1,107 matches
-
bolnav psihic este aceea de alt fel de persoană. Din aceste considerente, dincolo de aspectele formale ale tablourilor clinico-psihiatrice, Psihologia Morală Încearcă să pătrundă și să descifreze semnificația morală a bolilor psihice. Ne vom referi În continuare la câteva asemenea situații psihopatologice. Nevroza nu este numai o boală psihică, ci și un conflict Între mine și lume. Acest conflict nu este doar unul numai psihologic, ci și unul valoric, pe care eu Îl resimt și Îl conștientizez ca atare, și care mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și transumană către care aspiră. Subliniem Însă faptul că aceasta este o experiență sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
echilibrul interior, stabilitatea, starea de normalitate psihică și morală. Orice schimbare aduce după sine importante modificări care alterează Eul psihic și moral și pe care le numim crize sufletești, din punct de vedere moral, sau nevroze, din punct de vedere psihopatologic. Prima reacție este refuzul schimbării. A doua este inadaptarea la schimbare. A treia este prăbușirea sau epuizarea morală și sufletească a persoanei. Pierderea identității unei persoane se produce În următoarele situații: - boală somatică sau psihică care afectează imaginea de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care din punct de vedere psihomoral prezintă o configurație particulară, cu caracteristici proprii. Persoana este tipul uman, tensionat și neliniștit. Modelul de existență al persoanei-limită este unul nevrotic. Nu trebuie Însă să Înțelegem prin aceasta termenul nevrotic În accepțiunea sa psihopatologică sau psihiatrică. Este vorba de o situație-Închisă care determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regresiune În trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal. În sensul acesta, deosebim următoarele tipuri psihomorale morbide: aă tipul autoritar, de factură histrionică, cu nevoi de autoafirmare, dominant, autoritar, care caută să-și construiască o supraidentitate În raporturile sale cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acțiune a acestora; g) cercetarea și instituirea unor măsuri constând în întreprinderea unor investigații minuțioase în domeniul posibilităților de transmitere a unor boli psihice ereditare, în scopul stabilirii legilor de transmitere ereditară a trăsăturilor de caracter și comportament, a defectelor psihopatologice ale personalității, precum și a influențelor nocive care ar putea acționa asupra concepției sau în perioada de gestație. Dintre acestea, menționăm: sfaturi adresate familiilor tratate psihic sau cu risc genetic în acest sens; sfaturi adresate familiilor pe linia consangvinității; sfaturi de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la nivelul strict al unei funcții psihice anumite; b) sindromul, ansamblul de simptome care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care, deși ies din cadrul normalității, nu reprezintă manifestări sau stări patologice, ci fragilități sau trăsături minore de anormalitate, contituind grupa de manifestări cunoscute în literatura germană de psihiatrie ca „variații patologice ale normalului”; c) boala mintală ca formă de transformare psihopatologică a personalității, prin pierderea stării de echilibru interior, ruperea de realitate, incomunicabilitate, izolarea într-un univers morbid; aceasta este starea de anormalitate psihică; d) defectul postprocesual, reprezentând starea personalității după încheierea evoluției procesului clinico-psihiatric, considerat o stare de handicap psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările de stres este deosebit de crescută. 4. Personalitatea și evenimentele vieții trăite Așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, există o relație directă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a numit-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în comunitatea umană Stimularea unei stări de sănătate mintală optimă 3 Obiectivele secundare Combaterea factorilor morbigenetici Prevenirea acțiunii factorilor de risc morbigenetic Protejarea față de factorii de risc morbigenetic 4 Mijloacele de realizare Intervenție terapeutică de urgență Dispensarizarea indivizilor cu potențial psihopatologic crescut Controale medico-psihiatrice preventive Ameliorarea condițiilor de viață și de muncă Măsuri de farmacovigilență Sondaje ale comunității prin anchete sociale privind starea de sănătate mintală Protejarea indivizilor față de stresuri Măsuri de ordin psihopedagogic Măsuri psihocosiale 5 Cercetare și dezvoltare Depistarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale Eului, în acest sens având un rol important următoarele procese: angoasa, supresiunea, represiunea, formarea reacțională, sublimarea, formarea unor idei bizare, refuzul morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările de comportament în trei tipuri: sociopatic, psihopatologic și mixt. a) Tulburările de comportament de tip sociopatic au în primul rând caracter de devianță, fiind abateri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările de comportament în trei tipuri: sociopatic, psihopatologic și mixt. a) Tulburările de comportament de tip sociopatic au în primul rând caracter de devianță, fiind abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare de epuizare fizică și psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gândi și comportamentul general al individului. Este vorba de actul de conversiune prin care atât personalitatea, cât și sensul vieții acesteia se modifică fundamental, orientându-se către un alt registru, nou, diferit de modelul anterior. În urma unor ample studii psihologice, psihopatologice și psihoterapeutice, L. Binswanger a stabilit câteva forme fundamentale ale existenței umane, continuând o concepție antropologică de tip existențialist aplicată la psihologie și psihopatologie, reprezentată metoda analizei existențiale (Daseinsanalyse). Studii similare au fost întreprinse și de E. Minkowski și M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspect particular; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Este evident faptul că această clasificare propusă de L. Binswanger urmărește, în primul rând, sublinierea aspectelor modelelor de viață premorbide sau psihopatologice pure, fiind inspirată de un punct de vedere antropologic-existențialist. În plus, ea are o incontestabilă valoare în ceea ce privește înțelegerea atât a stării de sănătate mintală, cât și a bolii psihice. R. Le Senne, situându-se pe pozițiile moralei, descrie de asemenea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de creșterea și dezvoltarea individului din perioada copilăriei și adolescenței interesează în mod special igiena mintală. Numeroși autori au descris, din unghiuri diferite, stadiile de dezvoltare ale individului, de la naștere până la încheierea adolescenței, în relație cu variatele aspecte psihologice și psihopatologice ale acestei perioade de viață. În sensul acesta există mai multe „modele de dezvoltare”, pe care le vom prezenta în continuare (vezi tabelul de mai jos). Modelele stadiilor de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosexual: la fete menstrele, iar la băieți erecția. Pubertatea este o „criză psihobiologică” de evoluție, marcând o schimbare în plus a persoanei atât pe plan somatic, cât și pe plan psihic. Din acest motiv, ea nu trebuie considerată o manifestare psihopatologică, ci o „criză de dezvoltare”. Datoria însă marilor „furtuni” psihofiziologice pe care le declanșează, ea este susceptibilă de a duce la tulburări ale stării de sănătate mintală, cu implicații asupra dezvoltării viitoare a personalității, a vieții afective și a comportamentului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și dezvoltarea ulterioară a adolescentului, în vederea maturizării acestuia. Igiena mintală este chemată să joace un rol de o deosebită valoare. Din acest motiv, este necesar să cunoaștem riscurile psihopatologice ale adolescenței. Despre adolescență se pot spune următoarele: prezintă frontiere umane; are frontiere morale și sociale; are frontiere morbide. De acestea din urmă este legată psihopatologia adolescenței: sindroamele ei morbide, care reflectă tendințele generale ale tinereții. Trebuie ținut seama, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vârstei de 45-50 de ani, ca un fenomen de preinvoluție. Involuția naturală este un proces psihobiologic nepatologic. Ceea ce se consideră a avea un caracter patologic este senilitatea sau „bătrânețea patologică” (Ch. Müller, H. Ey). Involuția are câteva aspecte psihologice și psihopatologice care-i sunt caracteristice. J. de Ajuriaguerra afirmă că „fiecare îmbătrânește așa cum a trăit”. Bătrânul se distinge prin următoarele caracteristici: încetinirea și diminuarea generală a vitalității; o deplasare a reacțiilor personalității de la extraversie către introversie; diminuarea gândirii creative și a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]