77 matches
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de autoare între timp; se stabilește chiar
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de autoare între timp; se stabilește chiar un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat sau (mai
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
a datelor și de analizare a lor). Toate acestea presupun luarea în considerare, întotdeauna, a faptelor de limbă concrete și autentice, privilegiind experimentul și refuzînd apelul la reconstrucții abstracte. Mai multe secțiuni ale cărții sînt consacrate definirii și delimitării domeniului psiholingvisticii, ca știință inter- și multidisciplinară; sînt analizate relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
relațiile sale cu psihologia și cu lingvistica în genere, dar și cu disciplinele mai noi ale contextualizării limbii - sociolingvistica, pragmatica, analiza discursului etc. Cu tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea își reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un rol determinant și recunoscut pe plan internațional (respingînd explicit direcții alternative: școala chomskyană, cognitivismul derivat din ea, psiholingvistica americană). O bună parte din volum prezintă rezultatele cercetării psiholingvistice prin aplicațiile lor: în învățarea limbii
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
tonul personal și polemic care îi este caracteristic, autoarea își reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un rol determinant și recunoscut pe plan internațional (respingînd explicit direcții alternative: școala chomskyană, cognitivismul derivat din ea, psiholingvistica americană). O bună parte din volum prezintă rezultatele cercetării psiholingvistice prin aplicațiile lor: în învățarea limbii materne, a limbilor străine, în interpretarea fenomenelor de bilingvism, în traducere, în lectura textului literar, în patologia și terapia limbajului, în analiza mijloacelor de
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie de către beneficiarii obișnuiți, din orice categorie de activitate, fie de către informaticieni ei înșiși, care nu au suficiente cunoștințe de Lingvistică, de Psihologie, de Psiholingvistică etc. Acest demers ar trebui să fie unitar, perfect consonant, adică al unor specialiști cu o formație completată interdisciplinar de ambele părți sau cel puțin cu o înțelegere deplină de către fiecare a perspectivei celuilalt. Referitor la această categorie de utilizare
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie și în genere de integrările sociale. (Abia recent s-a publicat "primul volum" de perspectivă psiholingvistică - așa afirmă autorii, T. Dijkstra și K. de Smedt 1996, X - fie și
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă, șí probleme de redactare a mesajelor și abia mai de curând s-a remarcat această problemă, când îndeosebi specialiștii în Psiholingvistică au început să se inițieze în activitățile cu C, pentru ca să seziseze diversele fațete ale noilor procese. Dar rămân încă de cercetat multe aspecte. Astfel, dacă unii cercetători (sau simpli beneficiari) susțin utilitatea exprimării laconice (cf. Anis 1998, 214), cauzată șí
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Computer-mediated communication, Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu puțini utilizatori "laici": "Acest computer pervers" (Mariana Șora, în "Adevărul literar și artistic", 10, nr. 552, ian. 2001, 3); chiar unii specialiști recunosc limitele actuale din aceste
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
morală a acesteia. Recunoștința față de ființă excepțională ce și-a pus amprenta asupra existenței atît a copilului, cît și a adultului de mai tîrziu s-a manifestat pînă la Un copil în vechiul București în dedicațiile conținute de volumele de psiholingvistica ale cercetătoarei, însă ea, aceasta recunoștință i-a părut insuficient arătată în niște simple dedicații care puteau trece drept convenționale. Cartea, scrisă în anii maturității cînd înțelegerea lucrurilor este autentică, nu vrea să fie expresia unui sentimentalism ieftin, dar nici
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
toate ariile implicate în limbă se învecinează, formînd un teritoriu continuu. Pinker concluzionează: "Această zonă a cortexului, regiunea perisylviană stîngă, poate fi considerată organul limbii" (Pinker, 307). Concluzii Astăzi, frenologia mai interesează doar pe aceia care caută primele rădăcini ale psiholingvisticii și neurolingvisticii. Iată-ne, însă, după mai mult de 200 de ani după Gall, iar ideea unui organ al limbii a apărut din nou. Desigur că ea a avut parte de destule critici de la publicarea cărții lui Pinker și pînă
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate elaborate cu multă atenție. Uneori chiar s-au surprins specialități "în curs de constituire"ca de ex. frazeologia! Acestea toate dau D-ului un aer de prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
valabil doar dacă exagerăm. O atitudine corporală ruptă de orice schemă este imaginea unei stime de sine care a pierdut contactul cu realitatea (Ganciu, C. și Duduman, S., 2002). Începând cu 1960 și dezvoltându-se în deceniile următoare, lingvistica și psiholingvistica oferă o avalanșă de certitudini potrivit cărora limbajul mimico-gestual este limbaj natural cu vocabular și forme gramaticale proprii. În limbajul vorbit, o persoană își poate modifica inflexiunile vocii pentru a semnala o schimbare în descriere (Lane, Hoffmeister, Bahan, 1996). În
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
între”, la mijloc) reprezintă coordonarea la un nivel superior a două discipline, în cadrul cărora semnificațiile interacționează și se completează reciproc într-un anumit context pentru a ajunge la un conținut comun integrat sub forma disciplinelor de graniță cum ar fi: psiholingvistica, biochimia, psihopedagogia etc. Pluridisciplinaritatea (lat pluris - mai mult) reprezintă cooperarea a mai multor discipline, juxtapunerea disciplinelor se face la același nivel de ierarhie, păstrându-se specificul și realizând conlucrarea, cum ar fi cea dintre limbi moderne, filosofie, psihologie literatură etc.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
se înscriu la ele... Nu doar ca să studieze limba, nimeni nu mai vrea să facă asta... Vor să dezbată probleme, să coreleze idei generale cu alte idei generale. Colegii mei se adaptează, urmează curentul, își intitulează cursurile „Sociologia limbii Țării Galilor“, „Psiholingvistica occitanei“... Cu cimeriana nu se poate. — De ce? — Cimerienii au dispărut de parcă i-a înghițit pământul. Dă din cap, adunându-și toată răbdarea ca să repete un lucru spus de sute de ori. Acesta este un institut mort, al unei literaturi moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
procesul comunicării. Codul cel mai des utilizat în cazul comunicării intenționale este limba, care este un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie, care funcționează după anumite reguli. 2. Limbă-limbaj-vorbire 2.1. Limbajul este un termen interdisciplinar, de psiholingvistică, care denumește un aspect eterogen al comunicării, implicând - după cum arată F. de Saussure - domeniul fonetic, fiziologic, psihic, social etc., proces care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limbajul, ca sistem de semne (cod) folosit pentru intercomunicare vizează două
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ale limbajului. Limba este instrumental principal al comunicării, codul format dintr-un sistem de semne, aspectul social al limbajului. Spre deosebire de limbaj, care, prin complexitatea sa interferează cu diverse domenii, fiind obiectul de studiu al mai multor discipline - psihologia, psiholingvistica, fiziologia, antropologia etc., limba e omogenă, un tot bine organizat, un domeniu clar delimitat de alte fapte umane. Saussure considera că doar limba, prin organizarea ei unitară, poate constitui obiect de studiu al lingvisticii. Concepția nativistă asupra învățării limbii, care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dinamic contextuale Un instrument important de descriere și explicare a fenomenelor ce au loc În procesul de comunicare, a relației complexe dintre enunț/text și context găsim În lucrările Tatianei Slama Cazacu În Încercarea de a crea o școală de psiholingvistică românească și de a o racorda la dezbaterea europeană pe această temă, care avea deja o vechime de aproape un secol, TS Cazacu supune cercetării actul de comunicare concret cu scopul de a evidenția legătura dintre lingvistică și psihologie, mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
atât ca pilon al legii Înțelegerii („Legea Înțelegerii, ..., este referința la organizarea contextuală” <ref id="77”> Cazacu 1968, p. 87 referință </ref> (sublinierea aparține autoarei) - din perspectiva actului de comunicare propriu zis cât și ca metodă de studiu/cercetare a psiholingvisticii (metoda dinamic-contextuală) - din perspectiva celui care observă/cercetează actul de comunicare. Autoarea Își clădește teoria pe câteva idei fundamentale: * limba(jul) este indisolubil legat de gândire, de unde concluzia că faptele de limbă trebuie studiate În relație cu cele psihice * limbajul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
universal, nespecializat, loc al proceselor raționale, deductive, inferențiale - aici se produce tratamentul pragmatic al enunțului. Cei doi autori au fost, inevitabil, influențaȚi și de alte idei si teorii mult dezbătute În epocă, În domenii ca filosofia limbajului, lingvistica, semiotica, pragmatica, psiholingvistica, sociologia, logica ș.a. Dintre acestea menționăm: 1) gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
R. (1969): Speech acts, Cambridge, Cambridge UP Sebeok, T., (2002): Semnele. O introducere În semiotică, traducere de Sorin Mărculescu, București, Humanitas Smith, N., Wilson, D. (1990): Modern Linguistics. The Result of Chomsky’s Revolution, London Slama-Cazacu, T., (1968): Introducere În psiholingvistică, București, Editura știițifică Sperber, D., Wilson, D. (1989): La pertinence. Communication et cognition, traduit de l’anglais par Abel Gerschenfeld et Dan Sperber, Paris, Les Éditions de minuit Sperber, D., Wilson, D. (2002): „Pragmatics, Modularity and Theory of Mind, in
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arie largă de domenii de la studii de piață și studii media mergând până la literatură și retorică, etnografie și studii culturale, sociologie și știința politică, psihologie, istorie, educație etc. În plus, analiza de conținut este în relație strânsă cu socio- și psiholingvistica și joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței artificiale (Agabrian, 2006). Într-o accepțiune foarte largă, tehnica analizei de conținut poate fi considerată un sistem de decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectivă, ea este practicată de oricine ori de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prin limbaj, se realizează trecerea de la semnalul concret (obiectul, fenomenul) la simbol, ca substitut al unei categorii de obiecte, fenomene. Conform teoriei lui Ferdinand Saussure, (traducere), Paris,, semnul unește un concept „semnificatul” și o imagine acustică, „semnificantul”. Prestigioși cercetători ai psiholingvisticii fac distincția dintre limbă ca instrument folosit și operațiile care se execută în cadrul comunicării unor informații, cu ajutorul limbii respective, referindu-se la mecanismul de apariție, de formare a limbajului. Limba ca atare „este un concept și un obiect de studiu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de formare a limbajului. Limba ca atare „este un concept și un obiect de studiu al lingvisticii moderne, iar operațiile care utilizează sau exploatează o limbă, în cazul în care se referă la comunicațiile interumane, sunt obiectul de studiu al psiholingvisticii”, afirmă T. Slama Cazacu. Autoarea arată că lingvistica aplicată este pusă în fața unor teme relativ noi de studiu, mai grave decât acelea ale „limbii de lemn” și a necesității de a oferi rezolvări concrete. Se combat incompatibilitățile unor forme de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]