819 matches
-
București: Editura Grai și Suflet Cultura națională. Marinescu, Valentina. 2002. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei antreprenoriale în societatea românească postcomunistă. O explorare. în Revista de Cercetări Sociale, 2, pp. 3-16. Zweynert, Joachim și Goldschmidt, Nils. 2005. The Two Transitions in Central and Eastern Europe and the
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihosociologia colectivului clasei etc.). Toate aceste variabile sunt implicate În mod diferit - ca importanță, proporție, complexitate și dificultate - În determinarea metodei. Importanța dominantă revine, bineînțeles, obiectivelor și conținuturilor cu care se solidarizează toate celelalte componente și operații care intervin În actul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot fi trecute cu vederea avantajele considerabile ale intervenției performante pe care le au, evidențiate la locul potrivit În cuprinsul lucrării. Dat fiind faptul că evoluția metodelor stă, În primul rând, sub semnul progreselor Înregistrate de psihologie, de psihopedagogie și psihosociologie, față de care manifestă o legitimă sensibilitate, vom stărui, În cele ce urmează, asupra câtorva dintre datele cu o semnificație directă asupra Înnoirilor din domeniul metodologiei. Așa cum deja am relatat, aspectul esențial care capătă o importanță primordială aici este adaptarea metodologiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță culturii În modelajul conduitelor. În această optică, pentru specialiștii din domeniul psihosociologiei „observația și imitația sunt, În general, considerate ca elemente majore ale proceselor interactive permițând indivizilor să acceadă la cultura diferitelor grupuri sociale În care ei sunt conduși să se integreze În cursul vieții: grupul familial Înainte de toate, grupurile școlare și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
complicat de norme, coduri, regulamente interioare etc., care transformă pe membrii organizaționali în niște executanți ai cerințelor interne. Preocuparea pentru reproducerea sistemului (uneori fără a fi formulată explicit) poate avea ca efect, în cazul școlii, niște „produse standardizate” pe care psihosociologia le-a descris sub genericul de „personalitate birocratică”: supunere fără rezerve la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îmbogățirea personalității. metodele utilizate: tehnice; organizarea muncii; fiziologice; psihologice; sociologice; educaționale. Aceste trei dimensiuni delimitează practic domeniul de investigare, modalitățile de utilizare și metodologia psihologiei muncii. În funcție de domeniile specifice, psihologia muncii are următoarele ramuri: selecția și orientarea profesională; psihologia inginerească; psihosociologia muncii; psihologia organizațională și a conducerii. Practic, psihologul industrial încearcă, de obicei, să rezolve problemele industriale - procese, caracteristici, situații de muncă despre care organizația consideră că trebuie schimbate și care se compun întotdeauna dintr-un obiect (situația sau caracteristica respectivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
au făcut obiectul unor lucrări ca: Psihologa organizării întreprinderilor industriale (T. Herseni, 1969), Relațiile umane în grupele de muncă industrială (G. Dan-Spinoiu, 1971), Psihologia colectivelor de muncă (T. Herseni, coord., 1973), Cerințe psihologice pentru conducerea unităților economice (A. Tabachiu, 1974), Psihosociologia conducerii colective a întreprinderilor industriale (P. Petrescu, 1977). În psihologia personalului se utilizează metode noi de psihodiagnoză, capabile să surprindă aspectele globale ale personalității. Rezultatele obținute prin această nouă orientare metodologică sunt expuse în lucrările De la incertitudine le decizie (V.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cărui precursor este Taylor, cel cu care am început acest excurs prin teoriile privind organizațiile! Constructivă și critică, utopică și realizatoare, postmodernitatea este o stare în care presupozițiile moderniste au fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de forțele ce acționează în situație.” Comentați acest argument. Descrieți o echipă care își poate îndeplini cu succes sarcinile în absența unui lider, menționând specificul activității echipei, caracteristicile membrilor ei, pregătirea profesională a acestora, etc. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Vlăsceanu, M. (1993). Psihosociologia organizațiilor și conducerii. București: Paideia. DuBrin, A.J. (1998). Leadership-Research, Findings, Practice, and Skills. Boston: Houghton Mifflin Company. Capitol 15 SCHIMBARE ȘI DEZVOLTARE ORGANIZAȚIONALĂ Zoltan Bogathy, Corina Ilin Să ai curajul de a schimba ceea ce poate și trebuie schimbat, forța
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dezvoltarea resurselor interne ale organizației pentru schimbări eficiente în viitor. CUVINTE CHEIE socializare organizațională, cultură organizațională, intervenție psihosocială, dimensiunea umană a schimbării organizaținale, rezistența individuală și organizațională la schimbare, etapele schimbării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ Neculau, A., Ferreol, G. (coord.). (1998). Psihosociologia schimbării. Editura Polirom, Iași Schruijer,S.G.L, Vansina, L.S. (1999). Leadership And Organizational Change. An Introduction In European Journal of Work and Organizational Psychology, 8 (1), 18 TEME DE REFLECȚIE Perspective de cercetare În volumul Ninth European Congress on Work
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Kepner,E., Shaw,M., Woodson,W.B. (1982). The effective management of diversity, Society for the Advancement of Management. Advanced Management Journal, 47, 49-53. Cascio, W. (1978), Applied Psychology in Personnel Management. Reston: Reston. Chelcea, S. (1998). Un secol de psihosociologie. București: Editura INI. Chen, X.P. & Bachrach, D.G. (2003). Tolerance of free-riding: The effects of defection size, defection pattern, and social orientation in a repeated public goods dilemma. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 90, 139-147. Chirică, S. (1996). Psihologie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
as a social process. În M. Smith and I.T. Robertson (ed.). Advances in Staff Selection. Chichester: Wiley. Herriot, P. (2003). Assessment by groups: Can value be added?. European Journal of Work and Organizational Psychology, 12(2), 131-145. Herseni T. (1969). Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale. București: Editura Academiei R.S.R. Herseni T. (coord.) (1974). Laboratoarele uzinale de psihosociologie. București: Editura științifică. Hersey, P., Blanchard, K.H. (1979). Life Cycle Theory of Leadership. Training and Development Journal, June, 94-100. Hersey, P. Blanchard, K.H. (1981). So
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Chichester: Wiley. Herriot, P. (2003). Assessment by groups: Can value be added?. European Journal of Work and Organizational Psychology, 12(2), 131-145. Herseni T. (1969). Psihosociologia organizării întreprinderilor industriale. București: Editura Academiei R.S.R. Herseni T. (coord.) (1974). Laboratoarele uzinale de psihosociologie. București: Editura științifică. Hersey, P., Blanchard, K.H. (1979). Life Cycle Theory of Leadership. Training and Development Journal, June, 94-100. Hersey, P. Blanchard, K.H. (1981). So You Want to Know Your Leadership Style? Training and Development Journal, June, 34-54. Herzberg, F.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
of Management Review, 10, 109-115. Neculau A. (1989). A trăi printre oameni. Iași: Editura Junimea. Neculau, A. (1996). O perspectivă psihologică asupra schimbării. În A. Neculau (coord.). Psihologia Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Neculau, A., Ferreol, G. (coord.) (1998). Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neculau, A. (1999). Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Newell, S. (2000) Selection and
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Iași: Editura Junimea. Neculau, A. (1996). O perspectivă psihologică asupra schimbării. În A. Neculau (coord.). Psihologia Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Neculau, A., Ferreol, G. (coord.) (1998). Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neculau, A. (1999). Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Newell, S. (2000) Selection and assessment in the Knowledge Era. International Journal of Selection and Assessment, 8
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Cambridge: Cambridge University. Viswesvaran C, Ones D.S. (2000). Perspectives of models of job performance. International Journal of Selection and Assessment, 8. 216-225. Viswesvaran, C. (1993). Modeling job performance: Is there a general factor?. PhD thesis, Iowa University. Vlăsceanu, M. (1993). Psihosociologia organizațiilor și conducerii. București: Paideia. Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Voicu M. (1997). Pregătirea profesională și dezvoltarea carierei. În R.L. Mathis, P. Nica, C. Rusu (coord.) Managementul resurselor umane. București: Editura Economică. Walker,A. (1995
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
G. (1983), Developments in Social Skills Training, Academic Press, London. Spitzberg, B.H.; Cupach, W.R. (1989), Handbook of Interpersonal Competence Research, Springer, New York. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Wine, J.D.; Smye, M.D. (eds.) (1981), Social competence, Guilford, New York. Wood, R., Payne, P. (1999), Competency-Based Recruitment and Selection, Wiley & Sons, New York. Zlate, M. (1972), Psihologie socială și organizațională industrială, Editura Politică, București
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din domeniul vânzărilor sau din domeniul tehnic. De asemenea, ar fi foarte utilă realizarea unui profil de personalitate pentru fiecare stil de abordare a conflictelor în parte. Bibliografie Bogathy, Z. (2001), Conflicte în organizații, Editura Eurostampa, Timișoara. Chirică, S. (1996), Psihosociologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”, Cluj-Napoca. Davis, K. (1981), Human behavior at work. Organizational behavior, McGraw Hill Book Company, New York. Deutsch, M. (1998), „Soluționarea conflictelor constructive. Principii, instruire și cercetare”, în A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și intervenție, Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”, Cluj-Napoca. Davis, K. (1981), Human behavior at work. Organizational behavior, McGraw Hill Book Company, New York. Deutsch, M. (1998), „Soluționarea conflictelor constructive. Principii, instruire și cercetare”, în A. Stoica-Constantin, A. Neculau (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictelor, Editura Polirom, Iași. DuBrin, A.J. (1981), Human relations. A job oriented approach, Reston Publishing Company, Inc., Reston, Virginia. Frujină, I.; Teșileanu, A. (2002), Comunicare, negociere și rezolvare de conflicte, Editura Mondan, București. Gordon, J.R. (1987), A diagnostic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Comunicare, negociere și rezolvare de conflicte, Editura Mondan, București. Gordon, J.R. (1987), A diagnostic approach to organizational behavior, Allyn & Bacon, Inc., Boston. Johns, G. (1996), Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea oamenilor în procesul muncii, Editura Economică, București. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Voinea, M. (2002), Psihosociologie organizațională, Editura Sylvi, București. Zlate, M. (1975), Psihologie socială și industrial organizațională, Editura Politică, București. Zlate, M.; Zlate, C. (1982), Cunoașterea și activarea grupurilor sociale, Editura Politică, București. Wexley
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1987), A diagnostic approach to organizational behavior, Allyn & Bacon, Inc., Boston. Johns, G. (1996), Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea oamenilor în procesul muncii, Editura Economică, București. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Voinea, M. (2002), Psihosociologie organizațională, Editura Sylvi, București. Zlate, M. (1975), Psihologie socială și industrial organizațională, Editura Politică, București. Zlate, M.; Zlate, C. (1982), Cunoașterea și activarea grupurilor sociale, Editura Politică, București. Wexley, K.N. și Yukl, G.A. (1984), Organizational Behavior and Personnel Psychology
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în SUA și, după cel de-al doilea război mondial, și în Europa), care își face prezența tot mai viguros și în spațiul cultural autohton - e vorba de psihologia socială -, cu deosebire la europeni, este de multe ori echivalentă cu psihosociologia. De fapt, în cadrul psihologiei sociale s-au remarcat două orientări, în funcție de metodologie, cadru teoretic și practicanți: o psihologie socială a psihologilor (mai mult experimentală și ocupându-se de reacțiile subiecților în prezența altor oameni), dezvoltată de psihologi, și una a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această direcție este dată și de problematica autoși heteroidentificării masculinității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ed.) (2005), The Expanded Family Life Cycle. Individual,Family and Social Perspectives, Pearson, New York. Chelcea, S. (coord.) (1985), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Chelcea, S. (2003), „Opinie publică”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Cherlin, A. (1978), „Remarriage as an incomplet institution”, în American Journal of Sociology, 84. Cherlin, A., McCarthy, A. (1985), „Remarried couple households: Data from
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]