBIECȚI ȘI CRITERIILE DE SELECȚIE ȘI INVESTIGAȚIE „Stările patologice determină modificări în elaborarea și în receptarea mesajelor, pe care psiholingvistica le poate stabili atât pentru caracterizarea diagnostică a diverselor boli, cât și pentru a contribui la urmărirea pas cu pas a ecoului tratamentului asupra comunicării, asupra mesajelor.” Tatiana Slama Cazacu 3.1. Criterii de diagnoză În urma mai multor cercetări ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
175; p.387). Pentru a aprecia tulburările fono-articulatorii din planul sonor al limbajului afectat de nasonanță, trebuie să ne gândim în primul rând la faptul că sunetele limbajului uman se deosebesc de celelalte sunete din natură, după cum amplu o demonstrează psiholingvistica, trăsătura esențială a sunetelor limbajului uman, constând în aceea că sunt purtătoarele unei anumite funcții a sunetului - sunt legate de o anumită semnificație. În acest sens, sunetul este interpretat nu ca un sunet luat separat ci ca fonem, ca unitate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
metode de dezvoltare a limbajului. Activitatea corectivă în ansamblu trebuie să aducă elemente variate de stimulare a dorinței de a vorbi, de dezvoltare a posibilităților de exprimare verbală. Importante nu numai pentru lingvistica aplicată în concordanță cu regulile și principiile psiholingvisticii, aceste cercetări servesc practicii logopedice care trebuie să implice în sistemul de activitate corecțională exerciții nu numai pentru corectarea „tulburărilor fonetice” care ascund la prima vedere relația lor cu conținutul semantic și prin aceasta diminuează funcția de mediere verbală, ci
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbi” (173; p.122) și în cazul nostru al unei vorbiri, independent de cuvintele în care se află, supus unei analize matematico-statistice care încearcă să stabilească frecvența lui într-o anumită condiție. Asemenea tendințe au devenit foarte actuale în lingvistică, psiholingvistică, psihologie, de a caracteriza o limbă pe baza fonostatisticii sau de a caracteriza dezvoltarea vorbirii copilului prin înregistrarea frecvenței fiecărui fonem. Sistemul fonologic al limbii copilului malformat se abate de la organizarea lingvistică în practica vorbirii, dând în intenția de comunicare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un fond rhinolalic profund. În ceea ce privește ordinea în care consoanele devin dislalice, cele mai frecvent afectate sunt consoanele care au apărut mai târziu în filogeneza fonoarticulatorie. Această remarcă poate constitui premisa unui studiu amplu, datele obținute nefiind lipsite de importanță în psiholingvistică precum și în metodologia logopedică. Studiul frecvenței tulburărilor fono-articulatorii prin formula matematică a lui GH. Zapan (209; p. 20-48) ne va releva capacitatea de informație a unui sistem (213; p.20-32) cu caracteristici particulare, ajutându-ne să apreciem influența anumitor factori
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1968. 177. Slama-Cazacu, Tatiana Limbaj și context. București, Editura Științifică, 1959. 178. Slama-Cazacu, Tatiana Comunicare și educație (pentru educarea continuă a comunicării) în Cercetări asupra comunicării (sub red.), Editura Academiei R.S.R., București, 1973, p. 51-63. 179. Slama-Cazacu, Tatiana Introducere în psiholingvistică. București, Editura Științifică, 1968. 180. Slama-Cazacu, Tatiana Relațiile dintre gândire și limbaj, în ontogeneză. București, Editura Academiei, 1957. 181. Slama-Cazacu, Tatiana Despre relațiile interdisciplinare și raportul obiect de cercetare-realitate și psihologia actuală. Rev. de Psihologie, București, 4, 1969. 182. Slama-Cazacu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
viața de zi cu zi"100. În acest cadru conceptual, expresiile idiomatice dobândesc un rol decisiv: "Contrar perspectivei tradiționale, potrivit căreia expresiile idiomatice, clișeele și proverbele sunt unități semantice înghețate sau metafore moarte, datele furnizate de către lingvistica cognitivă și de către psiholingvistică indică faptul că multe dintre aceste expresii convenționale reflectă o gândire metaforică foarte vie, care constituie o parte a sistemelor noastre conceptuale cotidiene."101 În prezent, asemenea demersuri sunt continuate de ceea ce ar putea fi considerat "vârful de lance" al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
răspândire nu numai în Statele Unite, ci și în Europa și Asia, constituind astfel una dintre cele mai populare orientări lingvistice ale momentului. Totodată, diversele ramuri ale cognitivismului (teoria metaforei conceptuale, teoria spațiilor mentale a lui Gilles Fauconnier și Mark Turner, psiholingvistica cognitivă a lui Raymond W. Gibbs Jr., teoria proeminenței [Salience Theory] a lui Rachel Giora, cercetările "multimodale" întreprinse de Alan Cienki și Cornelia Müller ș.a.m.d.) au elaborat un aparat complex de analiză a "conținutului" metaforic al textemelor. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Detlef, 1993: Wolf Schneider, Esslinger Detlef Die Uberschrift, Les Verlag Müncken-Leipzig. SEARLE, J. R., 1979: John R. Searle, Expression and meaning: Studies in the theory of speech acts, Cambridge, London, New York, Melbourne, Cambridge University Press. SLAMA-CAZACU, T., 1999: T. Slama-Cazacu, Psiholingvistica. O știință a comunicării, Editura All, București. SLUȘANSCHI D., 1971 - Dan Slușanschi, Studiul vocabularelor speciale, în Studii și cercetări lingvistice, XX, nr. 6, pp. 587-595. SMIRNOV, S., 1983: Stanislav Smirnov, L`approche interdisciplinaire dans la science d`aujord`hui: fondaments
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
încă de la începuturile carierei sale științifice pe psihologia limbii, acordând momentului psihologic un rol deosebit în viața limbilor și transformând problemele lingvistice în probleme de ordin psihologic. Este desigur, un concept pe care îl recunoaștem în baza teoretică a domeniului Psiholingvisticii, atât de asaltat de specialiști de tânără sau mai experimentată generație, în zilele noastre. Distincțiile fundamentale teoretice lansate de Școala de la Kazan, între care „sunet // semn”, „structură fonetică // structură morfologică”, „sincronie // diacronie”, se regăsesc în toată corespondența dintre Baudoin de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens mai restrâns, psiholingvistica se ocupă cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens mai restrâns, psiholingvistica se ocupă cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii - intelectul, rațiunea și speculațiunea - și limbajele specifice acestora - limbajul simbolic, noțional-verbal, categorial-speculativ.<br> - testele de speculativitate - măsoară speculațiunea - inteligența verbală ține atât de inteligență, cât și de rațiune. Mai există
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]