75 matches
-
noi, sunt analizate în această lucrare, fiecărei teme corespunzându-i un capitol; astfel au fost analizate conflictele intepersonale, persuasiunea, într-ajutorarea, colaborarea sau confruntarea, subiecte de o importanță semnificativă pentru realitatea socială. În sprijinul acestei idei vine și afirmația renumitului psihosociolog Robert B. Cialdini, potrivit căreia cine înțelege mecanismele enumerate mai sus „va dobândi capacitatea de a se integra perfect în situațiile de viață cotidiene precum și capacitatea de a le face față cu succes”. Deși lucrarea Psihologia vieții sociale a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de pericol. Antonio Damasio 86 și colegii săi de la Universitatea din Iowa au cercetat un bolnav cu leziuni limitate de amigdală, demonstrând rolul lor în expresia emoției pe fața pacientului. În anii 1960, Stanley Schechter 87 și Jerome Singer 88, psihosociologi de la Universitatea din Columbia, propun adoptarea unui compromis în controversa James/Cannon, referitoare la întrebarea: "Ce este emoția?" Ei susțin că stimulul inițial provoacă bătăile de inimă, modificarea tensiunii arteriale, transpirația și contractura musculară, care, aduse la cunoștința creierului, declanșează
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
sondaj este o treabă de profesioniști, cu pregătire sociologică, și nu o chestiune la îndemâna oricărui amator. Institutele specializate în realizarea sondajelor de opinie au personal cu diferite calificări, dar în nici un caz nu se pot dispensa de sociologi și/sau psihosociologi. A ști să construiești uneșantion probabilistic abstract sau a ști să studiezi prin sondaj calitatea mărfurilor ce ies de pe o bandă rulantă nu este suficient pentru a putea realiza și un sondaj de opinie. Ce deosebește totuși un „sondaj de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a fost la meciul Jiul - Rapid din ultima etapă a campionatului ? Coriolan Haralampy, psihosociolog: -Dragu' mieu, știi ce nu mă interesează cel mai mult și mai mult din toate programele de televiziune? Transmisiile în direct ale meciurilor de baschet american: Conferința de est cu Conferința de Sud, Conferința de Nord cu Grupul de la Contadora
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
ministru Monica Macovei... No comment!(3) De fapt, a fost un șoc pentru noi toți. Dar despre altceva vroiam să scriu... După sau în timpul unor emisiuni de televiziune, prietenul Haralampy își amintește, spre înfricoșarea unor colegi de breaslă, că e psihosociolog; iar dacă în astfel de momente mai e și abțiguit cât de cât, crede despre sine că e nepotul lui Alfred Adler și ne ține discursuri citând din scrierile austriacului. Astfel, văzându-l pe domnul Mircea Geoană, președintele PSD, invitat
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
un element periculos, drept care îi propun să renunțe o vreme la televizor... Deși, a-l smulge pe prietenul Haralampy din fața televizorului este egal cu înfăptuirea unei crime abominabile, sărăcind familiile noastre și chiar societatea, de unul dintre cei mai interesanți psihosociologi de după decembrie 1989. Îl menajăm care cum putem, fiindcă doar el e în stare să priceapă și să ne deslușească și nouă multele spuse pe la televiziuni. Așa am aflat, de exemplu, de ce alfabetul limbii române are atât de puține vocale
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
l-am visat și pe domnul Hrebenciuc: stătea în genunchi și înălța grai spre cer... Doamne-Dumnezeule, zicea făcându-și cruci largi și dese, l-ai adus pe Iliescu înapoi în PSD? Mulțumescu-Ți Prealuminate! - sunt liniștit... Amin. Tatăl nostru carele... Vis de psihosociolog, nu? De fapt, pe temperaturile astea, scăzute, unii, dacă nu visează, văd halucinații la televizor, cum ar fi splendidul spectacol mediatic-fluviu ,Lupta anticorupție", recomandat de domnul Președinte Traian Băsescu... - Halucinație?!, se enervează Haralampy. Fii serios, bade! Uite, îmi pun un
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
Dumitru Hurubă - psihosociolog de palier și familie, licențiat în zoologie parlamentar-guvernamentală - Împreună cu membrii familiilor noastre, ne-am bucurat cu sinceritate și respect că nu suntem salariați ai TVR1-ului, imaginându-ne sisificele și încrâncenatele zbateri ale celor care, cu uriașă dăruire psiho-mentală și consum
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
numai ce îl aud zicându-mi, împleticind cuvintele: - Bădițule, mută-l pe "Realitatea", că m-am îndezgustat de Țociu-Palade ăștia! Nistorescu-Ursu - Țociu-Palade? Dumnezeule, să nu fie vorba despre ceva transferat din partea de creier neutilizată până acum... Sigur că la un psihosociolog de incontestabila sa valorare, și având în vedere permanenta suprasolictare profesional-bahică a întregului său sistem neurovegetativ, aproape că te poți aștepta la orice considerații... Dar, de-aici și până la a confunda perechea Cornel Nistorescu-Adrian Ursu (Realitatea Tv), cu simpaticul tandem
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Dumitru Hurubă Într-una din serile trecute, stăteam la televizor și admiram cu ochii înlăcrimați înduioșătoarea îmbrățișare dintre Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. Observând că sunt cam palid din cauza emoției puternice, în calitatea sa de psihosociolog de palier, bunul meu prieten Haralampy mi-a atras atenția cu responsabilitate profesională (are și asemenea momente...): -Mă, bădițule, nu mai viziona la televizor filme cu personaje de groază, că o să ai coșmaruri... -Eu?!, m-am minunat. Păi, eu l-
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
studiază fiecare caz în parte, rezultatele fiind comunicate apoi la CNA, PSD și Doamnei H. Puwak, considerându-se că ele își vor aduce aportul (pleonasm care dă greutate ideii) la integrare. Metoda a fost preluată apoi de un colectiv de psihosociologi care, aplicând-o concret în cazul unor prezentatori de emisiuni tv, au ajuns la câteva concluzii preliminare, demne de luat în considerare. Din păcate, singura televiziune care a „cuplat” perfect la idee, a fost infanta NAȚIONAL TV prinsă cu porțile
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi sau dintre cei care scriu despre moda vestimentară au cunoștință. Perioada contemporană, de după 1990 până în prezent, este caracterizată susține documentat autoarea prin apariția lucrărilor lui Fred Davis (1992), Jennifer Craig (1993), Jukka Gronow (1997), Yuniya Kawamura (2004) și prin publicarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat de grupul particular care efectuează schimbarea, nu de caracteristicile stilului sau de designul podoabelor (ibidem). Nu în ultimul rând, definițiile unor psihosociologi și antropologi români pot constitui puncte de reper pentru preocupările teoretice și empirice ale fenomenului modei. Septimiu Chelcea (1993, 365) definește moda ca "ansamblul de comportamente și opinii colective care, într-o anumită cultură dată, arată preferința temporară pentru anumite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Chicago un departament de sociologie. Small a fost primul director ?i r?m�ne �n aceast? func?ie timp de treizeci de ani. Prin departamentul s?u au trecut personalit??i importante pentru viitorul disciplinei, printre care Lawrence J. Henderson (psihosociolog industrial care a fost la originea ?colii rela?iilor umane) ?i William Thomas care � la cei peste treizeci de ani ai s?i � a fost aici student apoi profesor �ntre 1897 ?i 1918. De altfel, la Chicago a desf??urat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ROMANIA SERGE MOSCOVICI Epoca maselor Tratat istoric asupra psihologiei maselor Traducere de DIANA MORĂRAȘU și MARIA MARIANA MARDARE Prefață de ADRIAN NECULAU INSTITUTUL EUROPEAN Prefață Cînd a publicat această carte, în 1981, Serge Moscovici avea deja o reputație consolidată de psihosociolog neconvențional: nu se înscria pe linia cercetărilor la modă, nu se alinia standardelor metodologice care dominau epoca, nu putea fi încadrat într-o direcție sau grupare anume. Dimpotrivă, el era acela care oferea perspective de abordare inedite. Trecuseră două decenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
regizau lumea conducătorilor. Și tot atunci am văzut cum lucea în ei omeneasca, mult prea omeneasca lăcomie de onoruri și privilegii". Aceste constatări s-au convertit, fără îndoială, în capitole și pasaje din cartea de față. Serge Moscovici e primul psihosociolog important care a identificat și balizat, în corpusul psihologiei sociale, un spațiu repartizat studiului colectivităților mari, maselor, mulțimilor. Desigur, au fost Le Bon, Tarde și Freud, cărora le acordă pagini substanțiale de analiză. Dar aceștia nu aparțin, explicit, acestei discipline
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mișcările sociale etc. Întrepătrunderea dintre politică și comunicare este, între altele, sensibilă în însăși structura sa. În Statele Unite, anumiți autori sînt considerați "părinții fondatori" ai științelor comunicării: Paul Lazarsfeld, Kurt Lewin, Carl Hovland și Harold Lasswell, adică un sociolog, doi psihosociologi și un politolog. Primul s-a dedicat, în mod special, studierii mijloacelor media și consecințelor acestora în context electoral. Al doilea autor și-a concentrat atenția asupra problemelor de comunicare în cadrul grupurilor. Cel de-al treilea s-a specializat, în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se bazează pe ceea ce gândim cum alții ne văd pe noi. În esență, noi comunicăm cine suntem, ce gândim că suntem și cât de "buni" suntem. Abilitatea de a fi în măsură să vorbești despre tine însuți este denumită de psihosociologi monitorizarea prezentării calităților proprii (self-monitoring). Perspectiva interacționistă, oricum, are de asemenea limitele ei. Deoarece accentuează pe interacțiunea față în față în formarea realității sociale, există tendința să ignore partea pe care instituțiile sociale ca familia, religia și economia o joacă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului. "Participarea la viața colectivității, la universul acesteia are avantajul surprinderii procesului, a unității lui ș i nu doar a unor segmente, secțiuni." O altă metodă de validare a testului sociometric
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cercetării, să provoace o reflecție metodologică asupra demersului investigației, adesea ignorat sau păstrat cu discreție În umbră de către cercetători. Autorii ne dezvăluie coduri, chei, poteci ascunse de natură să risipească angoasele cercetătorului (aici sociolog, dar la fel de bine putea fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a face cu mediul studiat. Autorii acestei cărți mai puțin obișnuite, cel puțin la noi, nu recurg la practicile curente ale eșantionării, interogării unui lot de subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cercetarea românească actuală. Într-adevăr, peisajul literaturii românești este sărac În lucrări privind competența socială și profesională. Maria Constantinescu și-a propus un asemenea subiect având și marele avantaj că dispune de o Îndelungată și solidă experiență profesională ca psihosociolog de Întreprindere și de cadru didactic universitar. Lucrarea exprimă pe deplin abilitățile de cercetare ale autoarei și capacitatea de a studia o temă dificilă. Lucrarea este alcătuită din „Introducere”, cinci capitole, „Concluzii generale”, bibliografie și două anexe. În „Introducere” se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dorește Septimiu Chelcea: să fie un factor evaluator și investigator care să mijlocească relațiile interpersonale dintre oameni. OCTAVIAN RUJOIU Septimiu Chelcea, Loredana Ivan și Adina Chelcea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura, București, Editura Comunicare.ro (234 p). Lucrarea celor trei psihosociologi poate fi privită și ca expresie a tendinței normale a oricărui subdomeniu al științei de a se elibera de sub hegemonia „normalului tematic” care se instaurează la un moment dat în știință. Este adevărat, ca cercetători sociali, trebuie să avem în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de victimă. Este mult mai ușor să rămâi indiferent sau să manifești un comportament agresiv față de persoana pe care nu o mai consideri ființă umană. Concluzii Din momentul în care primele modele clasice au fost propuse, numeroasele cercetări efectuate de către psihosociologi și alți specialiști din domeniu asupra comportamentului în general au permis înțelegerea aprofundată a mecanismelor implicate în geneza, controlul și gestionarea comportamentelor agresive. Fiind comportamente care se învață, specialiștii sunt în măsură să propună soluții care să le modifice. Datorită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A. Neculau alt psihosociolog român, D. Cristea (2000, p. 55 - 57), pe aceeași coordonată a aprecierii contribuției reprezentării sociale la construirea realității sociale aprecia „Construirea realității sociale presupune elaborarea unui ansamblu de reprezentări, de scheme cognitive și acționale care vor mijloci priceperea, interpretarea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]