126 matches
-
senilă; grupei de vârstă de peste 70 de ani îi sunt caracteristice ASC și demența senilă. Cunoașterea acestor aspecte este absolut indispensabilă pentru adoptarea unor măsuri adecvate de protejare a stării de sănătate mintală și de instituire a unor forme de psihoprofilaxie adaptate specificului fiecărei grupe de vârstă. Din cele de mai sus se desprinde faptul că atât sănătatea mintală, cât și bolile psihice variază în decursul existenței individului, în raport cu „etapele vieții” la care ne referim. Așa cum am spus anterior, viața persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arătat mai sus că fiecăreia dintre aceste „etape de viață” îi sunt specifici anumiți factori de risc pentru sănătatea mintală, responsabili de apariția unor boli psihice. Plecând de la aceste date, măsurile de protecție a stării de sănătate mintală sau de psihoprofilaxie vor trebui adaptate în mod corespunzător caracteristicilor bio-psihosocio-culturale pentru fiecare „etapă de viață”. Pentru realizarea scopului propus, vom lua din nou ca reper „curba dinamică a vieții” (vezi schema de mai jos), pentru justificarea măsurilor de „protecție” și „intervenție” de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a sănătății mintale” a individului. Schimbările sociale produse de „criza valorilor” impun formarea de specialiști, cadre calificate capabile a rezolva problemele lumii moderne și postmoderne, legate de adaptarea și integrarea socială sub toate aspectele sale. În această privință, măsurile de psihoprofilaxie trebuie combinate cu educația individului. Trebuie restructurate „modelele de educație” și regândite „obiectivele” pe care le urmărește educația ca formare a persoanelor. Este absolut clar că nu putem acționa asupra schimbărilor social-istorice, politico-economice, cultural-morale și spirituale. Din acest motiv, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate însă contraveni flagrant cu dorințele, posibilitățile și aptitudinile individuale, ducând la o lipsă de motivație, eșecuri, conflicte și în final la stări nevrotice. Pentru evitarea acestor aspecte cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, se impun măsuri de psihoprofilaxie, selecție și orientare profesională în raport cu posibilitățile individului (aptitudini, vocație) și cu interesele acestuia. Al doilea moment după „alegerea profesiunii” îl reprezintă „intrarea în profesiune”. Aceasta trebuie să se facă după o prealabilă perioadă de „pregătire-instrucție” profesională de specialitate, atât din
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală. Aceasta întrucât activitatea profesională poate reprezenta, în egală măsură, un factor de stimulare și dezvoltare pentru sănătatea mintală, după cum poate constitui și un complex de factori nocivi, morbigenetici, pentru sănătatea mintală. Acțiunea de igienă mintală, prin măsurile de psihoprofilaxie, trebuie să-și fixeze ca obiectiv protecția stării de sănătate mintală în raport cu activitatea profesională. În scopul evitării unor tulburări ale sănătății mintale datorate activității profesionale, măsurile de igienă mintală trebuie să vizeze următoarele obiective: selecția și orientarea profesională judicioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tot acest complicat sistem de organizare și funcționare socială va determina, cum spuneam, schimbarea oamenilor, a conduitelor și a mentalităților, a relațiilor interumane, cu efect asupra stării de sănătate mintală. În aceste condiții, igiena mintală devine principalul sistem de protecție (psihoprofilaxie), de intervenție (terapeutică) și de recuperare. 2. Semnificația și mecanismele manipulării Datorită mijloacelor de „mass-media”, a reclamei și propagandei, oamenii nu mai gândesc nici critic (după un sistem sau reper de valori) și nici independent. Ei „aleg” și „utilizează” ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Este absolut clar faptul că aceste aspecte, mai sus menționate, vor influența în mod direct și profund starea de sănătate mintală atât individuală, cât și colectivă. În sensul acesta se impune adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală de tipul psihoprofilaxiei. În mod egal, se impun măsuri de educație, în primul rând cultivarea unei atitudini selectiv-critice față de situațiile de viață. Înlocuirea „presiunilor mass-mediei” cu măsuri explicative care să promoveze originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de izolare, de însingurare a individului, blocându-l emoțional-afectiv și comunicațional. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală. Ele au un caracter de noutate absolută și se impune o analiză atentă a lor, în vederea asigurării protecției (psihoprofilaxiei) individului, dar și în cea a adaptării sale la aceste forme de viață noi, pe care trebuie să le asimileze și în final să și le subordoneze, pentru a nu fi dependent de ele. 2. Raportul dintre informație și persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asistenței psihosociale a bătrânilor, persoanelor singure, izolate sau lipsite de mijloace materiale. O atenție deosebită trebuie acordată consumului de alcool și droguri, controlului circuitului social al acestora și tratamentului celor care utilizează aceste toxice. Un aspect deosebit de important îl constituie psihoprofilaxia suicidului și a actelor de agresivitate în general, a crizelor suicidare declarate sau a stărilor conflictuale și a situațiilor de eșec și nevroză. În acest scop, se impune instituirea unei rețele de asistență ambulatorie și de control preventiv al cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care aceștia prezintă decompensări sau afecțiuni psihice evolutive sau sunt trimiși pentru expertiză și tratament sub supraveghere de către instituțiile sociale de resort. Este mult mai greu, dar mult mai important, să previi decât să tratezi. Igiena mintală, prin măsurile de psihoprofilaxie pe care le recomandă și le aplică, este mult mai utilă societății, prin rezultatele sale, decât efortul medico-psihiatric de a salva ceea ce s-a pierdut prin boala mintală. Capitolul 27 Psihoigiena situațiilor speciale de criz\ 1. Cadrul problemei În viața
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală individuală și colectivă. Aceste stări cu caracter anomic, care au ca punct de plecare structura și dinamica mediilor social-umane, reprezintă obiective importante pe care acțiunea de igienă mintală trebuie să le aibă permanent în vedere, instituind măsuri de psihoprofilaxie, dar și de intervenție precoce. Prin caracterul lor neobișnuit, prin brutalitatea apariției și consecințele efectelor pe care le produc, aceste „situații” se prezintă sub forma unor „crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în egală măsură și o sarcină de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane cu risc crescut; c) psihoprofilaxia terțiară are în vedere reabilitarea persoanelor care au fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în egală măsură și o sarcină de drept internațional, iar eradicarea acesteia depinde în mare măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fost supuse torturilor. Prohibiția torturilor nu reprezintă numai o problemă de igienă mintală. Ea este în egală măsură și o sarcină de drept internațional, iar eradicarea acesteia depinde în mare măsură de Programul de sănătate mintală și de măsurile de psihoprofilaxie prevăzute de acesta. 5. Psihoigiena situațiilor de violență și răpire Actele de violență și răpire au consecințe psihice și morale extrem de importante asupra victimelor. Orice act de violență presupune un violator care agresează și o victimă care este agresată. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și modalitatea de aplicare a acesteia, de durata și numărul de evenimente psihotraumatizante, de efectul rolului de victimizant asupra persoanei, de tipul de personalitate al victimei, de vârsta și sexul acesteia, nivelul de educație, cultură și mediul socio-familial de origine. Psihoprofilaxia violenței constă din măsuri de educație preventivă, asigurarea unei securități existențiale de bază, acordarea unui suport material și social pozitiv și protector, evitarea expunerii la situațiile de risc, servicii medicale de urgență. 6. Psihoigiena persoanelor din penitenciare Persoanele internate în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
implicat în acest proces de adaptare complexă. Din aceste motive, igiena mintală este implicată în prevenirea și combaterea accidentelor legate de viața socială modernă. Se va urmări în primul rând protejarea stării de sănătate mintală și instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie individuală și colectivă stricte, de maximă eficiență. În scopul instituirii unor măsuri de psihoprofilaxie, trebuie avute în vedere „cauzele” sau „factorii” care concură la producerea accidentelor. Acestea sunt reprezente de: - lipsa unei instrucții complete sau o instrucție neadecvată referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în prevenirea și combaterea accidentelor legate de viața socială modernă. Se va urmări în primul rând protejarea stării de sănătate mintală și instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie individuală și colectivă stricte, de maximă eficiență. În scopul instituirii unor măsuri de psihoprofilaxie, trebuie avute în vedere „cauzele” sau „factorii” care concură la producerea accidentelor. Acestea sunt reprezente de: - lipsa unei instrucții complete sau o instrucție neadecvată referitoare la utilizarea factorilor de civilizație materială, profesională, de comunicare, circulație etc.; - lipsa de experiență practică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât instituțiile sociale, organele puterii de stat, comunicarea, conduitele, cât și starea de sănătate mintală sau echilibrul psihic, moral și social al comunităților social-umane. Aceste aspecte sunt esențiale și privesc în mod direct acțiunea de igienă mintală și măsurile de psihoprofilaxie. Dincolo de caracteristicile etno-psihologice specifice fiecărui grup social, starea de sănătate mintală este influențată de valorile modelului sociocultural, tradiții, norme, modele de educație, stil de viață. Dezorganizarea acestor „factori modelatori sanogenetici” va avea consecințe imediate și la distanță, de diferite grade
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală colectivă; c) stabilirea unor strategii de acțiune a ansamblului de măsuri de igienă mintală; d) planificarea și desfășurarea stadial-organizată a acțiunii de igienă mintală; e) adoptarea și aplicarea pe scară largă a unor „programe de igienă mintală” (educație, psihoprofilaxie, recuperare, propagandă prin mass-media etc.); f) introducerea treptată a schimbărilor în scopul adaptării, întrucât bruschețea lor poate avea un efect stresant, morbigenetic, asupra stării de sănătate mintală; g) introducerea unor „măsuri compensatorii” care să favorizeze „tranziția de la vechi la nou
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analizate mai sus se poate desprinde importanța „crizelor sociale” în viața colectivităților umane și se poate reține acțiunea negativă a acestora asupra structurii și dinamicii sociale, sub diferite aspecte. În cazul acesta, măsurile de igienă mintală sunt decisive. Secțiunea IV Psihoprofilaxia Capitolul 29 Conceptul de psihoprofilaxie 1) Ideea de Profilaxie Profilaxia desemnează totalitatea metodelor care au ca scop menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, atât ale individului, cât și ale grupelor socio-umane. Ea face parte dintr-o concepție medicală despre
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desprinde importanța „crizelor sociale” în viața colectivităților umane și se poate reține acțiunea negativă a acestora asupra structurii și dinamicii sociale, sub diferite aspecte. În cazul acesta, măsurile de igienă mintală sunt decisive. Secțiunea IV Psihoprofilaxia Capitolul 29 Conceptul de psihoprofilaxie 1) Ideea de Profilaxie Profilaxia desemnează totalitatea metodelor care au ca scop menținerea stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, atât ale individului, cât și ale grupelor socio-umane. Ea face parte dintr-o concepție medicală despre om care privește starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culturale, morale, economice, tehnico-industriale, de comunicare etc., prin asimilarea acestora. Aspectele de mai sus privind profilaxia consacră acest domeniu atât din punct de vedere medical, cât și medico-social. Un aspect particular de care ne vom ocupa în continuare îl reprezintă psihoprofilaxia, ca domeniu specializat, centrat pe problematica sănătății mintale, reprezentând una dintre părțile fundamentale ale igienei mintale. 4) Domeniul și funcțiile psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia are ca obiectiv păstrarea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală, fiind prin aceste calități superpozabilă acțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere medical, cât și medico-social. Un aspect particular de care ne vom ocupa în continuare îl reprezintă psihoprofilaxia, ca domeniu specializat, centrat pe problematica sănătății mintale, reprezentând una dintre părțile fundamentale ale igienei mintale. 4) Domeniul și funcțiile psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia are ca obiectiv păstrarea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală, fiind prin aceste calități superpozabilă acțiunii de igienă mintală. Ea își trage rădăcinile din profilaxia generală a bolilor, iar metodele și le preia din medicina socială, psihologia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere medical, cât și medico-social. Un aspect particular de care ne vom ocupa în continuare îl reprezintă psihoprofilaxia, ca domeniu specializat, centrat pe problematica sănătății mintale, reprezentând una dintre părțile fundamentale ale igienei mintale. 4) Domeniul și funcțiile psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia are ca obiectiv păstrarea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală, fiind prin aceste calități superpozabilă acțiunii de igienă mintală. Ea își trage rădăcinile din profilaxia generală a bolilor, iar metodele și le preia din medicina socială, psihologia socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obiectiv păstrarea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală, fiind prin aceste calități superpozabilă acțiunii de igienă mintală. Ea își trage rădăcinile din profilaxia generală a bolilor, iar metodele și le preia din medicina socială, psihologia socială și igiena mintală. Psihoprofilaxia are un spectru larg de acțiune, întrucât vizează persoana umană în totalitatea ei, nu numai în starea de sănătate, ci și în starea de boală. Ea reprezintă un sistem protector care se extinde atât asupra normalului, cât și asupra patologicului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]