507 matches
-
fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește Arta prozatorilor români, poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței. După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
de totdeauna : Veneția ! Am ajuns aici cu trenul de Veneția -Mestre, am oprit la Veneția- Santa- Lucia, de o parte uscatul, de cealaltă marea care se leagă cu pământul prin Canal- Grande. Turiști de toate rasele, în special nemți, Facchiro Publico ne-a dus pe Rio Terra Madalena Canareggio la doamna Busato care avea două fetițe așa de drăgălașe, una Amelia- Lia și cea mare Noemi, soțul ei era plecat în război... Piața San Marco este centrul vieții venețiene, apoi biserica
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
adică să pornească rularea video-ului în mod automat, după încărcarea paginii. Citește mai mult În cazul în care doriți adăugați un clip video la un articol atunci:Mergeți la rubrică și subrubrica în care doriți să publicațiDați click pe Publică un articol nou în această rubrică.Faceți copy & paste că pentru orice alt material.Publicați, după care reveniți pentru modificare pe Modifică Articol.Faceți click pe Sursă și va apărea sursă articolului.La finalul a ceea ce vedeți acolo (multe tag-uri
CONFLUENŢE LITERARE [Corola-blog/BlogPost/376036_a_377365]
-
va fi încununată cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Studiul Literatura SF (1980) este urmat de principala sa carte, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii (1983). Alt volum de critică, Litere în tranziție, îi apare în 1998. După ce în 1996 publică la Pittsburgh, SUA, o cuprinzătoare antologie a scriitorilor din România (The Phantom Church and Other Stories from Romania), la București îi apare Enciclopedia exilului literar românesc (2003). Deloc surprinzător, în 2002 M. tipărește un volum de literatură științifico-fantastică, Misterul camerei
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Urban Elite and the Economy in the Greek Cities of the Roman Empire: Some preliminary Remarks, în Pratika tou è’ Diethnous Synedrion Ellenikès kai Latinikè Epigraphikès, Athena, 3-9 oktôbrion 1982, Athena, 1984, p. 134-143; L. de Salvo, Economia privata e publici servizi nell’impero romano. I corpora nauiculorum, Messina, 1992 (AÉ, 1995, 69). • H.W. Pleket, op. cit., în MBAH, 3, 1984, 1, p. 10-20; H.-J. Drexhage, Einige Bemerkungen zu den und im römischen Ägypten (1.-3. Jh.n.), în ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În 1954 publică în „Viața românească” Moartea căprioarei, iar în 1956, în „Gazeta literară”, poemul Primele iubiri. Și-a văzut poeziile tipărite în cele mai importante reviste de cultură ale vremii. În 1956 îi sunt editate două cărți de versuri - Primele iubiri și
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
la artilerie (1941-1944). Dat dispărut după luptele și înfrângerea de la Stalingrad, cade prizonier, apoi evadează: secvențe ce par desprinse dintr-un roman foileton, fără a fi astfel. Între 1944 și 1945 e translator pe Frontul de Vest, iar după 1945 publică în „Națiunea română” din Cluj. În 1945 își ia licența cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga, coordonată de Lucian Blaga, iar în 1946 ocupă prin concurs postul de asistent la Catedra
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
senatorii îl conving pe Nero, prin daruri și rugăminți, să‑l ucidă pe profet, aducându‑i învinuirea de trădare a religiei tradiționale. Nero poruncește ca profeții (Commodian trece aici de la singular la plural; cf. Apoc. 11) să fie aduși uehiculo publico la Roma și să fie „sacrificați” neîntârziat. Ulterior, el declanșează persecuția împotriva Bisericii. Reacția divină nu se lasă așteptată: potrivit Apoc. 11,13, a zecea parte a orașului este distrusă și sunt omorâți șapte mii de oameni. Profeții sunt ridicați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
signor Giorgio Trabisonzia Dottor di medicina sopra tutti gli afari et interessi di casa mia, tanto in Vienna, quanto attrove et in particolare in Venezia sopra il denaro posto per conto del detto signor marito e suoi posteri nel Baneo publico don San Marco, murendola di piena autorità in virtù del presente, di pigliare gl’interessi de corsi...” etc. -, se pun pe treabă, clarifică situația banilor depuși la Zecca venețiană (prin intermediul lui Gheorghe Trapezuntiul, Doamna Marica pretinde ca banii depuși la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la București, iar peste un an la Berlin „episodul dramatic în trei acte” Andrei Braniște. În 1930 îi apare volumul de nuvele Martirolog profan, care încheie activitatea sa propriu-zis literară. A mai colaborat la „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
doilea ieșind la 6 martie 1899, iar ultimul la 3 aprilie 1899. Directorul și, probabil, proprietarul semna De la Beiu. De altfel, toate colaborările din acest periodic sunt semnate cu pseudonime, dintre care unele cunoscute. Astfel, George Ranetti, sub pseudonimul Cyrano, publica în mod curent scenete și versuri. Iscălind Bel-Ami, V. Scânteie tipărește schițe umoristice facile pe tema infidelității feminine, câteodată și versuri. O țintă predilectă este simbolismul. În Literatura noastră Rodolphe ironizează „Literatorul” și ortografia lui, iar Supărarea poetului, semnată Răstoacă
SCAIETELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289529_a_290858]
-
1989 a condus scurt timp ziarul „Dimineața”. Este director al Editurii Eurasia. Debutează în 1962, la „Tribuna”, cu versuri. Colaborează la majoritatea revistelor de cultură cu studii și eseuri de filosofie, istorie literară și mai rar cu critică. Din 1967 publică în „Ramuri” un Dicționar de filosofie românească, unde scriitori ca Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nae Ionescu sunt prezentați altfel decât în spiritul dogmatismului marxist. În 2003 inaugurează în „Caiete critice” un serial intitulat O mie de poeți postdecembriști
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
Calistrat Hogaș și Geo Bogza. Altă carte de reportaje este Șa pierdută pe mare (1983), din care o selecție apare în limba rusă în anul următor. Ulterior, atras de „vocea” documentelor, P. se concentrează asupra studiului istoriei contemporane. În 1988 publică la Veneția Requiem pentru Convenția de la Geneva, o reconstituire a destinului tragic al prizonierilor germani capturați în România după 23 august 1944. Epistolarul infernului (1993) cuprinde corespondența dintre Ion Antonescu și liderii democrați Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Gh. Tătărescu, alte
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
întreaga activitate, inclusiv pentru efortul de transpunere a numeroase scrieri literare românești în limba germană. Atașamentul față de literatura lui Liviu Rebreanu, originar, ca și P.-K., din ținutul bistrițean, o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
residence la Viena, beneficiind și de alte burse similare. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” al revistei „Luceafărul” (1980), coordonat de Geo Dumitrescu. În perioada studenției colaborează cu poezie, proză, critică literară la „Dialog” și „Opinia studențească”, iar după 1990 publică în „Timpul”, „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „România literară”, „Monitorul-Arte”, „Observator cultural”, „Viața românească”, „Mișcarea literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutul lui N. stă sub semnul unor gesturi literare nonconformiste. Se întrevede, în majoritatea textelor, voința răsturnărilor majore și a mutațiilor
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
română. Debutează în presă ca elev, publicând în „Tribuna Ardealului” din Cluj (1942) o poezie, Țăranii. Va mai colabora cu versuri, proză scurtă și folclor cules din satul natal la „Săptămâna” din Bistrița și „Viața ilustrată” din Cluj. După 1944 publică în „Tribuna nouă” și „Lupta Ardealului”. Scrie la majoritatea periodicelor culturale apărute între 1948 și 1989, în special la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Iașul literar”, dar și la alte periodice din capitală sau din
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
nici o scrisoare de la vreun turnător, fotografă, filatoare sau studentă. Nici la plenara scriitorilor din martie nu s-a discutat despre această nouă comandă socială. Este adevărat, însă, că, în chiar zilele când Contemporanul dădea publicității lucrările plenarei, Eugen Frunză 59 publică în aceeași revistă un triptic liric intitulat Cântec de iubire, pe care îl reproducem în note, sugerând cititorului să-l parcurgă, întrucât în acest context, se vor face câteva referiri la aceste versuri. Fără a avea pretenția de a epuiza
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
XVII-lea, („Medicinae Doctore, Ejusdemque Facultatis în celeberrima Academia Basiliensi Assessore”) nobila aspirație a contactului cu lumea, ceea ce-l va influența mai întâi pe prietenul și colegul său român, Mihail Halici. Despre învățații colegiului de la Aiud - „Ilustri Collegio Nagy-Enyediensi Professore Publico”, cum erau numiți în epocă - despre valoarea, respectiv utilitatea bibliotecii acestei Alma Mater vorbesc cărțile: Dictionarium Latino-Hungaricum, Succum et medullam purioris Latinitatis, eiusque geminam in Linguam Hungaricam convertionem, ad mentem et sensum proprium Scriptorum Classicorum, de Francisc PĂriz PĂpai, apărută în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de aptitudini și ce făcea Shula era o treabă foarte americănească. Exista vreun american care să nu fie moralicește didactic? Se comitea vreo fărădelege care să nu pedepsească victima În numele „binelui tuturor“? Exista vreun păcătos care nu păcătuia pro bono publico? Atât de mare era răul Întrajutorării și atât de uriaș spiritul liberal al explicației. Psihopatologia predării În Statele Unite. Și atunci, era tăticul un intransigent creativ autentic - capabil de furturi Îndrăznețe În numele memoriilor? Putea să riște totul pentru H.G. Wells? — Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
opta. - Ea n-a făcut decât șapte clase, de liceu, a murit în iunie, când tocmai terminase școala. - Știu. Am cunoscut-o pe când eram toți elevi la vremea aceea. Ne vedeam toți, grupuri, pe stradă în centru sau la grădina publica. Ceea ce vă rog, pentru coincidența aceasta teribilă de a-i face testamentul mamei e ca un destin, căci se putea nimeri oricare alt judecător, vă rog să-mi dați telefon - îi întinsei un cartonaș cu numerele de telefon de la tribunal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
bazele ideii de suveranitate populară, și la voința generală, care au explicat conceptul de națiune. Toate acestea au dus la dezvoltarea noțiunii de cetățenie un membru al națiunii era o persoană care avea dreptul să participe la problemele publice (res publica) ale națiunii. Problema era că în momentul în care Rousseau își formulase ideile, se gândise la comunități restrânse cum ar fi locul său natal Geneva. Franța, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, era deja o țară vastă cu multe milioane
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
publice de către presa franceză de stânga. 49 J. -B. Albertini, op. cit, p.80 50 În octombrie 2005, administratorii francezi au acumulat 51%, administratorii teritoriali 30% si administratorii de spitale 19% din numărul total al celor care lucrau în administratia publica. 51 Legea din 13 iulie 1983 cu referire la drepturile si obligațiile administratorilor; legea din 26 ianuarie 1984 privind dispozițiile de statut referitoare la administratorii teritoriali. 52 J. Bourdon, "La function publique territoriale" Collectivités lecoles en France (Paris: La Documentation
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Gramar, București, 1994. Constantinescu M., și alții, Instituții parlamentare internaționale, Ed. Fundației România de mâine, București, 2005. Corbett R., Jacobs. F., Shackleton M:, Parlamentul European, Ed. Monitorul Oficial, ediția a VI-a. Coretti P., Ugo de Sirevo, Instituzioni di diritto publico, Torino, Giappichelli Editori Cronin Th. E., The State of the Presidency, Little Brown and Company, Boston, Toronto, 1980. DE Cesare G., L'Unione Interparlamentare e le relazioni fra i Parlamenti, în Il Parlamento italiano, vol. 20, Milano, Nuova CEI Informatica
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
legislativ unitar". 48 Les Constitutions de l Europe...., p. 22; V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, op. cit., p. 404. 49 Les constitutions de l'Europe des Douze, Paris, 1992, p. 17. 50 Paolo Coretti, Ugo de Sirevo, Instituzioni di diritto publico, Torino, Giappichelli Editori, p. 239. 51 Cu peste o mie de ani de monarhie, Danemarca se află pe locul doi, după monarhia japoneză. După un studiu publicat de UNESCO, Danemarca poate fi complimentată cu titlul de "cea mai fericită țară
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Baaadul literar, dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda” și o publică în „Uricarul”, 1886, vol.VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și presa de la Bârlad și-a făcut datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că linescu care, deși zgârcit în aprecieri, cu privire la G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]