70 matches
-
dinții decât părinții”, „păreții au urechi și fereștile ochi”, „nici toate ale doctorului, nici toate ale duhovnicului”, „goliciunea înconjoară iar foamea dă de-a dreptul”, „a fi om e lucru mare, a fi domn e o-ntâmplare” etc. Asemenea comunicări psiholingvistice exprimă atitudinea activă și permanentă față de limba română și în același timp de apărători ai ei împotriva celor care o strică. Una din marele misiuni și forțe ale limbii a fost și este dezvoltarea patriotismului, căci ea s-a născut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
personale: a ști, a ști să faci, a ști să fii, a ști să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de manifestare, în general.” Cercetătorul delimitează două categorii de competențe: - directe: competențe lingvistice, discursive, situaționale, paralingvistice; - indirecte: psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informaționale; Competența de comunicare este o rezultantă a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor, a trăsăturilor temperamentale și de caracter cu care individul este înzestrat în vederea îndeplinirii rolului său social. După cum subliniază L. Șoitu, „termenul de competență reunește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ca structura dinamică, autoarea stabilește elementele de psihofiziologie a fonației și mecanismul de producere. Acordă o importanță deosebită organogenezei acestor malformații punctând etiologia și frecvența, precum și formele clinice și clasificarea lor. Cercetarea experimentală a fenomenului rhinolalic din punct de vedere psiholingvistic evidențiază unele criterii de diagnoza, tipologia fono-articulatorie precum și direcțiile de dezvoltare a limbajului sonor în funcție de emisia rhinolalică. Partea interesantă a lucrării consider că o formează studiul experimental al organizării și dezvoltării sistemului limbajului la copilul rhinolalic care infirmă unele ipoteze
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al limbajului, această extragere a aparatului, de care se folosește limbajul, din contextul general al personalității, ar constitui o eroare științifică pe care sperăm să o evităm. Rămâne deci, să evaluăm fenomenul rhinolalic atât din perspectivă foniatrică, psiho-logopedică cât și psiholingvistică, cu toate implicațiile interdisciplinare ale unei atare poziții, considerând reabilitarea tulburărilor rhino-dislalice consecutive despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, un domeniu de strictă specialitate în care aportul metodologic prezintă o deosebită importanță. Aș vrea ca această carte să fie utilă logopedului practician pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt necesare studii de anatomie și fiziologie, de fonetică și fonologie, lingvistică și psiholingvistică, psihologie și pedagogie care să contribuie într-un raport de interdependență și reciprocitate la stabilirea fenomenului rhinolalic. Analiza limbajului sonor în laboratoarele de fizică, mecanică, electronică, psiholingvistică, matematică, fonetică, elucidează o serie de aspecte ale patologiei, ale diferențierii simptomatologiei, precum și ale reabilitării fonetice. Acestea se realizează prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de achiziție a limbajului precum și a modalității de abordare a terapiei complexe. Datele consemnate în fișa logopedică au condus la clasificarea tulburărilor fono-articulatorii specifice insuficienței velare sau nespecifice datorate altor cauze interferate pe parcursul dezvoltării limbajului. Observații asupra aspectului fonetic și psiholingvistic au fost necesare în organizarea muncii de reeducare, în colaborarea cu chirurgul specialist, ca și în stabilirea unui prognostic pentru a indica părinților ce îmbunătățiri pot să aștepte, ce defecte nu se pot decât diminua și care sunt tulburările iremediabile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin combinarea diferită a cuvintelor după regulile sintaxei. Perspectiva psiholingvistică ne conferă modele fundamentale de care se servește dezvoltarea ontogenetică, dar elementul esențial care produce organizarea, ordonarea, structurarea, clasificarea sau categorializarea îl constituie funcția simiogenetică și Tatiana Slama-Cazacu - conchide că „limbajul copilului se organizează, se ordonează prin ierarhizare și se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care se înscriu la acest indicator copiii rhinolalici, nu este determinată de tulburarea procesului de elaborare, structurare și dezvoltare a limbajului ca în cazul debililor mintali, ci de aspectul clinic al despicăturii elementelor interesate în articulare cu consecințe pe plan psiholingvistic. O serie de factori psihosociali contribuie de asemenea la amânarea activității de manifestare verbală deoarece familia subapreciază posibilitățile copilului de a învăța vorbirea și renunță să-i vorbească, să-l imite în vocalizare, să-l stimuleze în efectuarea emisiilor sonore
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbirii rhinolalice un cuantum de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și în vorbirea normală procentul mare al sunetelor vocale dă o sonoritate bună limbii române, dar dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând aspectul cel mai deficitar al dezvoltării psiholingvistice. În evaluarea creșterii vocabularului în raport cu vârsta, fără pretenția de a face un studiu, am încercat să raportăm numărul de cuvinte câștigat la copilul rhinolalic la creșterea întinderii vocabularului la copilul normal, după M. E. Smith (1926)4. Deoarece a avut
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ambianță psiho-afectivă neprielnică. Rezultatele indicilor sintetizați de Mac Carty (43; p.761) și coroborate cu rezultatele testelor de dezvoltare privind limbajul la copiii rhinolalici demonstrează că funcția de bază a limbajului nu este alterată ci manifestă o întârziere pe plan psiholingvistic. Elementele descriminative încep să se evidențieze încă din perioada preverbiajului menținându-se pentru toți indicii la același nivel de diferență, întreaga dezvoltare psiholingvistică mergând într-un paralelism perfect cu normalul pe etapele de vârstă 6 luni - 4 ani și 6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rhinolalici demonstrează că funcția de bază a limbajului nu este alterată ci manifestă o întârziere pe plan psiholingvistic. Elementele descriminative încep să se evidențieze încă din perioada preverbiajului menținându-se pentru toți indicii la același nivel de diferență, întreaga dezvoltare psiholingvistică mergând într-un paralelism perfect cu normalul pe etapele de vârstă 6 luni - 4 ani și 6 luni (vezi graficul 1). Acest aspect face pe mulți specialiști să considere copilul malformat implicit un retardat mintal. Vom vedea în continuare cum
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ambianță psiho-afectivă neprielnică. Rezultatele indicilor sintetizați d Mac Carty (43; p.761) și coroborate cu rezultatele testelor de dezvoltare privind limbajul la copiii rhinolalici demonstrează că funcția de bază a limbajului nu este alterată ci manifestă o întârziere pe plan psiholingvistic. Elementele descriminative încep să se evidențieze încă din perioada preverbiajului menținându-se pentru toți indicii la același nivel de diferență, întreaga dezvoltare psiholingvistică mergând într-un paralelism perfect cu normalul pe etapele de vârstă 6 luni - 4 ani și 6
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rhinolalici demonstrează că funcția de bază a limbajului nu este alterată ci manifestă o întârziere pe plan psiholingvistic. Elementele descriminative încep să se evidențieze încă din perioada preverbiajului menținându-se pentru toți indicii la același nivel de diferență, întreaga dezvoltare psiholingvistică mergând într-un paralelism perfect cu normalul pe etapele de vârstă 6 luni - 4 ani și 6 luni (vezi graficul 1). 4.1.2.c. Dezvoltarea psiho-motorie socio-afectivă și dezvoltarea fono-articulatorie. Pentru a corela în cadrul acestor etape, dezvoltarea fonoarticulatorie cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mintale. Studiile noastre efectuate, atât transversal cât și longitudinal, prin investigații psihologice, încearcă să argumenteze inadvertența acestei relații. Deoarece tulburarea mecanismului de producere a vorbirii se plasează în epoca de organizare a structurilor sistemului limbajului, apar fenomene dislalice de ordin psiholingvistic și psiho-pedagogic, pe care lucrarea le evidențiază pe tot parcursul său. Întârzierea în apariția și dezvoltarea vorbirii în primii doi ani de viață, manifestată prin dificultăți în adaptarea funcției la gradul afectat, cu consecințe asupra învățării limbii materne, transferă pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul care există între gradul de înțelegere și utilizare a limbajului. - Dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând unele din aspectele deficitare ale dezvoltării psiholingvistice, problematica cercetării noastre subliniind deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici, raportate la grupul de subiecți fără despicături, pe grupe de vârstă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
et son langage, p. 235. 315 Singura excepție o constituie contextul "idiomatic", care e evocat fatalmente în orice vorbire, dat fiind că, după cum afirma chiar Coșeriu, nu există decât vorbire într-o anumită limbă. 316 V. în această privință experimentele psiholingvistice efectuate de Raymond Gibbs, Jr.: Raymond W. Gibbs, Jr., "Why Idioms Are Not Dead Metaphors", în Cristina Cacciari și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 57-78; Idem, The Poetics of Mind; Idem, "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a informației, comunicarea reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativa ce se însușește treptat, se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a informației, comunicarea reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativa ce se însușește treptat, se
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fiecărei facultăți; diferențierea persoanelor din perspectivă intelectuală, raționala, speculativă; celelalte criterii după care putem caracteriza o persoană; temperamente; caracterele (trăsăturile de caracter accentuate); problema creativității diferențiată pe facultăți ale gândirii, pa baza limbajelor; aplicațiile tehnice, moral-comportamentale și tehnico-științifice ale particularităților psiholingvistice ale personalităților umane. FACULTĂȚILE GÂNDIRII Primii filosofi greci vorbeau despre nous, iar indienii despre brahma ca despre un suflet universal, care punea ordine în univers. El era nu numai suflet, ci și gândire. Ulterior această ordine cosmică a fost trecută
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]