236 matches
-
de „regenerare” decât de „degenerare” și aloca mai multe eforturi pentru Îmbunătățirea factorilor de mediu care puteau contribui la procesul de regenerare 15. Neolamarckismul era mult mai popular În Franța decât În Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propun o soluție de sinteză Între modernism și respectul pentru tradiție, lucrările lui Banu aduc În discuție cu precădere tematici diferite de cele care Îl preocupau pe Moldovan. Problemele care reprezentau obiectul predilect al reflecției pentru Banu erau legate de puericultură și asistența socială, spre deosebire de prioritatea acordată de Moldovan educației și problemelor țărănimii. Cu toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o poată echivala cu diploma universitară obținută de bărbați, astfel Încât Școala să devină o alternativă viabilă la educația universitară, care să atragă femei cu ambiții profesionale 78. Programa includea cursuri ce ofereau o pregătire solidă În biologie, psihologie, igienă publică, puericultură și nutriție și seminarii speciale În care erau prezentate teoriile eugeniste. Pe lângă pregătirea În disciplinele naturale, studentele trebuiau să urmeze o serie de cursuri În științe sociale (În special științe politice și sociologie), precum și cursuri care prezentau o serie de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
complementare: o școală pentru infirmiere și personal medical secundar, un spital pentru bolnavi de cancer, care susținea și un laborator de cercetare oncologică, și un spital pentru femei, ce conținea nu doar secții de obstetrică și ginecologie, ci și de puericultură. Convigerea că, În domeniul sănătății publice, este necesar ca cercetarea să fie În permanență asociată practicii Își avea rădăcinile În educația pe care Moldovan o primise În Europa de Vest și al cărei spirit Moldovan a Încercat să Îl insufle tuturor activităților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de asemenea, un Întreg capitol referitor la măsuri de Îmbunătățire a Îngrijirii medicale a mamelor și copiilor, o schimbare semnificativă față de accentul pus pe sănătatea personalului militar care constituise preocuparea principală a programelor desfășurate Începând cu 1940. Reafirmarea interesului pentru puericultură rezona cu sugestiile lui Banu91. Preocuparea din ce În ce mai serioasă pentru problema bolilor venerice a generat un nou document legislativ, „Regulamentul 24 pentru combaterea boalelor venerice”, din octombrie 1943. Motivația adoptării acestui Regulament era, probabil, incidența crescută a bolilor venerice printre trupele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau interesați de eugenie, dar ei nu au acționat la fel de ferm precum colegii lor din București și Cluj În studierea acestei teorii, În popularizarea ei și În dezbaterile legate de elaborarea politicilor. Singura excepție o reprezenta interesul câtorva doctori pentru puericultură. Pentru o discuție a Școlii Medicale din Iași și a specializărilor specifice acesteia, vezi Constantin Romanescu și Cristina Ionescu (eds.), Pagini medico-istorice, Iași, Institutul de medicină și farmacie, 1973; și Bologa et. al., Istoria. 64. Mircea Vulcănescu et. al. (eds
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1915; publicat inițial În Ziarul Științelor Populare și al Călătoriilor, nr. 6 și 7, 10 februarie 1915. Popovici, Al., „Problema sănătății În statul legionar, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. Popovici, George, „Biopolitică, puericultura și schimbarea sistemului În conducerea statului”, Societatea de Mâine 5, nr. 22-24, 1-5 decembrie 1928, pp.443-444. Popovici, George, „La problème des populations de la Roumanie, vu à la lumière des recherches sur les races d’ àpres le sang”, Revue de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București. În 1912 devine studentă la Institutul Pedagogic „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva, pe care îl va absolvi în 1915. Este directoare a liceului de refugiați din Iași (1917-1919), a Școlii Normale „Elena Doamna” din București (1919-1926), profesoară la Școala de Puericultură și Educatoare (1926-1936) și consilier în Ministerul Instrucțiunii (1932-1936). S. este o strălucită militantă pentru noile curente în pedagogie, în primul rând pentru ideile școlii active, are o viziune modernă în problema învățământului pentru fete și a educației lor, inițiază
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
perseverență în cadrul asistenței sociale instituționalizate, femeia trebuia să dobândească o pregătire specială. Instituțiile create după război, printre care Institutul surorilor de ocrotire de la Cluj, cele ale așezămintelor patronate de regina-mamă Elena, Liceul sanitar „Principele Mircea” și școala de Educatoare și Puericultură „Pia Brătianu” nu pregăteau decât cadre medii. De aceea, înființarea la 1 noiembrie 1929, a școlii Superioare de Asistență Socială „Principesa Ileana” din București a însemnat un progres incontestabil în înfăptuirea politicii de asistență socială 2. Profesorii școlii erau personalități
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de femei, căci viața casnică este în legătură directă cu toate acestea. Pentru cunoașterea și răspândirea acestor chestiuni, D-na Cantacuzino a organizat conferințe cu subiecte educative ca: orientarea profesională, colaborarea între școli și familie, biserică și școală, noțiuni de puericultură, altele cu subiecte juridice, administrative, apoi conferințe contradictorii asupra noilor curente. Succesul conferințelor a fost confirmat prin numărul cel mare de auditori din toate clasele sociale de ambe sexe. S-au ținut întruniri pe cartiere, făcând cunoscut programul grupării până în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trebuie să le primească de la mama și de la tata lui. Copilul are nevoie de hrană, de baie, de un loc pe pământ, de o locuință, de casa părintească. Ar fi necesar ca mama și tata să fie informați, (să cunoască puericultură), să știe cum să crească copii sănătoși. În funcție de îngrijirile acordate copilului, poate crește sănătos și educat, sau poate deveni obez de mic și needucat. Au fost cazuri de mame care nu-și îngrijesc copiii, îi neglijează și-i îmbolnăvesc. Îi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
în concepere și că m mele gravide, impresionate de lecturi și cinematograf, își formau copiii în raport cu eroii cărților și ai ecranului. Paradoxul nu ar fi fost lipsit de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a ochiului și a timpanului în puericultura modernă, când copiii sunt implicați în traiul adulților. Dar poate că era numai pleiada numeroasă a intelectualilor răvășiți de izbucnirea violentă a războiului și ciopliți în reducție de noul regim alimentar ca și de cel moral; erau acei care nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dar, ca și ea, are o legătură strânsă cu realitatea, pentru că un medic pediatru cu acest nume a existat în realitate și a publicat o carte care se numește Cum să îngrijim, să alimentăm și să educăm copilul. Îndreptar de puericultură, Editura Socec Co. S.A.R., București, fără dată, dar se poate deduce din comanda de tipar că ar fi fost 1931. În roman, reperele de timp sunt distorsionate, povestea se întâmplă în anii 2000, iar personajul Herr Doktor este un vechi
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
ori, pândind cu angoasă contracțiile și urmărind pe ceas, cu Cla, îndesirea lor. Cea mai mare grijă a mea era salteaua : tot ce e în garsonieră e închiriat, așadar compromiterea saltelei prin „ruperea apelor“ (când citeam asta în manualele de puericultură îmi suna a „topirea metalelor“) ar fi fost un dezastru. Vorba aia : „Să nu dați la oglinzi, că sunt cu chirie“. Se pare însă că am dormit iepurește, eram de trei secunde în picioare când s-a rupt barajul și
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
m-am trezit în țipetele copilului meu care era vaccinat fără știrea mea. Și toate incidentele, toate accidentele posibile la orice vaccin, zecile de posibilități, de probabilități și de necunoscute... le știam, pe unele le-am descoperit în bibliografia de puericultură pe care am parcurs-o în cele nouă luni de sarcină. Mergeam la biblioteca - evident - cantonală să citesc critică hispano-americană și mă trezeam în brațe, nu se știe cum, cu un manual de îngrijire a sugarilor. Nu mi am imaginat
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
că fuseseră deja comandate lumânărele roz, iar acesta era un alt incident neprevăzut, din moment ce Navidad o lăsase baltă pentru a se Întoarce În Venezuela, iar Sidonie Verrière refuza orice corvoadă pe care nu o considera demnă de diploma ei, În puericultură. Maja constată, cu părere de rău, că fetița ei uitase deja de lumânărele: avea privirea lipită de băiețelul cu ochelari de plastic și cu ochiul drept bandajat, care apărea și dispărea de după mașinile parcate. Maja Îi simți nerăbdarea - În tremurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
C. I. Parhon, Contribuții la studiul acromegaliei (în colaborare cu M. Goldstein, Spitalul (București), 1903, nr. 6, p. 217. 79. C. I. Parhon, Endocrinologia din punct de vedere ginecologic și pedologic. III. Hipofiza și epifiza, Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1922, nr. 2,. p. 106. 80. C. I. Parhon, Câteva cercetări referitoare la acțiunea unor preparate de lob anterior de hipofiză asupra morfologiei ovarelor (în colaborare cu I. Ornstein), Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1931, t. X
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1922, nr. 2,. p. 106. 80. C. I. Parhon, Câteva cercetări referitoare la acțiunea unor preparate de lob anterior de hipofiză asupra morfologiei ovarelor (în colaborare cu I. Ornstein), Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1931, t. X, nr. 2-3, p. 71. 81. C. I. Parhon, Macrogénitalisme et hypothyroïdie (în colaborare cu I. Ornstein), Bull. mém. Sect. endocr., Soc. roum. neurol., psychiatr., pshychol., endocr. (București), 1936, nr. 8, p. 338. 82. C. I. Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. I. Parhon, Sur un cas d'hirsutisme. Syndrome hypercortico-surrénal, Bull. Soc. méd. natural. (Iași), 1915, nr. 10, p. 120 85. C. I. Parhon, Endocrinologia din punct de vedere ginecologic și pdiologic. IV. Capsule suprarenale, Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură (București), 1923. 86. C. I. Parhon, Essais sur l'action des lipoïdes surrénaux dans le déterminisme du sexe (în colaborare cu V. Mârza), C. R. Soc. Biol., 1923, nr. 26, p. 705. 87. C. I. Parhon, Sur la teneur en eau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
chirurgie: 505 consultații; interne: 180; venerice: 87; copii: 64; dentistică: 39; farmacia: 450 de rețete”. ș. „Spitalul Județean este condus de un colonel din Armata Roșie” Despre copiii de sub doi ani ai orașului, autorul raportului nota următoarele: „La Secția de puericultură, se aduc de două ori pe săptămână copiii până în 2 ani spre a fi măsurați și cântăriți iar mamelor li se dă pentru îngrijirea copiilor, zahăr, griș și săpun”. Adulților amatori de sex în condiții dubioase, secția de specialitate din cadrul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iași, apoi la București. El s-a preocupat îndeosebi de bolile infecțioase ale copiilor, primul sediu al clinicii de Pediatrie fiind în cadrul Spitalului Izolarea din Iași . Titu Gane la Cluj, profesor la Clinica infantilă și fost conducător al Clinicii de puericultură din București, conturează acest domeniu în cadrul pediatriei. În 1948 se ființează cinci facultăți de pediatrie și în 1949 ia ființă Institutul cercetărilor științifice privind sănătatea, educația și dezvoltarea copiilor. între medicii consacrați în pediatrie și puericultură cităm: șt. Graçoski, I.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
conducător al Clinicii de puericultură din București, conturează acest domeniu în cadrul pediatriei. În 1948 se ființează cinci facultăți de pediatrie și în 1949 ia ființă Institutul cercetărilor științifice privind sănătatea, educația și dezvoltarea copiilor. între medicii consacrați în pediatrie și puericultură cităm: șt. Graçoski, I. Oreviceanu, A. Iancu, I. Nicolau ș.a. Pentru asigurarea sănătății copilului se fac eforturi financiare de eradicare a bolilor specifice vârstei prin vaccinări obligatorii, controale sanitare în școli, medici școlari, o atenție sporită acordându-se bolilor infecțioase
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1912, ocupă Catedra Clinicii Filantropia, până în 1937. El introduce chirurgia în obstetrică, face legătura între aceasta și micropediatrie, asigură asepsia puerperală și aplică spiritul științific în pediatrie. Nicolae Gheorghiu organizează modern școala de moașe, înființează Revista de obstetrică, ginecologie și puericultură și Societatea tot cu acest nume. El organizează și participă la congrese și luptă pentru protecția mamei și copilului. Este continuat de profesorii N. Zaharescu-Karaman, D. Săvulescu și mai târziu, de E. Aburel . Obstetrica a fost reprezentată apoi de Nicolae
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]