356 matches
-
la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor esențiale ale lui prin socializare explică, astfel, consensualitatea comportamentală din contexte socioculturale diferite și asigură reproducția culturală. De altfel, în literatura psihosociologică pe probleme ale cooperării și competiției, se face apel la diferențe individuale și culturale, vorbindu-se despre tipuri diferite de recompensă adoptată. Astfel, Taylor (1994) consideră că există: cooperanții, care sunt interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încurajare a păstrării identității culturale de origine. Succesul acestui demers nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă, ci în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sondajele de opinie publică nu se reduc la sondaje pe teme politice, și cu atât mai puțin la cele electorale, cu toate că acestea din urmă sunt mai numeroase și mai spectaculoase. În Enciclopedie de psihosociologie, opinia publică este definită ca „procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 242). B. Hennessy (1985) definește opinia publică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Itzhak, S.B. (1983), „With a little help from my friend: Effect of a single or multiple acts of aid as a function of donor and task characteristics”, Journal of Applied Psychology, 44. Neculau, A. (1983), „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei, București. Neculau, A. (2003), „Grupul în psihologia socială”, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași. Noelle-Neumann, E. ș1980ț (1984), The spirale of silence. Public opinion - our social skin, The University
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline, Routledge, New York. Zamfir, C. (coord.), 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Zamfir, C., 1990, Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, C., 1999, Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Texte alese, Cantes, Iași. Zeletin, Ș., 1925/1991, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Editura Cultura națională, București. Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu Teoriile dezvoltării sunt consemnate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fi o variabilă reziduală, care ar lămuri partea rămasă neexplicată de restul modelelor teoretice, sau o a treia variabilă, ce dă seamă de relațiile dintre alte caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârstă fac parte din categoria membrilor pasivi ai scării, mai ales din cauza problemelor de sănătate. În aceeași categorie întâlnim reprezentanții generațiilor tinere, care au alte priorități. Biografia, pe de altă parte, pare a fi calea prin care se acumulează capitaluri psihosociologice și culturale valoroase din punct de vedere civic. Asemenea resurse sunt competențele de conducere, civice, experiența de conducere și, probabil, identitățile și seturile de rol tipice pentru activiști internalizate, stima de sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În jurul a trei modele explicative: Un prim model este cel biologic axat pe noțiunea de inconștient, explicat la nivelul psihologiei animale ,de lucrările lui K. Lorenz iar la nivel uman de cele ale lui De Greff. Al doilea model numit psihosociologic, se bazează pe noțiunea de frustrare și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Neculau) 11 O NOU| SOCIETATE, UN NOU CONTEXT Între descriere și analiză. Repere ale unei istorii sociale a vieții cotidiene în comunism (Alexandru-Florin Platon) 25 Manipularea contextului și controlul reprezentărilor sociale (Adrian Neculau) 35 Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică (Andrei Cosmovici) 47 Frica de zi cu zi (Radu Clit) 59 Cotidianul comunist (Aurora Liiceanu) 71 Memorie și uitare a comunismului la intelectualii francezi. Interpretări contemporane (Gilles Ferréol) 78 PRACTICI COTIDIENE Context social și practici cotidiene - o rememorare (Adrian Neculau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Constați că vechea opțiune este depreciată, compari, observi că noile valori culturale și modele normative nu sunt dificil de adoptat, îți dorești asimilarea și integrarea și optezi. Mobilitatea socială este un fenomen ale cărui explicații nu sunt atât economice, cât psihosociologice. Opțiunea este uneori paradoxală. Poți să optezi pentru un mod de viață mai simplu, mai plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poate reproșa? Cartea de față s-a născut în urma discuțiilor cu colegii și studenții mei. În dezbaterile care aveau loc în cadrul Laboratorului de psihologie socială de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași încercam adesea să aplicăm teorii, concepte și paradigme psihosociologice la realitatea noastră, la trecutul recent și la noul context. Încercam să descoperim mecanismele prin care trecutul recent comandă prezentului, să identificăm modul cum se formează noua identitate socială, se construiesc noile reprezentări despre lumea noastră și se instaurează o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asemenea frică, de toate și de toți, încât cei mai mulți nu și-au mai putut reveni la normal. Într-un cuvânt, scopul final era distrugerea valorilor interioare ale individului (Bacu, 1993). Specificul acestui „experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității „dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. „Tortura”, descrie Virgil Ierunca, el însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Transpres, Sibiu. Selejan, A. (1993), Reeducare și prigoană. România în timpul primului război cultural, Traspres, Sibiu. Sicoe, F. (1992), Tratat asupra cozii, Editura Fundației Culturale Române, București. Viața universitară în comunism. O perspectivă psihosociologică1tc "Via]a universitar\ în comunism. O perspectiv\ psihosociologic\1" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" În anii ’30, învățământul superior din România ajunsese la nivelul principalelor țări europene. Profesorii universitari, chiar aceia care nu-și efectuaseră studiile în Occident, avuseseră ocazia ca, prin burse ori invitații, să cunoască bine cultura
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe cea a confidenței. Valoarea de document social a dosarului de personal rezultă mai degrabă din analiza întrebărilor din foaia de personal decât din analiza conținutului autobiografiilor oficiale (curriculum vitae). Utilizarea autobiografiilor oficiale pentru reconstituirea trecutului apropiat, pentru o schiță psihosociologică a comunismului, presupune înțelegerea biografiei ca „plasări” și „deplasari” ale individului în câmpul social, precum și apelul la „triangulare”, la verificarea povestirii vieții prin alte modalități de studiu: biografii neoficiale, interviuri, mărturii, analiza produselor activității creatoare și a documentelor oficiale, analiza
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
produselor activității creatoare și a documentelor oficiale, analiza conținutului. Alcătuirea unor colecții de dosare de personal pentru categorii sociale precum intelectualii, funcționarii din administrația publică, ofițerii, muncitorii etc. din diferitele etape ale comunismului în România ar oferi posibilitatea unor analize psihosociologice comparative și elaborarea unor tipologii a „oamenilor supt vremi” fondate pe date empirice, conform „teoriei întemeiate”. Bibliografie Bourdieu, P. (1980/2000), Simțul practic, Institutul European, Iași. Bourdieu, P. (1986/1988), „Iluzia biografică”, în M.D. Gheorghiu (coord.), Cercetări contemporane de sociologia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a urmat o perioadă caracterizată de o intensitate mai scăzută a terorii, dominată de alte modalități de control, represiune și cenzură, dar în care „memoria terorii” a asigurat funcționarea eficientă a sistemului politic (Courtois et al., 1997). Conform unor interpretări psihosociologice, în țările aflate sub dominație sovietică, metodele de inspirație leninistă ale violenței organizate de stat au modelat profund reprezentările sociale și structurile de personalitate ale populației, instaurând un regim bazat pe o stare de „frică generalizată” (Neculau, 2000, 2003). În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist din România, deși a avut o amploare considerabilă în contextul istoriei contemporane a sud-estului Europei (Courtois et al., 1997), nu a constituit obiectul unei atenții deosebite în rândul investigațiilor științifice de ordin psihosociologic. Prin documentarea și analiza unor aspecte legate de modul de viață și experiențele trăite în comunism, o serie de inițiative lăudabile ale unor nume semnificative ale psihologiei românești (Neculau, 1999, 2000, 2003; Chelcea, 2001) și-au propus să organizeze un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vol. 144, nr. 12. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, nr. 58. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Polirom, Iași. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, nr. 5. Neculau, A. (2003), „«Reeducarea» - un experiment psihosociologic”, în G. Ferréol, A.Neculau (coord.), Violența. Aspecte psihosociale, Polirom, Iași. Norris, F.H., Kaniasty, K. (1996), „Received and perceived social support in times of stress: a test of the social support deterioration deterrence model”, Journal of Personality and Social Psychology
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supraveghere a conducerii închisorii. El avea un birou de anchetă, birou prin care au trecut toți deținuții și au consemnat în scris mărturiile lor, era liber în cadrul închisorii și monitoriza întreaga activitate, ajutat de apropiații lui. A.N.: În experimentele psihosociologice există așa-numiții subiecți-complici. Prin urmare, experimentatorul are în consemn să se comporte într-un anumit fel, ca să-i vadă pe cei ce sunt subiecții adevărați pe care îi urmărește. Ei, ăștia sunt subiecții-complici. N.I.: Da, între noi au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
susținută de o serie de teze1: teza heterocroniei (R. Zazzo), a eterogenității (H. Pieron), a heterodezvoltării (C. Păunescu), a incompetenței sociale (E.A. Doll), teza vâscozității genetice (B. Inhelder), teza inerției proceselor cognitive, teza rigidității structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de modul nostru de a percepe acest proces, așadar, în esență, este o chestiune de atitudine. Pentru a clarifica unele aspecte esențiale cu privire la educația integrată, putem efectua următoarea sinteză: Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului integrat în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a problematicii respective. Dacă nu există semnale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului 288 Bibliografie 299 3. INCERTITUDINEA - O PERSPECTIV| PSIHOSOCIOLOGIC| Capitolul 16. Patru modele de decizie 303 Structura procesului decizional 303 Decizia certă într-o lume strict deterministă 305 Decizia certă de tip probabilist 307 Decizia în incertitudine persistentă 314 Modelul cibernetic 315 Strategii de decizie în incertitudine persistentă 319
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este rațiunea pentru care atât metoda comprehensivă, cât și etnometolodologia și interacționismul simbolic sunt tratate mai curând ca perspective complementare explicației sociologice, decât ca abordări în sine. În schimb, așa cum am încercat pe larg să argumentez în „Incertitudinea. O abordare psihosociologică”, trăsăturile proceselor cognitive reprezintă unul dintre factorii determinativi ai socialului. În consecință, am inclus din această carte modelele de raționalitate ale proceselor decizionale. Culegerea de față cuprinde, în principal, Structurile gândirii sociologice (1987), o carte apărută într-un tiraj destul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să le introduc în „Structurile gândirii sociologice”, dar nu am mai făcut-o din lipsă de spațiu. Pentru a înțelege mai bine cum trebuie introdusă rațiunea umană ca factor explicativ a fost inclusă și prima parte din Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică (1990). Pentru prezentarea teoriei sociologice a lui Marx am recurs la un scurt fragment din cursul Materialism istoric (1977). Textele sunt publicate aici în forma lor inițială. Din ele au fost epurate câteva fraze, cuprinzând în mod special referiri la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]