91 matches
-
ca mitologie. Refăcând fictiv (dar utilizând și unele repere documentare provenite din literatura foarte apropiată: cenaclurile "Universitas" și "De Luni"), istoria secretă a Bucureștiului aflat sub dictatură, romancierul-poet renunță adesea la coincidențele sincroniei pentru a coborî dureros într-o diacronie psihologizantă și nu foarte flatantă pentru sentimentele național(ist)e. Lumea atemporală a românismului larvar este, cu toate acestea, seducătoare, chiar fascinantă. Perversiunea lui Daniel Bănulescu este, în fapt, și o inversiune, pentru că subtextele sale nu sânt pamflete de tip Patapievici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
oculari și apostolii singurului nostru Părinte, Iisus Hristos, prin care se numește orice părințime (patria), în plinirea sfintei Biserici (Ef. 3,15)”1. Grila hristocentrică adoptată de Biserică în interpretarea Scripturilor pare anacronică multor cititori de astăzi 2, așa cum lectura psihologizantă și sociologizantă a textelor sacre 3 li s-ar fi părut absurdă Părinților apostolici 1. Decizia creștinilor de a accepta Scripturile vechi (Legea, Psalmii și Profeții) împreună cu Hristos, a antrenat cu sine obligația lecturii duhovnicești 2, singura care, prin inspirația
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Benbenisthy și Astor (2005, p. 9) preferă folosirea termenilor mai largi de violență și victimizare în școală. Caracterizarea psihologică a fenomenului de bullying pune probleme și, cu toată eficacitatea ei descriptivă, noțiunea merită o abordare critică. Bullying este un concept psihologizant, care tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau a victimei, uneori a familiei, minimalizând influența contextului socio-economic și a instituțiilor. A fi victimă sau agresor devine atunci cumulul de trăsături de caracter care culminează
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un model, iar comportamente și situații coerente sunt ignorate) și deciziile politice bazate pe un astfel de model. Modelul este,prin terminologia folosită și perspectiva cu tente esențialiste asupra femeilor, unul de tip dihotomic, care operează aproape la un nivel psihologizant. Un model care să presupună că femeile sunt, în relație cu piața muncii, dedicate prioritar sau secundar ar fi folosit mai mult teoriei expuse de xe "Hakim"Hakim 1. Acest lucru este evident în special atunci când luăm înconsiderare problema reconcilierii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care imperfecțiunile sunt discret trecute cu vederea, va contura, În replică, un autoportret din care găunoșenia nu mai poate fi eliminată. Asimetrii Trebuie Însă avut În vedere că autoportretul depășește (prin elementele psihanalitice Înglobate) stadiul autodescrierii mecanice și al ilustrativismului psihologizant. Conturarea autoportretului se produce prin dezvoltarea unei complicate strategii al cărei scop esențial este depășirea fazei de simplu portret. Într-un anumit sens, În jurnalul intim diferența dintre portret și autoportret e diferența care, Îndeobște, poartă un nume inefabil: saltul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca element al demonstrației sale. Uniformitatea costumului șterge inegalitățile de avere, de inteligență și de moralitate, care sunt pentru clasa burgheză cel mai de temut dizolvant" [ibid., p. 85]. Remarca pare a fi întemeiată, dacă facem abstracție de tonul său psihologizant. Dar autorul trece prea repede la o altă remarcă justificată, chiar de la începutul textului, în care distinge burghezul "complet burghez", oricare ar fi vechimea sa în interiorul clasei, de "parvenit", care are aerul că nu își găsește locul. Trebuie să treacă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
optica endocrină. Enorma cantitate de fapte descoperită în cazuistica endocrină și psihiatrică, întărind, confirmând suportul materialului anatomic, dar și biochimic, a conturat o concepție medicală materialistă. Etapa istorică a coincis cu apariția altor concepții, a unor școli cu interpretări excesiv psihologizante (Freud). Respingând nu realitatea faptului psihologic, ci simplismul unor interpretări subiective, în colectivul profesorului Parhon s-a respectat obiectivul medical al cercetărilor și substratul lor biologic, material. În întregime, opera profesorului Parhon derivă din fapte de observație și din experiment
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o vreme când psihiatria a fost agitată de unele curente excesiv de psihologizante, optica profesorului Ballif a rămas medicală, biologică. Trebuie subliniat însă că în cadrul Școlii de la Socola nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific, prin corelarea lui cu substratul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rămâne doar o ipoteză, la fel cum se întâmplă cu o altă așteptare pe care o am: cred că „mentalitățile” vor deveni un factor important la nivelul explicațiilor populare ale stării societății. Nu mă refer însă la mentalități în sensul psihologizant al anilor ’20-’30, ci în sensul de valori sociale, de moduri de a gândi și de a face construite social, cel cu care operează teoriile modernizării, neomodernizării și postmodernizării. Într-un fel acesta este și sensul în care Monica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns să-l citești!), nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv (cum stabilește el oare
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și dintr-un alt motiv: ele explică întrucâtva maniera în care se realizează "întregirea" amintită anterior. Socotind că psihologia ar putea fi interpretată în cazul lui Dilthey ca "un mediu al criticii rațiunii istorice", Schnädelbach vorbește chiar despre o "variantă psihologizantă a filozofiei transcendentale"104, ceea ce totuși, dacă ținem cont măcar de dinamica viziunii lui Dilthey, precum și de mutația profundă adusă de istoricizarea conștiinței, ni se pare prea puțin spus. Pe deasupra, mai trebuie subliniat faptul că o cunoaștere a faptelor istorice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Wilhelm Wundt) doar disciplina cuprinzătoare care are în competență științele spiritului sau nu cumva, și chiar în primul rând, mediul criticii rațiunii istorice înseși. În cel de-al doilea caz în favoarea căruia pledează multe pasaje -, Dilthey ar reprezenta o variantă psihologizantă a filozofiei transcendentale, abia aceasta înlesnind apoi, la rândul ei, stabilirea diferenței dintre psihologie ca știință particulară și știința spiritului în sens hermeneutic." Totuși, observă în continuare Schnädelbach, "la Dilthey granițele dintre filozofie și psihologie sunt estompate, iar pentru a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fi învârtit pe loc până la zăpăceală și leșin. Câți ani durase băutul apei?145. În mod evident, experiența morții îl determină să valorizeze și să interpreteze diferit și cele mai banale acte cotidiene. Nu este vorba despre o analiză minuțioasă, psihologizantă a acestor acte, așa cum romancierii autenticității obișnuiau să întreprindă, ci dimpotrivă, a fi autentic înseamnă la Blecher a avea viziuini din cele mai stranii, a construi lumi de la banalul realității în care, temporar, personajul său se situează. Analizând aceste lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915) analizează raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
aveți încredere!/ istoria e mereu/ de partea turmei.// cei din turmă/ vor fi cei dintâi/ păcăliți -.// semne bune/ anul are!// semne bune./ anulare-." În fine, valențele indiscutabile de portretist fin și ironic, amestecând de această dată amărăciuni socio-politice și ghidușii psihologizante, sunt evidente în balada plinuței popescu. Ultimul ciclu al cărții, gesturi nude în sepia și albastru, este și cel mai reușit. Cititorul va constata, mai întâi, inspirația rarissimă dovedită de titlul remarcabil, intuindu-i apoi miza de fond: aceea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
s-au părut, în asocierea lor bizar-cronologică, pe un interval de cinci decenii, absolut remarcabile. Vorbeam acolo despre o "legătură" simbolică, realizată între "două Americi". Seize the Day surprinde o societate americană în expansiune economică, focalizîndu-se pe un discurs narativ psihologizant, în timp ce Ravelstein sondează universul intelectual din jurul globalizării, cosmopolit și decadent, înclinat spre confuzia axiologică. Recenta publicare a prozei scurte a lui Bellow (desigur, la aceeași editură Polirom!), Collected Stories/ Filiera Bellarosa și alte povestiri, mă convinge pe deplin că acest
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Doris Lessing ar fi părut ca romancieră înzestrată de destin cu șansa unor epifanii singulare. Romanele propriu-zise nu confirmă totuși, în plan psihologic, ipoteza de mai sus. Cu toate că investigația de adîncime nu lipsește din ele (exegeții descriu chiar o "etapă psihologizantă" a scrisului lui Lessing), personajele nu revelă mutații majore de identitate, așa cum ai aștepta de la un autor care s-a familiarizat, volens-nolens, cu subtilitățile mentaliste și comportamentale ale omului plasat în geogra fii exotice și istorii neobișnuite. La nivelul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
interviurilor efectuate. 13.2.2.2. Termeni psihologici Unele substantive sugerează prezența unui vocabular cu tentă psihologică în limbajul prezicătorilor: suflet, inimă, minte, gând, presimțire, presentiment, teamă, angoasă, răbdare, concentrare, relaxare etc. Trebuie spus că limbajul este cu atât mai psihologizant cu cât nivelul studiilor subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate, sub forma unui sincretism la nivelul limbajului: persoanele mai școlite folosesc termeni psihologici, filosofici, teologici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
P.U.F., 1993. Lucrarea a fost consacrată "comportamentului indivizilor angajați în mișcări sociale care formulează profeții precise și care vin să dezmintă faptele", scrie L. Festinger în cuvântul său introductiv. Explicația la care ajung autorii este una de factură psihologizantă, oferită de teoria disonanței cognitive. 197 Will Keepin se folosește în analiza sa de celebra cercetare a lui Michel Gauquelin pe un eșantion de 20.000 de oameni celebri din întreaga lume, care au făcut performanță în diferite domenii. Cercetătorul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a discursului și spre componentele non-lingvistice și strategice ale comunicării (reluări, punctări, deschidere, închidere, marcatori, modalizatori etc.). Astfel, analiza conversațională studiază interacțiunile comunicaționale în ansamblul lor (verbal, non-verbal), într-o manieră multidisciplinară, care încearcă o sinteză între etnometodologie și comunicarea psihologizantă. Analiza conversațională interesează, în acest context, prin impactul asupra conceperii discursului, depășind abordările liniare asupra comunicării și pe cele monologale asupra discursului, oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tinerilor, a goanei după originalitate cu orice preț. În Și zilele grăiesc (1927), definit de autoare „volum de eseuri” și purtând motoul „Iubiți-vă unii pe alții (Iisus Hristos)”, V. se străduiește să construiască un fel de poem în proză psihologizant despre zile și despre semnificația acestora; diversitatea lor și revolta împotriva lipsei de inventivitate a oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
stare În care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne arăta Îngustimea interpretativă a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul psihopatologic al prejudecății are totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contamina toate pozițiile ideologice și politice ale subiectului. Antirasiștii declarați nu se sustrag acestui pericol În mai mare măsură decât rasiștii desemnați ca atare sau presupuși. Cuopoziția dintre „spirit deschis” și „spirit Închis” (Rokeach, 1960), rămânem totuși În domeniul modelizărilor psihologizante (Lemaine și Ben Brika, 1994, pp. 197-198). Factorii sociali nu intervin În general decât În calitate de elemente de socializare primară a subiecților „rigizi”... Pentru a Încheia acest scurt parcurs critic al căilor bătute sau Încercate de antirasismul militant organizat, susținut de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Deși sfera comunicării include și mijloacele non-verbale (gestică, mimică, vestimentație etc), metacomunicarea, ce permite interpretarea sau comentarea semnelor verbale/nonverbale, nu se poate materializa decît prin funcția metalingvistică, adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu accepția de relație (conținutul fiind mesajul informațional propriu-zis) dintre locutori, care poate fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concepte cu care interacționează în mod dinamic și se influențează reciproc. în literatura de specialitate din România există deja în prezent o serie de referințe importante (Iluț, 2001, 2004, 2009), care pot ghida cunoașterea temei. Scrisă dincolo de canonul abordărilor strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]