260 matches
-
pe zi, ultima seara, la culcare, păstrându-se până a doua zi. Comprese cu caș proaspăt dacă furunculele sunt coapte și sparg, cu burete de bubă rea uscat, cu smochine pisate, cu prune afumate, cu țipirig, stafide cu țipirig, burete pucios, cicoare, frunze de ciumăfaie pălită la foc mic, cu ceapă prăjită În slănină. Alifie din săpun, zahăr și salivă, din ceapă, săpun, ceară, untură de porc și făină de grâu; din ceapă albă căruia i se scoate "inima", se umple
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe ele usturoi pisat. ROSĂTURI Leziuni ușoare, cauzate de Încălțări noi prea strâmte sau cu margini tari, scorțoase, care apar mai ales deasupra călcâilor și care se tratează prin: Oblojeli cu frunze de aloe, gelatină de bobarău, cu boz, burete pucios, calapar, ciumăfaie, crin alb, curcubețică, stroh de fân, frunze de hrean, mere pădurețe feliate, nalbă de fereastră, pătlagină, pelin, sunătoare macerată În untdelemn, praf de praghiță și cu fiertură de mușețel. Alifii cu albuș de ou, praf de cărbune de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să speli capul, Într-o zi, de 9 ori. Pentru trânji (hemoroizi): frunze de nuc să pisezi și să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu secară să fiarbă bine și să bea dimineața zeama aceea, În loc de cafea. Când Îi va fi foarte, foarte rău, să găurească o oală și să pună o țeavă În gaură și să pună oala pe foc și peste ea pucioasă, să șază peste un scaun găurit, un sfert de ceas. Pentru trânji năuntru: să mânânce 9 zile câte 3 căpățâni de usturoi pe zi și să bea un pahar de rachiu de drojdie, dimineața. Pentru trânji: coajă de stejar să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și apă, formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acel de plumb-argint în Cârlibaba, pe lângă Iacobeni. 11-le. Fer-piatră cu pucioasă, pyrite, iron-pyrites, eisenkies, afară de fer-pucioasă poate să cuprindă și puțin aur și se găsește în straturi destul de groase pe lângă piatră de aramă descrisă sub nr. 9. 12-le. Pucioasă cu arsenic, realgar, auripigment, rauschroth vel schvefel arsenic, se compune din pucioasă și arsenic și se găsește la poalele Carpatului Căliman, în satul Șaru Dorna și formează vine numeroase în grosime ca de 1 până la 9 palmace. Acest realgar sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
silvost.-se.fa.; L7T5C4U5R8N7; Atropion, Querco - Fagetea, Tx. *Hypericum perforatum L. (Pojarniță, Sunătoare) - H., Euras. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7TXC5U4RXNX; Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Nardion, Prunetalia Atropion, Dauco - Melilotion, Md., Tx. ORD. MALVALES FAM. TILIACEAE *Tilia cordata Miller (Tei pucios) - Ph., Eur. Frecv., z.st.-se.fa.; L4T5C4UXRXN5; Lathyro - Carpinion, Galio - Carpinenion, Me., Md., In., De. *Tilia platyphyllos Scop. ssp. platyphyllos (Tei cu frunza mare) - Ph., Eur. Spor., z.silvost.se.go.; L3T5C2U5RXN7; Fagetalia, Tilio - Acerion, Me., Md., In., De
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
final, că toți o țineți În casă ca să nu zică lumea că n-o aveți, dar nu citiți versete nici picați cu ceară. Coboară Ierusalimul Ceresc, se lasă cu stres mare, unii scapă, cei mai mulți adio și n-am cuvinte, fum, pucioasă, suspans, nici supermen nu face nimic, viața merge mai departe de la momentul zero plus unu, o luăm de la epoca de piatră, reinventăm roata, focul și Învârtitoarea de la șaormă. Cu floricele, fără floricele, cu impozite sau fără, cu tămâie sau cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Marele Preot, Tefnaht sau altul... Nu, trebuia să găsească neapărat o ieșire... Îl întrerupse străinul cel vârstnic, venind spre el: - Auta, aici nu vom putea rămâne mult, zise el arătând spre fumul muntelui. Aerul e într-adevăr rărit, dar are pucioasă și altele, care ne fac rău. Alți munți mai aveți? - Sunt spre miazăzi, sunt și spre miazănoapte, dar nu prea înalți. Tot Piscul Sfânt cred că e mai prielnic! răspunse Auta. - Dar acolo stă bătrânul acela al vostru. Nu știu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
opulent și nerușinat, închipuind fantasmagorice combinații de amulete amerindiene tolerate ideologic de autoritățile vremii cu simboluri creștine, mascate abil în argint. Ținutul acesta, de la periferia timpului și totuși contemporan, izvodise un folclor nefiresc, puhav, debil și lânced, aidoma bureților aceia pucioși, care cresc în margini de smârcuri din pădure, viețuind în umbra umedă și devenind solubili de vii, în lumina soarelui, nemairămânând din ei decât o picătură de substanță lichidă, cu miros de sulf. Licențioase cântece golănești și balade scălâmbe, iscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 26; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu fibrele textile.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Petraș Daniel 1955 Pictor Născut în anul 1955 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989; Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creatiei Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 9-11; Die Naïve Kunst Rumäniens
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 26; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu fibrele textile.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Petraș Daniel 1955 Pictor Născut în anul 1955 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989; Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creatiei Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 9-11; Die Naïve Kunst Rumäniens
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții prin sculptarea pe ușile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea de O2, prin fixarea activă a unor gaze toxice rezultate din diferite activități: arderea combustibililor, industria chimică, metalurgică, de prelucrare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Medgidia municipiul Medgidia Harsova orașul Harsova Băneasa comună Băneasa Mangalia municipiul Mangalia Cernavoda................orașul Cernavoda**) Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Târgu Secuiesc orașul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari comună Răcari Moreni orașul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești orașul Băilești Filiasi orașul Filiasi Segarcea orașul Segarcea Calafat orașul Calafat Bechet comună Bechet*) Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liesti comună Liesti
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
Medgidia municipiul Medgidia Harsova orașul Harsova Băneasa comună Băneasa Mangalia municipiul Mangalia Cernavoda................orașul Cernavoda**) Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Târgu Secuiesc orașul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari comună Răcari Moreni orașul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești orașul Băilești Filiasi orașul Filiasi Segarcea orașul Segarcea Calafat orașul Calafat Bechet comună Bechet*) Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liesti comună Liesti
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108411_a_109740]
-
județul Sibiu, România, fiica lui Pleșa Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91154 Roth, Roentgenstr. 67, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, str. Pictor Grigorescu nr. 26, județul Sibiu. 21. Jecu Cornelia, născută la 25 mai1951 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, România, fiica lui Jecu Valeriu și Evdochia, cu domiciliul actual în Finlanda, 02100 Espoo, Mielikinviita 4 B, 34, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Izvorul Oltului nr. 6, bl. 21, ap. 91, sectorul 4. 22. Jecu Marian-Vlad
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Sibiu, România, fiul lui Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86391 Stadtbergen, Virchowstr. 5 a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. IV/6, județul Sibiu. 499. Reis Julia Gabriela, născută la 6 noiembrie 1967 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, România, fiica lui Davidescu Ion și Mioara, cu domiciliul actual în Germania, 48529 Nordhorn, Karinstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Iuliu Maniu nr. 42, județul Brașov. 500. Catuna Viorel, născut la 23 octombrie 1957 în
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
noțiunea de corupție, cred că totuși ar fi existat, dar cu referire doar la încercările lui Scaraoțchi, sortite evident unui eșec răsunător. Scaraoțchi ar fi fost șomer, cazanele cu smoală clocotită ar fi fost goale, focul ar fi ars degeaba pucioasă și Sfîntul Petru ar fi lăsat poarta Raiului larg deschisă, ca și la unitățile militare NATO, în anumite zile. Mai mult, lupta politică ar fi fost tare săracă, neinteresantă pentru popor. Ce ai fi putut critica?! Dar oare ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]