278 matches
-
11 pusillus Steph. -.Labrumul cu marginea anterioară dreaptă. Palpii maxilari și picioarele galbenmaronii. Suprafața clipeului prezintă rugozități accentuate și o punctuație ștearsă ...................................12 viridis Peyron 3.Discul metasternului glabru, lucios......................................13 peisonis Ganglb. -.Metasternul este acoperit în totalitate cu o pubescență tomentoasă........................... ........................14 meridionalis Rey Alte specii: Ochthebius montenegrinus Ganglbauer, O. caudatus Frivaldsky, O. romanicus Ieniștea și O. lividipennis Peyron. 1 Ochthebius granulatus Mulsant Corpul convex, negru. Partea dorsală în totalitate sau numai pronotul cu un luciu metalic verzui, mai rar
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterală a pronotului prezintă lângă porțiunea știrbită un vârf ascuțit. l=1,6-1,8 mm. 10 Ochthebius narentinus Reitter Negru lucios, marginile laterale ale pronotului maroniu-deschise, iar picioarele sunt roșcat-maronii. Elitrele au strii punctate, accentuate și sunt acoperite cu o pubescență deasă. Element sud-est european. l=1-1,2 mm. 11 Ochthebius pusillus Stephens (margipallens Latr.) Maroniu-negricios, cu slabe reflexe metalice bronzate. Pronotul unicolor, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Discul pronotului dispune de șanțuri superficiale, de o parte și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
până în prezent în fauna noastră. l=1,6-2,8 mm. 10 Genul Saprinus Erichson Corpul oval-alungit sau oval-scurtat, puternic bombat ventral. Antenele cu scapul evident îngroșat și ușor curbat, în rest articolele antenale sunt rotunjite sau ovale , acoperite cu o pubescență deasă. Ultimele 3 articole antenale formează o măciucă bine conturată. Fruntea prezintă spre marginea internă a ochilor câte o strie liniară scurtă. Marginile laterale ale pronotului cu o bordură completă. Scutelul mic. Elitrele au o singură strie suturală, după care
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
strie accentuată, dispusă oblic. Femurele lățite, comprimate lateral. Toate tibiile comprimate lateral, puternic rotunjite spre exterior și ușor lățite, marginea lor externă prezintă zimțișori fini. Tibiile anterioare numai cu câțiva peri apicali, iar cele mediane și posterioare dispun de o pubescență rară, formată din peri scurți și rigizi. În fauna noastră 2 specii. 1.Corpul negru. Partea dorsală cu o punctuație deasă și accentuată. Elitrele au câte 4-5 strii discale............................................................1 punctatus Hbst. -.Roșcat-maroniu închis. Dorsal neted, cu o punctuație de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
care cea externă este rudimentară. Elitrele au câte o pată roșie semilunară, suprafața lor prezintă câte o strie subhumerală longitudinală, urmată de alte 3 strii alungite situate pe discul elitrelor. Celelalte strii sunt rudimentare sau lipsesc. Epipleurele pronotului au o pubescență de culoare închisă. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 3 dinți și cu un pinten terminal alungit. Comună, în bălegar de vacă și de cal, precum și sub resturi vegetale în descompunere. l=7-11 mm. -ab. gagates Ill. Elitrele negre-unicolore, lipsite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lățit. Elitrele negre cu câte 3 strii discale exterioare complet dezvoltate și cu alte 3 strii interioare rudimentare. Discul elitrelor cu o pată roșie mare, sinuată posterior. Stria subhumerală a elitrelor este bine dezvoltată. Episternitele mezosternului sunt acoperite cu o pubescență lungă, gălbuie. Pigidiul are o punctuație deasă și accentuată iar punctuația propigidiului este mai fină. Marginea externă a tibiilor anterioare cu 4 dințișori, dintre care cel apical este mai dezvoltat. Pe terenuri nisipoase în resturi vegetale. l=5,5-7,5
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai ușoare, bazate pe principii științifice, care s-au perfecționat începând cu perioada prefiloxerică, până în zilele noastre. La începuturile cercetărilor din acest domeniu, clasificarea soiurilor avea la bază criterii morfologice singulare cum ar fi forma boabelor (Cristian A. Frege, 1804), pubescența frunzelor (Simon Roxas de Rubio Y Clemente, 1807) sau dimensiunile boabelor (Johan Metzer, 1828). Odată cu lărgirea schimbului de informații pentru studiul soiurilor de viță de vie, apare problema sinonimiilor, iar ca prim mijloc de rezolvare a acestei situații s-a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
morfologice ale viței de vie, după care se întocmește un plan bine detaliat de descriere botanică precum și un indice etimologic însoțit de o cheie pentru determinarea soiurilor. Astfel, criteriul morfologic pe care îl folosește autorul în clasificarea soiurilor, îl constituie pubescența frunzelor, împărțind soiurile după acest criteriu în două clase: soiuri cu frunze glabre sau peroase și soiuri cu frunze scămoase. Numărul mare de soiuri de viță de vie și de varietăți întâlnite în diverse țări viticole, a impus rezolvarea unor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu pete albe pe părțile laterale ale mezotoracelui. Rostrul este roșcat și se găsește ascuns în stare de repaus într-un șanț special al prosternului. Pronotul este puternic punctat și prevăzut median cu un șanț. Elitrele sunt acoperite cu o pubescență fină, de culoare cenușie-deschis (fig. 8 a). Oul este elipsoidal, de culoare albă. Larva are 3 - 4 mm lungime, este apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ultimul stadiu capul este verde, cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zonele centraleuropene. În țara noastră este semnalat în toate regiunile, mai frecvent în Muntenia și Podișul Transilvaniei. Descriere. Prezintă două forme: a) Femela apteră care are 1,5 - 1,6 mm lungime; corpul este de culoare verde, acoperit de o pubescență ceroasă cenușie. Capul este brun, antene scurte, cornicule de culoare verde-închis și de dimensiuni reduse; pigidiul este dublu ca lungime față de cornicule. b) Femela aripată are 1,6 - 1,7 mm lungime. Capul și toracele sunt negre, abdomenul verde-deschis. Restul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
răspândit în centrul și estul Europei. În România, dăunătorul se întâlnește sub forma unor focare izolate în zonele din sudul și sud-estul țării. Descriere. Adultul are 7,5 - 11,0 mm lungime, are corpul de culoare neagră, acoperit cu o pubescență cenușie. Pronotul prezintă o dungă mediană longitudinală formată din perișori albgălbui sau roșcați. Scutelul este alb sau roșcat. Antenele sunt lungi, iar picioarele roșcate, cu femurele și tibiile anterioare negre. Larva are 8,0 - 12,0 mm lungime, de culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este lat, prevăzut lateral cu un ghimpe. Antenele sunt setiforme, negre, cu primele patru articole de culoare gălbui-roșcată, iar restul articolelor cenușii-negricioase. Elitrele prezintă dungi longitudinale paralele și mai multe pete albe și nu acoperă complet abdomenul. Pigidiul prezintă o pubescență albicioasă și două pete ovale negre (fig. 49 a). Oul este oval, de 0,6 mm lungime și 0,25 mm lățime, de culoare albă-gălbuie. Larva neonată are 1,5 - 1,6 mm lungime, de culoare galben-roșcată sau cărămizie, cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închisă sau neagră. În ciuperci putrede și pe cadavre. Din Europa Centrală până în Japonia. l=18-26 mm. 2 Nicrophorus germanicus Linnaeus Măciuca antenelor neagră, iar clipeul galben-roșcat. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescență culcată. Treimea anterioară a pronotului ușor lățită și rotunjită. Elitrele în general negre cu epipleurele maroniu-roșcate. Marginile laterale ale elitrelor au peri lungi, maronii sau negru maronii. Metasternul este acoperit cu o pubescență maroniu-închisă. Marginile laterale și cea posterioară a
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
clipeul galben-roșcat. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescență culcată. Treimea anterioară a pronotului ușor lățită și rotunjită. Elitrele în general negre cu epipleurele maroniu-roșcate. Marginile laterale ale elitrelor au peri lungi, maronii sau negru maronii. Metasternul este acoperit cu o pubescență maroniu-închisă. Marginile laterale și cea posterioară a sternitelor abdominale prezintă peri negri. Pe cadavre mari. Răspândită în Europa, vestul Asiei, Caucaz. l=20-30 mm. ♂ Tarsele anterioare puternic lățite. -.ab. speciosus Schulze Elitrele negre cu câte 2 pete roșcate, una mediană
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cea anterioară este mai lată și nu atinge sutura, iar cea posterioară se prezintă sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafața elitrelor are o cută humerală accentuată și un tubercul proeminent dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescență gălbuie, iar episternitele și epimerele meta-sternului sunt glabre. Abdomenul gălbui la vârf, este acoperit cu o pubescență neagră. Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre. Din Europa până în Japonia. l=12-18 mm. Fruntea are o pată
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pete arcuite cu marginile drepte. Suprafața elitrelor are o cută humerală accentuată și un tubercul proeminent dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescență gălbuie, iar episternitele și epimerele meta-sternului sunt glabre. Abdomenul gălbui la vârf, este acoperit cu o pubescență neagră. Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre. Din Europa până în Japonia. l=12-18 mm. Fruntea are o pată de culoare neagră. Pata frontală neagră este absentă. 4 Nicrophorus vespillo Linnaeus (vulgaris F.) Măciuca antenelor în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
are o pată de culoare neagră. Pata frontală neagră este absentă. 4 Nicrophorus vespillo Linnaeus (vulgaris F.) Măciuca antenelor în cea mai mare parte, precum și clipeul de culoare galben-roșcată. Marginile laterale ale capului și partea anterioară a pronotului cu o pubescență gălbuie. Elitrele au câte 2 benzi portocalii, banda posterioară nu atinge marginea laterală a elitrelor. Epipleurele elitrelor de asemenea portocalii sau roșii. Scapul, unghiurile posterioare ale elitrelor, metasternul, marginile laterale ale abdomenului, marginea posterioară a sternitelor 6-7 și întreg sternitul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Banda postmediană neagră a elitrelor poate fi continuă sau întreruptă. Epipleurele elitrelor roșii ori portocalii. Episternitele și epimerele mezosternului, metasternul, o parte a coxelor și femurelor posterioare, marginile laterale și vârful abdomenului, precum și marginea posterioară a sternitelor 6-7 prezintă o pubescență gălbuie. Pintenul interior al femurelor posterioare este la fel de lung sau mai scurt decât porțiunea exterioară denticulată. Marginile laterale ale tibiilor posterioare drepte. Din Europa până în estul Asiei. l=12-22 mm. -forma tipică Banda postmediană neagră a elitrelor este continuă. -ab
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Baza, marginile laterale și partea anterioară a pronotului galben pubescente. Elitrele prezintă 2 benzi transversale portocalii, late, delimitate de benzi negre. Marginile laterale ale tergitelor abdominale au pete pubescente gălbui, vârful propigidiului și pigidiul în întregime de asemenea cu o pubescență gălbuie. Specie răspândită în sud-estul Europei până în vestul Asiei, pe cadavre. l=12-22 mm. -ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioară neagră a elitrelor estre întreruptă, fiind formată din mai multe pete mici. 7 Nicrophorus interruptus Stephens (fossor Er.) Corpul negru. Ultimele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
l=12-22 mm. -ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioară neagră a elitrelor estre întreruptă, fiind formată din mai multe pete mici. 7 Nicrophorus interruptus Stephens (fossor Er.) Corpul negru. Ultimele 3 articole antenale și clipeul roșcate. Tâmpele sunt acoperite cu o pubescență gălbuie. Pronotul glabru, ușor îngustat posterior. Elitrele prezintă 2 benzi portocalii cu marginile zimțate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul apical, ușor proeminent. Marginea anterioară
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul apical, ușor proeminent. Marginea anterioară și cea posterioară a elitrelor cu peri țepoși lungi, de culoare gălbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezintă o pubescență gălbuie deasă. Marginile laterale și baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-7 sunt acoperite cu o pubescență galbenă, rară. În toată regiunea Palearctică. l=12-20 mm. -ab. centrimaculatus Rtt. Epipleurele elitrelor negre, iar banda anterioară portocalie de pe
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Marginea anterioară și cea posterioară a elitrelor cu peri țepoși lungi, de culoare gălbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezintă o pubescență gălbuie deasă. Marginile laterale și baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-7 sunt acoperite cu o pubescență galbenă, rară. În toată regiunea Palearctică. l=12-20 mm. -ab. centrimaculatus Rtt. Epipleurele elitrelor negre, iar banda anterioară portocalie de pe elitre este mai scurtă, cu o dispoziție centrală. 8 Nicrophorus investigator Zettestedt (microcephalus Thoms.) Banda anterioară de pe elitre este ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
este mai scurtă, cu o dispoziție centrală. 8 Nicrophorus investigator Zettestedt (microcephalus Thoms.) Banda anterioară de pe elitre este ușor întreruptă în zona suturii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă în treimea lor posterioară peri lungi și negri. Prosternul acoperit cu o pubescență gălbuie, lungă și uniformă. Prelungirile laterale ale metasternului glabre, numai vârfurile lor sunt galben pubescente. Marginile abdomenului și femurele posterioare sunt acoperite cu peri negri. Specie holarctică, rară. l=12-22 mm -ab. intermedius Rtt. Epipleurele elitrelor negre-unicolore. 2 Genul Oiceoptoma
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]