77 matches
-
63. Moise Gheorghe 64. Naucă Ion 65. Bucșa Ion 66. Ioacobeanu Gheorghe 67. Vraciu Toader 68. Hodoroabă Toader 69. Gurău Vasile 70. Munteanu Ion (Slobozia) 71. Sandu Constantin (Valea Boțului) 72. Bârgăoanu Constantin 73. Pușcuță Ion 74. Bârgăoanu Gheorghe 75. Pușcuță Ion 76. Bârgăoanu Gheorghe 77. Vasilaș Ion 78. Ungureanu Ion (Slobozia) 79. Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și locurilor bătăliilor, cei mai mulți la Mărăști, Mărășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tratatul de la Parisă din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11. Olaru Vasile 12. Cucu Vasile 13. Știrbu Gheorghe 14. Vraciu Petru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost simpatizanți ai PNȘ, ai Partidului Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții. Alexandru Gheorghe Cucu cu rudele și prietenii făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică țărănistă. Milian Gurău cu rudele și prietenii făceau politică cuzistă. în sat (Lunca) nu erau organizații de partid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cealaltă jumătate din bancnotă. Trebuia numai să te prezinți la Banca din Bacău a lui Cristea Critoveanu ... După 1918 a început să se audă și despre alte partide, în afară de liberali. Dintre cei care erau simpatizanții liberalilor amintim pe Vasile Pușcuță, picherul, Nicolae Pușcuță, cântăreț, Gheorghe și Miron Boca, Th. Bădăluță ...” Cine a vrut să mai facă politică după 10 februarie 1938, când se instaleaz regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, a trebuit să facă politica regelui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din bancnotă. Trebuia numai să te prezinți la Banca din Bacău a lui Cristea Critoveanu ... După 1918 a început să se audă și despre alte partide, în afară de liberali. Dintre cei care erau simpatizanții liberalilor amintim pe Vasile Pușcuță, picherul, Nicolae Pușcuță, cântăreț, Gheorghe și Miron Boca, Th. Bădăluță ...” Cine a vrut să mai facă politică după 10 februarie 1938, când se instaleaz regimul de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea, a trebuit să facă politica regelui care credea că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul primăriei. Furcaru era tânăr la venirea pe moșia Filipeni, în 1787, iar Luca Pușcuță care să-i fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul primăriei. Furcaru era tânăr la venirea pe moșia Filipeni, în 1787, iar Luca Pușcuță care să-i fie cumnat ar fi trebuit să fie oarecum apropiat de vârsta lui Petru Furcaru, dar asta ar însemna să fi avut când semna el primar 100 de ani și chiar binișor peste. În sensă modern, vorbim de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar, fie că Vasile Ciută, primarul, fusese eliberat din funcție. Ambii nu știau carte, spre deosebire de cel care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
G. Nor. În 1874 apare ca notar Lăzărescu și pentru ca situația să fie și mai încurcată, ca ofițer al stării civile îl găsim pe P. Sterian, în timp ce ajutor de primar este Gheorghe Oprișan care semnează cu alfabet latin. După Luca Pușcuță, în 1880 semnează ca primar Pavel Bădăluță, iar notar era D. Vasiliu, după care, începânăd cu 1884-1885 vine ca primar, pentru o lungă perioadă, Gheorghe Boca, iar notar semnează Prodan. Desele schimbări ale primarilor și notarilor se datorează, în parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără multă vorbă, le-a spusă că el este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se pare că nu învățase destul la instruirile de la raion și din cărțile de gimnaziu. Tot Frumușelu a pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pățit-o cu Vortolomei Pușcuță, când, după câteva pahare cu vin, pe nemâncate, s-a urcat pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat Șie bicicletă, mă ciurarule?!, aluzie străvezie la originea etnică a biciclistului. Cotele s-au dat până în 1956, până la revolta din Ungaria, fiind înlocuite cu contractele pe produse. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hemeiuș. În 1966, GAC s-a tranformat în CAP - Cooperativa Agricolă de Producție, deservită de SMT Răcăciuni. SMT-urile au devenit apoi SMAuri - Stațiuni de Mașini Agricole. Primul președinte a GAC Lunca a fost Dumitru Puiu (1961-1967), urmat de Gheorghe Pușcuță, între anii 19671974, din 1971 președinte a fost C. Cucu, inginer agronom, urmat în anii ’80 de Vasile Boca, care a fost înlocuit, în 1987, cu Mircea Trandafir. în anul 1969 CAP-ul cuprindea 653 familii, împreună cu Slobozia și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
100 lei, total 1.706.038 lei. Nu știm numărul total al zilelor de muncă, deși numărul mediu era de 80 de zile. Până în 1970, președinți de CAP au fost Iacobeanu Dumitru, gospodar din sat, urmat de Drăgan Vasile și Pușcuță Vasile. Această funcție a mai fost îndeplinită de ing. Cucu Constantin și Mircea Trandafir în ultima perioadă, din 1885 până la desființare. În ultima perioadă, inginera Dornescu de la Centrul Agricol, s-a ocupat și de lichidarea bunurilor CAP-ului. Adunarea generală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe I. Călinescu - economist, Fabrica de avioane, Bacău; - Andrei I. Călinescu - ofițer superior, Poliția din Bacău; - Vasile ? Pușcuță - inginer agronom, a lucrat și la CAP-ul Fruntești; - Dumitru Pintilescu - inginer agronom, Săucești;Dumitru Munteanu - colonel, căsătorit cu Lucica Curteanu, colegul meu din ciclul II (clasele VVII), decedat. Ultima dată l-am văzut prin 1970-1980. - Mihai Bădăluță - colonel, amintit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ștefan, carte editată cu sprijinul Primăriei Bacău în cadrul programului Asociației Mutatis Mutandis „Educație prin cultură între mărturii trecute (Nicu Enea) și prezente (Cenaclul Lira21)”, apărută la Editura Art Book, iunie 2012 a beneficiat de o contribuție substanțială a graficienilor: Dionis Pușcuță, Aurel Stanciu; Ștefan Suditu; Costel Tănăsache; Iulia Filimon; Daniela Gaftea, Ștefan Tistu; Raluca Andrei; Simona Burdulea; Adelina Burduz; Andrei Ionuț Tudor; Ana Burduja; Ștefan Mario Grosu; Mădălin George Cobuz; Bianca Budău; Andreea Culbece; Delia Isidora Florică; Luiza Raluca Blaj; Mădălina
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
textele poetice, într-o simbioză pe care doar inspirația divină le poate conferi. Și de data aceasta, selecția și conceptul îi aparțin Cristinei Ștefan, tehnoredactarea și coperta sunt asumate de Alexandra Ștefan iar imaginea de pe copertă îi revine lui Dionis Pușcuță. Eu aș numi, dacă n-ar fi făcut acest lucru în chip magistral Fănuș Neagu, acest volum - “Cartea cu prieteni”- pentru că, vrând-nevrând, cei care acced la Lira21, devin prieteni. Autorii Lirei nu încearcă doar idei amalgamate, ci descifrează concepte și
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
necunoscute/ jelesc cuibul / prădat / de un câine orb / rătăcit printre suflete”. Aici sunt câteva respirări lirice în spirit de haiku. Bogdan Stoian își încheie grupajul cu trei epigrame. Cristina Ștefan - această neobosită animatoare, beneficiază de o grafică a lui Dionis Pușcuță. Versurile ei, atât de bine înrădăcinate în inimile cititorilor sunt edificatoare. Este o poezie de concepție și de revelație în același timp. Ea scrie pe umbra ninsorii cu foc de stele. Tulburător lucru! Cuvintele ei “sunt fluturi îndrăzneți / buni de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță, Gheorghe Puțanu, Costache Parnica, Alexandru Rebegea, Dumitru Samson, Ion Savin, Ioan Șoltuz, Vasile Tabarcea, Gheorghe Tătărășanu, Neculai Tătărășanu, Alecu Tofan, Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a lipsurilor, scufundat în noroaie și înconjurat de mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe jos în satele vecine. Echipa de fotbal a satului Tarnița, în perioada 1958-1970, era pregătită de domnul profesor Jenică Iamandi și avea următoarea componență: Gheorghe Olaru, Vasile Maxim, Ion Bătrânu, Grigore Tofan, Vasile Apostu, Ion Chirilă, Ștefan Maftei, Ioan Pușcuță, Costică Chirilă, Ion Șoica și Gheorghe Mardare. La Căminul cultural Tarnița, echipa de dansuri de sub îndrumarea învățătorilor Nelia și Octavian Iftimie. avea activitate continuă în perioada 1958-1965, având în componență perechile: Costică Samoilă - Reta Sularu, Mihai Vraciu - Elena Șoica, Costică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lipova, în timp ce revizorul poet inspecta școala sătească. În sfîrșit, m a anunțat că și-a propus să scrie și alte articole, memorialistice, îndeosebi despre Ion Barbu. *Prețios și pedant, în timp ce „oficia” „lansarea” volumului Viața pe rod de Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), Calistrat Costin a avertizat publicul că va face o expunere „scurtă și completă”. „Nu-i greu de tuns un chel”, mi-a șoptit, amuzat, Cojocaru (colegul meu de grupă și omul cu care „discut filologie”), dar după ce autorul i-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
PUIA FANICA (n. 1965) Brăila, str. Galați nr. 362, bl. I1, sc. 4, ap. 80 țel: 619650; 0741011016 23801 PUNGĂ IULIANA (n. 1970) Brăila, str. Erou Comisar Popovici nr. 2, bl. AD 2, sc. 4, ap. 59 țel: 693785 21067 PUȘCUȚA VIORICA (n. 1951) Brăila, str. Dorobanți nr. 56, bl. A 36, sc. 1, ap. 16 țel: 626876; 0723617077 2742 RADU COSTEL (n. 1970) Brăila, Sos Buzăului nr. 11, bl. B18, ap. 2, parter țel: 691489; 0743034957 23023 RADU ELISABETA (n.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]