6,888 matches
-
un jurnal intim și completată după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere fabula mea are picioare de cronică...". Ceea ce înseamnă că evenimentele reale evocate în roman, devin cheia mizanscenelor scriitorului, dezbaterile pe multiple planuri trecute din publicistică în mărturisirile exaltate, în patetismul inspirat și nobil al schimbului de idei dintre intelectualii din paginile romanului, nota lor gravă și esențială, în ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă, a judecătorului dar și a stimulatorului ei. Lectura publicisticii lui Gala Galaction conduce, nu atât la descoperirea emoției, cât la înțelegerea ei. Analiza scriitorului merge până în inima celor mai dificile complexe psihologice. Sunt dezbătute aici probleme de morală și etică, probleme de creație, despre teorie și creație, ce are
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ale acestui martor încrezător în dialogul său cu oamenii. Când Platon considera pe atenieni mai buni decât alți oameni, era convins că virtutea lor nu rezultă din nici o constrângere. Este gândul spontan pe care l-am avut după lectura paginilor publicisticii lui Gala Galaction, în corelare spirituală și materială cu paginile sale de proză. Nu închei această cronică fără a număra cele douăzeci și patru de titluri de reviste aduse în prim planul cercetării pentru întocmirea acestui volum de publicistică a lui Gala
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
după lectura paginilor publicisticii lui Gala Galaction, în corelare spirituală și materială cu paginile sale de proză. Nu închei această cronică fără a număra cele douăzeci și patru de titluri de reviste aduse în prim planul cercetării pentru întocmirea acestui volum de publicistică a lui Gala Galaction.
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
al tinerilor confrați nu se integrează adesea într-o concepție pe măsură, asociind, bizar, reflexele insurgente cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor Nedelcovici iese în relief. Prozatorul-disident e cu atît mai creditabil în publicistica și în jurnalul d-sale cu cît se vădește a fi un spirit ce se sprijină mereu pe rațiune, coerent, sistematic, tenace. Nu umorile scriitorului se află la suprafață cum se mai întîmplă (în speță în altă tabără, e suficient
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
în revista „Cuvîntul" un text dureros și pe alocuri patetic despre inutilitatea actului critic în atît de bezmetica noastră perioadă de tranziție. în chip firesc articolul se încheia cu anunțarea intenției autorului de a renunța la cronica literară, o specie publicistică foarte solicitantă pentru cel care o practică, dar aflată, la vremea respectivă, ca și acum, într-un evident deficit de cititori. Exagerînd puțin se poate spune că, în general, cronicarul literar al perioadei de tranziție a ajuns în situația (fericită
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
a fost scris, multe covingeri (pe a mea în mod sigur!), abandonul unuia dintre criticii foarte reprezentativi ai generației optzeci nefiind în măsură să confere prea mult entuziasm celor care, de voie, de nevoie, au rămas pe baricade. De atunci, publicistica lui Mircea Mihăieș s-a orientat mai apăsat spre zona cu impact sporit a comentariului politic, e drept, într-o formă hibridă care datorează încă foarte mult calității de literat a autorului. Savuroasele articole din Contrafort-ul „României literare" sînt
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
senzaționale. Cine să fie autorul? Dacă e menționat undeva, ne-a scăpat. Și ne pare rău. C Bună ideea VIEȚII ROMÂNEȘTI de a alcătui (în numărul pe oct.-nov. 2002) o antologie a jurnalului intim, "ca text, între romanesc și publicistic". Pe lîngă pagini inedite din jurnalele Florenței Albu, Aurel Dumitrașcu și Costache Olăreanu, sînt și pagini din dna Eugenia Tudor Anton și din dnii Dieter Schlesak, Anatolie Paniș și Vasile Andru. Toate, remarcabile. Critica tînără, azi se intitulează ancheta revistei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
decât tot cu o vorbă de-a lor, Kaputt. E ca și cum, în metafizica universală, "lucrul în sine" n-ar suna perfect decât în cadența sa originală: Das Ding an sich... Despre Curzio Malaparte s-ar putea spune că reprezintă în publicistică, eseu, reportaj ce a reprezentat Malraux în romanul politic al secolului XX. În numele amândurora, hazardul sau soarta a introdus o particulă ironic-nobiliară, substantivul care, și în italiană și în franceză, indică Răul, - Mala-parte, Mal-raux. Întrebându-l o dată de ce își alesese
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
decenii, n-ați mai publicat nici o carte, cel puțin așa rezultă din bibliografia pe care o am la îndemână. Există o explicație anume, sau ați fost... dizident? - Nu dizident, om de presă. Cotat ca unul din marchetorii de frunte ai publicisticii. Între timp, însă, n-am stat de pomană, ci mi-am adunat material documentar pentru următoarele patru decenii. Ceea ce nu-i de ici de colo! - Ați scris și ați tradus mult și, totuși, numele dumneavoastră este pomenit puțin în istoria
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu s-ar putea face "publicistică de atitudine", fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce prin Nicolae Manolescu toată lumea era înclinată s-o vadă ca pe o anexă a Partidului Liberal..." Ovidiu Pecican dixit. Ca să judeci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
mai mult dacă urmează să includă paginile încă neculese, sau doar parțial culese, din periodice. Binevenită perspectivă pentru "redimensionarea liniilor directoare ale creației" și "înlăturarea clișeelor, locurilor comune și a falselor imagini". Un mod concret de a stabili relația dintre publicistică și opera beletristică, de a descoperi încă o față a complexului laborator de creație al lui G. Călinescu: Cronicile mizantropului care inserează secvențe din Enigma Otiliei, articole, luări de poziție critică, declarații din interviuri, privitoare la gestația romanului Cartea nunții
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care am încercat s-o persuadez, că eseistica și publicistica reprezintă, de fapt, punctul forte al scrisului lui Sebastian, asigurându-i într-adevăr un loc de vârf în cultura română, în timp ce romanele și piesele de teatru, în pofida excelenței lor, nu-l pot totuși propulsa la aceeași înălțime, - cu excepția, cred eu
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
lui Sebastian, asigurându-i într-adevăr un loc de vârf în cultura română, în timp ce romanele și piesele de teatru, în pofida excelenței lor, nu-l pot totuși propulsa la aceeași înălțime, - cu excepția, cred eu, a tulburătorului De două mii de ani. Oricum, publicistica lui, atât de diversă, atât de bogată, atât de fermă și totodată atât de nuanțată (operă a unui sceptic înarmat, totuși!, și cu convingeri - dar suple!), trebuia neapărat adusă la cunoștința unui public lipsit de acces la locul ei de
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
l-au frecventat mai des. *Și TOMIS are altă înfățișare. Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noștri o viață lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Cornelia Ștefănescu Sfârșeam cronica despre scrierile lui Pamfil Șeicaru, din numărul anterior, cu un citat din Scrisoarea deschisă a lui Sever Ionescu. Amintind de tentativele de restituire, semnatarul scrisorii pune frontal problema sub formula "restitutio in integrum" a publicisticii lui Pamfil Șeicaru și a lucrărilor sale din exil. Mai mult decât speranță, scrisoarea este expresie a unei așteptări adresate viitorului celui mai apropiat, ca privilegiat de o asemenea responsabilă perspectivă. Aceeași idee animă "corespondența din München" - Manuscrisele lui Pamfil
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
această conjun-"ctură menționarea - pe lângă inventarierea calităților și defectelor ziaristului împătimit - hotărârea lui de a nu renunța la pașaportul românesc, odată aleasă varianta exilului, ca mod de viață, cât și a deciziei de a debuta la 80 de ani în publicistica germană, după ce i-a fost refuzată viza Suediei. Sperase ca în îndepărtata țară nordică să găsească locul propice de unde să se exprime liber și să militeze în favoarea României părăsite. De cât elan, sever strunit, va fi în stare să dea
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
administrație. Chiar dacă traduceri grăbite nu țin seama de regula nescrisă, producînd perplexitate, uzul tinde să o respecte. Desigur, folosirea numelui de familie singur nu e maximum de politețe nici pentru bărbați; mai multe voci din public au protestat contra obișnuinței publicistice actuale de a-i desemna pe cunoscuți politicieni în funcție direct cu numele de familie. Oricum, în același număr de ziar în care despre politicieni și profesioniști ai sportului s-a folosit de mai multe ori forma unică a numelui
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
de către Iorga, în 1934, și de către același Călinescu, în 1941, dar învinuirea de didacticism supărător o mai avea, dintre criticii generației interbelice, Pompiliu Constantinescu. După al doilea război, cînd nimeni nu s-a mai îndoit de valoarea excepțională a prozei, publicistica n-a fost niciodată retipărită, iar părerea unanimă despre om a rămas aceea a lui Călinescu. Părere pe care Călinescu o împrumuta de la Goga ori de la alți contemporani ai lui Slavici. În Istorie ea sună cumva oportun, dacă ne gîndim
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
Mircea Mihăieș Într-un admirabil articol din Pro Sport (admirabil ca mai tot ce iese din mâinile acestui bijutier al publicisticii românești), dl. Radu Cosașu atinge o chestiune eternamente nevralgică: bătutul pe burtă la români. Sigur că după o jumătate de secol de crispare a relațiilor dintre indivizi (am cunoscut destui românași care mureau de admirație auzind că Pingelică Ceaușescu îi
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
și romane, creația dramaturgului și rostirea primelor tatonări de exprimare literară. Meșteșugul descoperit în presa literară, culturală și de atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
în fluxul internațional al literaturii de specialitate. Regretabil ori pur și simplu firesc, profilul academic și tirajul de colecție fac această publicație cu totul inaccesibilă cititorilor neinstituționalizați, dar cu perseverență în domeniu. Ocaziile majorității autorilor periodicului de a se impune publicistic în plan local sunt rare și, de regulă, indirecte " consecințe mai mult ale activității lor didactice din învățământul superior și / sau ale traducerii și îngrijirii de ediții relevante, concomitent utile confraților și lizibile pentru marele public. Așa, de pildă, ne
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
Nicolae Manolescu După o absență de peste un deceniu din publicistica literară, dl Alexandru Dobrescu revine cu o antologie de texte ale "detractorilor" lui Eminescu. În titlul cărții de la Junimea ieșeană, cuvîntul e fără ghilimele: Detractorii lui Eminescu (2002). Modelul e, desigur, titlul articolului lui Ș. Cioculescu din 1935: Detractorii lui
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
studiile semnate de filosoful-muzicolog. În timpul scrierii acestui articol, îmi arunc privirea asupra unui interviu consistent cu unul din cei mai temeinici muzicologi din România, Francisc László. Interviul în sine, apărut recent și la Cluj și în București, constituie o raritate publicistică prin tematica sa, axată tocmai pe confesiunea unui muzicolog care a știut mereu să echilibreze cercetarea istoriei cu cea sistematică, critica muzicală cu inițierea entuziastă de proiecte manageriale. Francisc László spune: "Muzicologul ar trebui să fie de toate, filolog și
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
unei asemenea lecturi, individuale și colective. Colective, cât privește organizarea în cadrul activității de cercetare a Institutului "G. Călinescu", la sugestia istoricului și criticului literar Marin Bucur, a unei bibliografii, restrânse la ecoul prezenței lui I. L. Caragiale, om și operă, în publicistica din timpul vieții sale. Era propunere venită din partea cercetătorului care experimentase pe cont propriu asemenea curajoasă lansare aproape în necunoscut, trăgând învățăminte din gândul la ce ar putea duce solidaritatea colectivă în asemenea direcție. Solidaritate deja experimentată de colectivul de
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]