70 matches
-
etc. Limbile locale ale națiunilor lipsite ,de pontaj" erau pe planul doi. Aș vrea să subliniez că relațiile între limbile imperiale și cele naționale, în nici un imperiu, nu au fost niciodată și nu sunt nici astăzi niște relații pașnice. Lupta psiholingvistică între aceste limbi poartă un caracter crud, e lipsită de umanism, înțelegere etc. Repet: acest lucru este caracteristic, de fapt, tuturor limbilor vorbite de națiuni mici, din toate imperiile. O situația extremă și în același timp paradoxală o reprezintă astăzi
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
O situația extremă și în același timp paradoxală o reprezintă astăzi limba irlandeză. Începând cu secolul al XII-lea, când Irlanda a fost încorporată în statul englez, această limba celtică fusese sistematic și energic oprimată de către limba engleză imperială. Prestigiul psiholingvistic al limbii engleze a crescut până la un asemenea grad, încât, de prin secolul al XVII-lea, marii scriitori de originea irlandeză, ca de pildă J. Swift, G. Green, J. Joyces, și-au scris operele lor numai în limba engleză. Începând
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume întreg din textul românesc le corespunde în engleză sistemul de citare doar cu numele de familie: "teoria Tatianei Slama Cazacu" ( p. 28), "concepția psiholingvistică a Tatianei Slama Cazacu" ( p. 29), dar "the conceptualisation of Slama Cazacu" ( p. 235). S-ar părea că în conservarea prenumelui, în ciuda constrîngerilor de cod științific, joacă un rol important și flexiunea românească: folosirea numelui la cazul genitiv are nevoie
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
în chip de clișee în eseuri, comentarii, răspunsuri la examene: textul "oferă un plus de...", autorul "alungă monotonia"... Mai interesante sînt preluările conștiente: discursul publicitar devine o sursă de intertextualitate și de productivitate familiar-argotică. Mecanismele succesului sînt esențialmente retorice, sociolingvistice, psiholingvistice, desigur favorizate, dar nu condiționate exclusiv, de difuzarea reclamei un timp mai îndelungat și pe mai multe canale: din sute de mesaje reproduse cu insistență egală se impune pînă la urmă doar unul. Succesul lingvistic nu depinde nici de popularitatea
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
Ocazie", în loc de prea frecventul și banalul realizarea), făuritor (nu creator, mai ales că - subtilitate stilistic! - se mai repetase familia: să creăm, sau, în alt loc, creatori etc.). Întregul text (și M) în ansamblu trebuie înțeles ca un mesaj (în sensul psiholingvistic, de informație care circulă, în formă concretă, între emițător și receptor: m), adresat de către emițătorul NC receptorului (de fapt, receptorilor), aici auditoriul de la Simposion, dar în intenție, "întregului popor". Nu se are în vedere nimic care ar putea să genereze
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
reafirmă opțiunea pentru un tip de psiholingvistică în constituirea căreia a avut un rol determinant și recunoscut pe plan internațional (respingînd explicit direcții alternative: școala chomskyană, cognitivismul derivat din ea, psiholingvistica americană). O bună parte din volum prezintă rezultatele cercetării psiholingvistice prin aplicațiile lor: în învățarea limbii materne, a limbilor străine, în interpretarea fenomenelor de bilingvism, în traducere, în lectura textului literar, în patologia și terapia limbajului, în analiza mijloacelor de comunicare în masă, a limbajului politic (și în genere a
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
codul, evident, în primul rând limba naturală, în cazul nostru limba română. Cauzele sunt numeroase și, printre ele, cele de ordin politic nu sunt de neglijat. S-a adoptat ferm, în domeniul învățării limbilor moderne îndeosebi, un anume principiu, argumentat psiholingvistic, potrivit căruia nu e atât de important cum comunici, ci să comunici. Dacă ai reușit să te faci înțeles, chiar sacrificând, uneori, normele folosirii codului, ținta a fost atinsă: mesajul a fost receptat și corect decodat de către destinatar. Acest punct
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
iar în faptul de a fi ori nu funcțional intră nu numai aspectele tehnice sau cel mult de Lingvistică zisă "computațională", ci șí, cele relevate de diverși cercetători până acum, uneori, însă încă insuficient studiate - de natură lingvistică dar și psiholingvistică, psihologică, semiotică șí sociologică sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie și în genere de integrările sociale. (Abia recent s-a publicat "primul volum" de perspectivă psiholingvistică - așa afirmă autorii, T. Dijkstra și K. de Smedt 1996, X - fie și cu deficiențe și limite.) Sau, de asemenea, aspecte ale căror reverberații asupra utilizării C nu au fost încă suficient sezisate, sau nu au fost cunoscute ori recunoscute
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
caracteristici ale dialogului (oral sau scris) în prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât și psihologice, lingvistice sau, în fond, psiholingvistice, însă șí de ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea circulației informațiilor este totuși limitată: răspunsul la mesaje nu poate fi emis și apoi receptat imediat. Apar, însă, șí probleme de redactare a mesajelor și abia mai de curând s-a remarcat
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un articol științific dintr-o revistă, o nuvelă etc.), este o structură astfel organizată, încât există o coeziune între
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
sau doar cu bulgarii, rușii, sârbii, cehii sau polonezii din preajmă, ci cu scriitorii de pretutindeni pe care-i admir și-i iubesc. Sigur, subiectele mele pot fi, prin forța lucrurilor, românești, recuzita românească, limbajul cu inflexiuni ale spațiului meu psiholingvistic, dar temele mele nu pot fi altele decât marile teme ale tradiției europene, aceleași la Euripide și la Joyce. Influențele care mi-au hrănit atât poezia, cât și proza (dar în primul rând meditația, care, scria George Enescu, e principala
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Hegel și hermeneutica recuperantă de originaritate a lui Heidegger. Marți, 11 octombrie 1977 Am terminat capitolul despre Cassirer și mâine plecăm din Păltiniș. Dimineața îmi recitesc conspectele pentru celălalt capitol al lucrării, Simbol lingvistic și simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care aspiră la univocitate și pozitiv! După masa de prânz, proiectăm seara despărțirii și a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
personale: a ști, a ști să faci, a ști să fii, a ști să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de manifestare, în general.” Cercetătorul delimitează două categorii de competențe: - directe: competențe lingvistice, discursive, situaționale, paralingvistice; - indirecte: psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informaționale; Competența de comunicare este o rezultantă a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor, a trăsăturilor temperamentale și de caracter cu care individul este înzestrat în vederea îndeplinirii rolului său social. După cum subliniază L. Șoitu, „termenul de competență reunește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vedere al atitudinii respective!), se diminuează efectul implicării pozițiilor proprii, dar principial problema rămâne. Pornind de la faptul că fiecare concept prezintă și o latură conotativă (afectiv-apreciativă), pe modelul lui Osgood al diferențiatorului semantic - care este în primul rând o probă psiholingvistică - se pot broda variante speciale pentru studierea rezonanței afectiv-evaluative a unor cuvinte și depistarea, în ultimă instanță, a valorilor familiale, individuale sau de grup. Se înțelege că în acest caz cuvintele trecute prin grila adjectivelor vor desemna valorile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Înscris În aria de studiu a unei singure discipline. Cu toate că, o clasificare a tipurilor de contexte poate părea nejustificată și inoperantă (având În vedere multitudinea disciplinelor În care acesta joacă un rol important: lingvistica, antropologia socială, psihologia, filosofia, hermeneutica, sosiologia, psiholingvistica ș.a), pentru a realiza o oarecare ordonare, logică, a materialului, optez pentru varianta propusă de Dilley <ref id = "15"> Dilley 1999, p.12. Terminologia, așa cum menționează autorul, a fost preluată de la Hobart, Hervey ș.a. <ref/>, conform căreia contextul poate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dinții decât părinții”, „păreții au urechi și fereștile ochi”, „nici toate ale doctorului, nici toate ale duhovnicului”, „goliciunea înconjoară iar foamea dă de-a dreptul”, „a fi om e lucru mare, a fi domn e o-ntâmplare” etc. Asemenea comunicări psiholingvistice exprimă atitudinea activă și permanentă față de limba română și în același timp de apărători ai ei împotriva celor care o strică. Una din marele misiuni și forțe ale limbii a fost și este dezvoltarea patriotismului, căci ea s-a născut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
care contribuie la efectul poetic al textelor epice. Contradicția dintre narativ și liric, categorii distincte, este abordată prin intermediul paradigmelor cercetării moderne spre a defini rolul narativității în poezia modernă. Cadrul teoretic alătură domenii diverse: teorie literară, estetică, poetică, retorică, stilistică, psiholingvistică. Ele se dovedesc apte să releve punerea în mișcare a mecanismelor „care pot fi descrise adecvat doar de sintaxă în relația ei cu semantica și cu fenomenele de origine discursivă”. Pentru demonstrație, este selectat un corpus de texte care reflectă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]