624 matches
-
a constituit Garda Demnității Naționale, ai cărei membri numiți ghedeniști împiedicau vinderea pe stradă a gazetelor germanofile. O filială a Gărzii Demnității Naționale a funcționat și la Ploiești, având un corp de voluntari. Teancuri de foi din toate ziarele și publicațiunile nemțofile au fost arse în Piața Unirii, lângă Statuia Libertății în aplauzele publicului. Ba mai mult, șeful G.D. N., V. Moldovan-Drumaru a susținut în 1915 două conferințe la Ploiești, una în localul Ligii culturale și alta în amfiteatrul Liceului „Sfinții
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
acestora. - Informator „Scrutător”... Urmare a unei asemenea supravegheri, episcopului i se face Fișa personală la Biroul Siguranței de la poliția Huși, cu calificativul REACȚIONAR , menționându-se următoarele „SUSPICIUNI : În timpul regimului a sustinut acel regim. În timpul păstoriei lui s-au scos diferite publicațiuni între care cea mai reacționara este revista „Cronică Hușilor” în care se publică sub forma religioasă articole de insultă la adresa Armatei roșii, U.R.S.S, democrației și elementelor democratice. În prezent la D-sa la Episcopia Huși au acces toți
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
de-o mai bună opiniune decât cea stabilită astăzi asupra aplecărilor unor înalte persoane, s-a suprimat în fine, din averea spitalelor, frumosul și avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor la această afacere) fu nefericit din capul locului; el suferi două publicațiuni în "Monitor"; în prima nu figurau subsemnăturile d-lor efori; se vede că aceasta nemulțumi foarte pe oarecine, căci a doua zi comunicatul reapăru în "Monitor" împreună cu subsemnăturile d-lor efori, cari declarau că d-nia lor au rugat pe Domnitor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pe întregul partid liberal național, a cărui principii politice sânt mai apropiate de principiile partidului nostru decât principiile tuturor celorlalte partizi. Cel puțin au cu noi această mare asemănare că sânt democrați și au combătut alăturea cu Rusia. Aceste publicațiuni sânt neapărate pentru a înfrunta calomniile. Tototdată te autorizez să publici și această depeșe. Gr. M. Sturdza Deși telegrama de mai sus se împrumută la fel de fel de comentarii, credem că asupra identității principiilor partidului democratic național cu principiile roșiilor a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clasează și coase la dosare, întocmind în prealabil fișe indivizilor vizați; - Primește lucrări pentru a fi căutate la fișe; - Redactează note informative, buletinul zilnic de evenimente și sinteze săptămânale: de evenimente și asupra stării de spirit; - Urmărește presa și alte publicațiuni, face decupaje de articole ce interesează securitatea poporului și le prezintă serviciilor interesate pentru exploatare. DIRECȚIUNILE I.Direcțiunea I-a Informativă Constituită dintr-un secretariat și 4 servicii, cu următoarele misiuni: 1.Secretariat - Primește, înregistrează și distribuie corespondența serviciilor competente
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1935, sub direcția lui I. C. Alexandru, redactor fiind C. Crețulescu. Revista a „tineretului intelectual”, „scrisă mai mult de elevi”, C. își expune programul astfel: „Intenția noastră era, pe de o parte, să punem la îndemână tineretului din școlile secundare o publicațiune în care spiritul să poată evolua în toată libertatea și, pe de altă parte, să sprijinim - în limita puterilor noastre - prin inițiativa școlareasca ideile de frumos, propășire și adevăr” (Cuvânt înainte). Scriu versuri Haralambie Țugui, Cristian Sarbu, Vasile Ciucă, Theodor
COLABORARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286326_a_287655]
-
Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi, Întrebare creștinească, București, 1925, Pravila Sfinților Apostoli, București, 1925, Lucrul apostolesc. Apostolul, București, 1930. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 37-39; Publicațiuni de Ioan Bianu, București, 1901; G. Bogdan-Duică, Ion Bianu, „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, CL, 1904, 7-9; Arghezi, Scrieri, XXIII, 269-272, XXVI, 215-218; Nicolae Drăganu, I. Bianu, „Texte de limbă din sec. XVI”, DR, IV, 1924-1926, partea 2
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
a reintroduce figuri cari au apărut și dispărut de atâtea ori de pe scena politică făr nici un folos pentru mersul deplorabil al afacerilor publice. [31 iulie 1882] [""LUPTĂTORUL " DIN FOCȘANI... "] "Luptătorul " din Focșani, în numărul său de la 30 iulie, comunică următoarea publicațiune a perceptorului din comuna Odobeasca, plasa Marginea de Sus, jud. R. Sărat. Subsemnatul, agent de urmărire perceptor, conform art. 12 din legea de urmărire, fac cunoscut printr' aceasta că în ziua de 25 iulie până la 2 august 1882, la ora
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o mântuire pentru el. [19 august 1882] [""LUPTĂTORUL" DIN FOCȘANI CONTINUĂ... "] "Luptătorul" din Focșani continuă a ne da tabloul stării economice a țării, descoperind vânzări silnice de obiecte scutite de lege pentru plata dărilor. Ziarul comunică de astă dată două publicațiuni de vânzare ale perceptorilor din comunele Bonțești - cârligele și Măicănești, jud. R. Sărat: Obiectele secuestrate locuitorilor din Bonțești sunt: 600 scânduri de câte 16 palme una lungimea; 10 dulapi; una scurteică femeiască de atlas de lână gri, blănită cu blană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
problemele sociale și politice contemporane perioadei. În 1925, Iuliu Hațiegan a exprimat această orientare Într-un articol dedicat noii filiale a Astrei, Secția Medicală și Biopolitică. Noua organizație, afirma Hațiegan, avea ca scop principal „Pregătirea terenului pentru intelectuali, ș...ț publicațiune lunară ș...ț, redactarea unei biblioteci portative ș...ț și calendarul sănătății”8. În același timp, astfel de analize prezentau abuzurile iresponsabile ale clasei de mijloc a Întreprinzătorilor și politicienilor de profesie drept cauze ale problemelor economice și sociale ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
traducerea lui D. Anghel și St. O Iosif). Se tipăresc constant partituri muzicale pentru copii sub îngrijirea compozitorului G. Kiriac, precum și benzi desenate. Revista republică toate poveștile lui Ion Creangă. După o întrerupere de doisprezece ani, L. c. reapare cu subtitlul „Publicațiune educativă pentru copii și tineret” și sub aceeași conducere, dar cu un comitet de redacție compus din C. Rădulescu-Motru, Victor Eftimiu, Eugen Boureanul, G.M. Vlădescu, C. Angelescu, Marin Sulică. Un nou articol-program face apel la micii cititori și la părinții
LUMEA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287880_a_289209]
-
mult sporită de condițiile grafice excepționale, de generozitatea spațiilor rezervate reproducerilor din tipărituri. Valoarea Bibliografiei românești vechi, considerată un monument al culturii naționale, îi asigură lui H. un loc distinct în acest domeniu. A doua mare realizare a fost lucrarea Publicațiunile periodice românești (I, 1913), în colaborare cu Al. Sadi Ionescu, un „catalog alfabetic 1820-1906”, cuprinzând descrierea bibliografică a fiecărui periodic, cu diferite mențiuni și informații, uneori reproducând și articole-program mai importante. Preocupat de valorificarea manuscriselor eminesciene, H. a editat o
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
1913), lucrare a fratelui său Enea Hodoș, care, stabilit în Sibiul aflat în Imperiul Austro-Ungar, nu putea să o tipărească sub nume propriu. SCRIERI: Bibliografia românească veche. 1508-1830 (în colaborare cu Ioan Bianu și Dan Simonescu), I-III, București, 1903-1936; Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Al. Sadi Ionescu), I, introd. Ioan Bianu, București, 1913. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, pref. edit., București, 1902, Opere complete, vol. I: Literatura populară, pref. Ilarie Chendi, București, 1902; Contele de Moriolles, Le Voyage en
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
cu privirile înălțate către același ideal. Preambulul nu asumă explicit un program, ci numai crezul autonomiei artei și veghea de „a călca pe cât se poate mai puțin strâmb cu ideea și cu condeiul” într-o lume literară care abundă în „publicațiuni cu firmă” nerespectată sau „prost reprezentată”. Nota polemică și chiar dinamitardă vizează balastul convențiilor, care „într-o climă mai relativă și brutală” copleșesc absolutul artistic ideal. „Noi dăm Artei în concepțiune universală și multiplă zona superioară” - e afirmația definitorie care
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (lunar, bilunar, „o dată la 20 de zile”), de la 15 octombrie 1908 până în octombrie 1910, cu o întrerupere între aprilie și august 1909, având subtitlul „Publicațiune bilunară pentru literatură, artă, teatru, muzică, mode, sport și vilegiatură”. Editor-proprietar: M. Faust-Mohr. De la numărul 7/1909 i se alătură H.F. Valentin, iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
Valentin, iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va fi trecut și I. Rusu-Abrudeanu (director), ca urmare a fuziunii cu „România ilustrată”. Periodicul își propune să dea „cititorului român o publicațiune ilustrată, în care să se oglindească viața noastră de toată zilele, evenimentele mai de seamă din țară și din străinătate”. Caracterul enciclopedic se vădește în multitudinea de rubrici care oferă informații din varii domenii: „Cronica medicală”, „Galeria parlamentară”, „Din înțelepciunea
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
REVISTA TINERIMII, publicație apărută la București, bilunar, între 1 noiembrie 1933 și 15 aprilie 1935, sub redacția lui M. Lonea. Definindu-se ca „publicațiune de cultură generală”, R.t. cuprinde nu numai texte cu caracter educativ, informativ și distractiv, ci și multe producții literare ale tinerilor sau destinate lor. În rubrica „Muguri”, rezervată începătorilor, pot fi citite versuri de Nutzi Mărgărit, Dem. Pârâianu, Radu
REVISTA TINERIMII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289268_a_290597]
-
SĂGETĂTORUL, revistă apărută la București, în două serii, cea dintâi între 1 octombrie 1921 și 4 februarie 1922, a doua, într-un singur număr, la 25 februarie 1922. Subtitlul este „Publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
înființarea secției de foi volante, punerea la punct a periodicelor și constituirea catalogului pe materii. Contribuția să în organizarea bibliotecilor s-a manifestat, în primul rând, practic și abia după aceea prin prelegeri în cadrul Școlii de Arhivistica și Paleografie. Lucrarea Publicațiunile periodice românești, apărută în 1913, scoasă în colaborare cu Nerva Hodoș, a reprezentat un model în epoca. Pentru fiecare ziar, gazeta și revista din perioada 1820-1906 sunt consemnate titlul, subtitlul, locul, durata de apariție, formatul, prețul, directorul sau comitetul de
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
muncii, muncea mult, prea mult, ceea ce l-a făcut să se istovească și să se stingă la vârsta de 54 de ani [...]. Pasionat bibliofil, pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figură scunda și firava, părea un schimnic din alte vremi”. SCRIERI: Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 265-303; Nicolae Kretzulescu. Bibliografie, București, f.a.; Plan
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
bibliotecii Ateneului Român, București, [1925]; Curs de biblioteconomie ținut la Școala de Arhivistica și Paleografie în anul școlar 1925-1926, București, [1926]; Note și planul complet pentru „Enciclopedia română”, București, [f.a.]; Contribuțiuni la repertoriul bibliografic universal, București, [f.a.]. Repere bibliografice: Diabolo, „Publicațiunile periodice românești”, „La Politique”, 1914, 633; Perpessicius, Opere, V, 124-125, XI, 63-64; [Petru Comarnescu], Al. Sădi Ionescu, „Politică”, 1926, 96; Barbu Lăzăreanu, Al. Sădi Ionescu, DȚ, 1928, 7 841; N. Georgescu-Tistu, Studiul și organizarea cărții, București, 1929, 5-9; Al. Iordan
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
o revistă a tinerimii” în general. În 1904 sunt anunțate câteva inițiative menite să îmbunătățească conținutul, de pildă cooptarea drept colaboratori a scriitorilor „de valoare”, semnalarea „cărților literare bune” ș.a. Se menționează, de asemenea, că se va lua „notă de publicațiunile în limba ungară care ne privesc și pe noi”. În articolul Acasă de Oct. C. Tăslăuanu, publicat în 1906 în primul număr apărut la Sibiu, e afirmată hotărârea de a se realiza „propovăduirea culturii în popor”, de a se acorda
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista „Cronica artistică și literară”. Mai târziu, de la 1 octombrie 1921 la 4 februarie 1922, conduce singur „Săgetătorul”, „publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. A colaborat la „Rampa”, „Convorbiri critice”, „Noua revistă română”, „Facla”, „Universul”, „România literară” (seria Liviu Rebreanu) ș.a., iar după 1944 va fi prezent în „Scânteia”, „România liberă”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Editorial, a debutat în
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Fără să aibă program propriu, Z. își asumă explicit o direcție modernistă. Intervențiile de la rubrica permanentă „Note”, în regim constant ironic, au ca țintă „târnosirea mediului literar de suspecți și râie”, explicațiile revenind insistent: „Tembelismul instalat, grețos, în fruntea cutărei publicațiuni literare de tiraj sau în capul cutărei foi tipărite la rotativă, face victime. Deocamdată constatăm fenomenul și adunăm material tehnic, necesar demascării proștilor gravi și a dobitocilor solemni” sau: „N-am renunțat încă a crede în triumful artei autentice” ș.a.
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]