70 matches
-
de performanță, ci doar cea care se obține conform standardelor impuse de organizația respectivă. Considerăm că această etapizare are avantajul de a analiza cu oarecare detașare evoluția conceptului de organizație, în toată complexitatea sa, așa cum apare ea reflectată în cercetările psihosociologilor, fiind totodată și un instrument util în încercarea de clasificare a organizațiilor. Multitudinea abordărilor conceptului de organizație, în funcție de evoluțiile înregistrate în planul cunoașterii umane, dar și la nivelul câmpului social în ansamblu, fac oarecum dificilă stabilirea celei mai fericite definiții
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Specialiștii atrag atenția că, uneori, grupurile devin rigide și constrângătoare, dar nu e mai puțin adevărat că afirmarea unilaterală a perspectivelor individuale de înțelegere a schimbării riscă atomizarea eforturilor și, în final, eșecul. Realitatea semnalează un aspect remarcat de majoritatea psihosociologilor, și anume faptul că, într-o școală există un procent, mai mic sau mai mare, de indivizi care vin sau părăsesc organizația școlară. În acest caz, apare firesc întrebarea: "se mai poate consolida schimbarea într-o astfel de situație?" Este
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stimulează suficient de mult dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, motiv pentru care se impune sprijinul factorilor externi. Eforturile școlii pentru dezvoltarea personalului didactic devin insuficiente dacă nu sunt coroborate cu eforturile personale în această direcție. Ca să folosim o exprimare specifică psihosociologilor, suntem de părere că este necesară deplasarea accentului de pe managementul carierei pe automanagementul carierei (self-management), ceea ce implică asumarea devenirii profesionale la nivel individual. În contextul actual, al accentuării măsurilor de reformă în educație, promovarea unor politici eficiente de dezvoltare profesională
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca principiu universal al existenței, alții încercând să-i pătrundă substanța din perspectiva analizei modului de funcționare a psihicului uman, unii au fost preocupați să găsească
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dirijată de zeii derizoriului". Opera lui Caragiale ar fi tergiversat astfel mai mult decât necesara viziune dramatică a comunității noastre naționale față cu propria istorie și maturizare. De acest păcat originar se teme cel mai mult diagnosticianul, istoric literar și psihosociolog, Gelu Ionescu. Eclipsând premeditat biografismul de dragul unui spectaculos scenariu de idei, impecabil împănat epic, Gelu Ionescu oferă prin Copacul din câmpie un inedit symposion de mâhnire analitică, intransigentă luciditate și informație la zi. Bujor Nedelcovici Amputarea melcului de cochilie Cochilia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Dumitru Hurubă Când însuși psihosociologul Haralampy nu pricepe mesajul vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
pricep ce anume purta Gabriela Vrânceanu Firea la gât (Observator, în seara zilei de 11 noiembrie): zurgălăi, o mixtură de amulete, zale, frânturi de colier, spintecături din vreun laibăr moldovenesc, medalioane? RUBRICA "NOI ZICERI LA TELEVIZIUNE", comentate de prietenul și psihosociologul Coriolan Haralampy: Anca Boagiu, ministrul Integrării, la Galați: "Consiliul a votat pentru prima dată în onoarea președintelui său, Traian Boc..." (la Observator și la alte "telejurnale", 11 noiembrie, ora 19.00); Haralampy: În sfârșit! Îîîîn sfârșit! Dumnezeu e român... Iată
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
Porcina avea și una, și alta, plus niște simptome de animal turbat și de-aceea alerga înnebunită... - Lasă, a zis Haralampy, că ăștia-s viruși în stare de incipiență - merge la răcituri pentru mama-soacră, că ei îi plac... |sta e psihosociolog? Criminal! Televizorul e blocat deja pe imaginea îmbrățișării afectuoase dintre domnii Traian Băsescu, Emil Constantinescu și Mugur Ciuvică, toți cu jimbe de fericire în colțul gurii... Închiderea emisiunii. Echipa de emisie a ,Cronicii Tv", compusă din Claustrina, Pătruț-Schwartzeneger, Haralampy, soacră
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
fiecare din bisericile romano-catolice ale episcopiei. ( L. S.) Lansare de carte Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara organizează lansarea cărții „Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan“ a psihosociologului timișorean lect. dr. Alin Gavreliuc. Manifestarea va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 16, în amfiteatrul A33; volumul, apărut la Editura Universității de Vest, va fi prezentat de prof. dr. Anca Munteanu, prof. dr. Valeriu Leu, prof. dr. Zoltan
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în domeniu, The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968), care atrăgea atenția asupra faptului că rezultatele și concluziile cercetărilor lui Alfred L. Kroeber (1919, 1940) pot constitui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și cu legea imitației de la exterior spre interior (ad interioribus ad exteriora), formulate de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
semnale sociale" (D. Morris, 1982/1995, 214). Procesele prin care captăm informații și emitem judecăți pornind de la obiectele și persoanele din lume socială, precum și consecințele acestor recepții asupra comportamentelor noastre și ale celorlalți parteneri de interacțiune au intrat în atenția psihosociologilor încă din perioada clasică (1935-1960) a acestei discipline, prin teoriile și cercetările lui Fritz Heider (1896-1988), Leon Festinger (1919-1989) și Solomon E. Asch (1907-1996). Aceștia sunt, de fapt, părinții fondatori ai studiului contemporan asupra cogniției sociale, axat pe înțelegerea proceselor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dacă efectul culorii negre și al ținutelor standard a înregistrat asemenea rezultate în laborator, se pune problema în ce măsură prezumția se verifică și în alte contexte. Renumitul experiment despre transformarea comportamentului oamenilor sub impactul situațiilor în care se află, efectuat de psihosociologul amercian Philip G. Zimbardo (1971), a arătat, chiar dacă nu acesta era scopul cercetării, semnificația referențială a uniformelor (de gardieni și prizonieri), în sensul că, în anumite contexte, acestea reprezintă indicatori puternici pentru normele sociale și comportamentele admise (Ph. Zimbardo, 2007
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social poate s? r?spund? unor motiva?îi psihologice diferite; un acela?i complex psihologic poate s? se exprime sub forme sociale variate. Socialul nu este prim �n raport cu psihologicul; ambele s�nt �ntr-o rela?ie conjunct?, pe care psihosociologul trebuie s-o explice. Putem s? m?sur?m, chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de secol. Dar acesta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și a potrivnicilor", la hărțuielile de stradă și destabilizarea guvernelor acestea erau căile prin care "acționau comuniștii în toate direcțiile". Multe pasaje relatează despre adunările în care oratori proști, cînd se poticneau, recurgeau la salvatorul pentru ei "Trăiască Stalin" (viitorul psihosociolog nu pierde ocazia: "Nu eram singurul care se amuza, unii se încruntau ca să nu izbucnească în rîs"), sau despre formarea noilor elite, a "tineretului de aur al regimului", care-și confecționa noile pedigree-uri. Se construia "Omul nou" care trebuia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le expune fiecărui eveniment al lumii exterioare și antrenează reacții excesive din partea lor. Lăsînd la o parte exagerările, să recunoaștem că psihologii francezi propun o ipoteză importantă asupra originii sociale a emoțiilor. A putut fi verificată chiar și în laboratoare. Psihosociologul american Stanley Schachter a arătat, într-o serie de experiențe clasice, că o persoană aflată într-o stare de excitare pe care nu izbutește să și-o controleze va manifesta tristețe sau bucurie dacă va fi pusă în apropierea unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
eroismul în cotidian se manifestă prin două poziții relaționale simple, dar adesea greu de menținut. Prima presupune riscul de a spune da. A doua, pe cel de a îndrăzni, uneori, să spunem nu. Orice relație viabilă se va organiza potrivit psihosociologului francez în jurul acestor două poziții relaționale: a. asumarea riscului de a spune da, de a ne angaja, adică de a merge mai departe; b. asumarea riscului de a refuza, nu prin opoziție cu celălalt, ci printr-o poziție de afirmare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Editura Polirom, 1998), un ghid de analiză pentru cei interesați să identifice stilurile distructive ale celor care s-au specializat În minarea construcțiilor instituționale. Am asistat, de câteva ori, la discuțiile de grup pe care le dirijează, fie ale unor psihosociologi practicieni, ale unor profesori de liceu sau ale animatorilor de grup. Am fost frapat de capacitatea sa de a se menține Într-o zonă a discreției și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relevat faptul că, în viața lor cotidiană, oamenii au tendința de a se supune autorității, docilitatea lor se prezintă ca un comportament profund înrădăcinat, ca un impuls predominant de natură etnică, afectivă și socială. Concluzia esențială a studiului său, crede psihosociologul american, este aceea că oamenii obișnuiți, despovărați de orice ostilitate, au tendința să se achite pur și simplu de sarcinile lor, devenind agenți ai unui proces atroce de distrugere. Dacă autoritatea le cere să facă ceva împotriva normelor fundamentale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]