921 matches
-
DE TOAMNĂ de Nicolaie DINCĂ Pe cer nori negri ploi aduc, Se scutur frunzele de nuc, Și ultimii cocori se duc, Vântoasele-și încep baletul, Pe gânduri a rămas poetul, Singur-cuc. Coboară liniștea-n zăvoi, Cețuri prin văi se-abat ‒ puhoi, Rămân copaci pustii și goi, Din cer mici site-ncep să cearnă Topite picături de iarnă Peste noi. Melancolii mă năpădesc, De frigul toamnei te doresc, Cu ființa ta să mă-ncălzesc. Pojarul tău nu mi-l sting ploi; Îți
IUBIRE DE TOAMNA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1444316241.html [Corola-blog/BlogPost/381776_a_383105]
-
rugau să mai stau, ca ei sunt obosiți, si nu au chef să gândească soluții. Apoi m-am gândit la oamenii ăia de la televizor, pe care îi arăta domnii. De zic că nu au avut timp să fugă din calea puhoiului, ca dormeau, si a venit dintr-odată peste ei. Că au apucat să ia doar buletinu', si vacă, și două trei găini. Buletinul?! Unde e buletinul meu ? Pe strada era seară, iar Anca mergea la braț cu mine. Doar de
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_asteapta_portarul_.html [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
geroasă, a Iernii ce ne părăsește plângând cu lacrim-apătoasă. Încet, încet , fire de iarbă răsar timide-n verde crud, iubiri de soare vor să soarbă, când tril de păsărele-aud. Iar mugurii apar pe ramuri să-mbrace pomii, să dea viață. Puhoi de gâze, zeci de neamuri roiesc în calda dimineață. Răsună multă veselie prin munți, păduri sau în oraș. Cârduri de oi în ospeție vin ca să pască pe imaș. Alei prin parc devin iar pline cu-ndrăgostiții mână-n mână, ce
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1488374274.html [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
1940 acei oameni blajini din Bucovina și Basarabia, după ce au ieșit dintr-o lungă noapte a istoriei de un secol și jumătate, nu știau că trăiesc ultimul an de bucurie și libertate, din cei 22. Fără nici un avertzisment, tancurile și puhoiul roșu al rușilor îi înghite ca lava unui vulcan, în 28 iunie 1940. Priveau îngroziți ceea ce se chema pactul Ribbentrop-Molotov, care îi obliga la o nouă și lungă robie.” Nu trebuie să uităm nici să iertăm atrocitățile comise și chinurile
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
să aibă și păsări în coșuri). În minutul următor avionul luase viteză, și fără prea multe ceremonii, decolă de pe pistă, dar cumva drept în sus, ne ținea cu capul răsturnat pe spate și cu urechile țiuind. Nu-i bai, cu puhoiul de lume eram învățat de pe la autobuzele din România, iar cu stilul de pilotare sovietic te înveți repede. Întâmplarea făcuse ca chiar lângă locul meu să se așeze o fată rusoaică durdulie, frumoasă, vorbăreață, care m-a îndopat tot drumul cu
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1456132391.html [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
Și cei mai bogați Se ascunde vremea în anotimpuri Și nu mai știm ce timpuri ne așteaptă Dacă ne mai așteaptă vreo așteptare Că nici catastrofa azi nu mai doare Seninul a devenit prea senin Înnouratul ucide belșugul Și aduce puhoiul plin Cu tot gunoiul ce precede omul Călduri încinse în somn Prevestesc apocaliptice semne Ce oare omul poate să îndemne Craca universală a și- o distruge Stau și privesc cum zarea se întinde Alungind depărtarea Visez la o stea fără
ARDE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1464983256.html [Corola-blog/BlogPost/383586_a_384915]
-
închiriați o sală mai mare?” D-l Ioniță încearcă să-și repare gafă: „Cei care nu vreți, nu-i nimica! (da cu mâna în aer aplanativ) Nu-i nici-o problemă...” Cine ar fi bănuit că ei au invitat un așa puhoi de lume, pentru că aveau și un motiv ascuns, politic, de partid, în spatele acestor cuvinte? Toți românii au venit să sărbătorească Ziua Națională a României și să se bucure totodată de acest „cadou”: De prezență marilor noștri artiști! Am mai trăit
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Partidele_pana_si_de_ziua_noastra_nationala_.html [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
o vale răcoroasă pe lângă râu, apoi drumul se desfășoară în serpentine spectaculoase până la Bâlea Cascadă. Aici turistul poate face un popas la restaurant, dar și o plimbare pe poteca turistică până aproape de cascadă. De undeva de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revărsă în gol, creând în jur o zarvă asurzitoare, ce se înălță către crestele care plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
pe mâini dacă doriți să mâncați ceva. Mai avem sandvișuri până la cină. - Bineee... În timp ce Adriana și băieții intrară în cameră, Sebastian se răsfăța cu o bere, urmărind cum Oltul își purta zestrea de apă tulbure, într-o curgere tumultoasă a puhoaielor învolburate, adunate pe drumul de coborâre din inima munților Hășmașul Mare, străbătând Depresiunea Ciucului, pe cea a Brașovului, urmând apoi a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu Roșu-Cozia, ca apoi să-și continue drumul din ce în ce mai mare
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]
-
pentru a se aprinde în inimile și sufletele celor care au mai rămas eroi creștini, demni ca autoritate a mărturisirii ortodoxe. Ecoul Mărturisitorului s-a prăvălit ca un înverșunat torent, ca o mare cascadă care, mătură în calea sa toate puhoaiele meschine, persecutoare, prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor Iorga: „... e ca Dunărea, spală malurile și poartă tot: case, nămolul fertil, pomi cu crăcile în sus, câini
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
fugă până sus pe deal, să vadă despre ce luciri de ape tot vorbește Ionuț. Când au ajuns sus la Ionuț, într-adevăr, ce minunăție! Toate gropile din toloacă, și mai adânci, și mai mici, se umpluseră de apă din puhoiul de ieri, iar acum luceau ca niște oglinzi, sub cerul curat ca o pânză albastră. Unul după altul, pe rând, copiii intrară în apa puțin adâncă, rece și nu prea. Se învățară cu apa repede. Găsiră băltoace mai adânci, până la
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
să-și cumpere un cal pe care să-l folosească la muncile agricole. Pe când cerceta cu admirație un frumos armăsar cu care se și împrieteni de cum îi puse mâna pe coamă, mângâindu-l cu blândețe și fără teamă, deodată printre puhoiul de lume se formă un culoar prin care înainta gârbovită, slută și urâtă Baba Cloanța. Tânăra Elena Valdescu își strânse speriată bărbatul de braț și se ascunse temătoare după trupul său. - Ce s-a întâmplat, dragostea mea? - Baba, șopti Elena
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
nu-i menamorat, Ce nu-și amintește ochii de iubită, Și tot ce moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu s-a trezit cumva, Te-ar uita și amintirea ce
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1410041353.html [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
că-i plin de anii ce-au trecut în grabă și în iureș vin, vrând să pară fioroși și stranii? Cum să-mi fie teamă că printre nămeți am să rătăcesc pentru o vreme, când simt că în mine un puhoi de vieți nu-ncetează-n ele să mă cheme ? 4 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Cum? / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile
CUM? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1483558077.html [Corola-blog/BlogPost/361057_a_362386]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ODĂ LUI DECEBAL Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Decebal Ca puhoaie ce curg peste văi Treceau fluviul pe vase flăcăi În armură, cu soarele-n ea, Se-ndreptau înspre inima ta. O păzeau cu credință ostași; Din crenel de cetate arcași Au jurat că mai bine să moară Pentru inima ta
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Oda_lui_decebal.html [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
apei. De secole această zonă nu mai fusese umblată și era firesc ca sălbăticia naturii să se fi reinstalat. În cele din urmă descoperi o potecuță pe care pășeși atent la tot ce se întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici nu se sinchisiră de prezența sa. În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371091.html [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
răstignire” (Crampoane) Creația lui se vrea un dialog între trecut, prezent și viitor, o transmitere de experiență de la o generație la alta: „Catrene triste ca să fie/ Celor rămași apropiați/Celor din gări acum plecați.” (Semne rămase), „Asupra tuturor se clatină puhoiul/Cel nerostit al vorbelor păstrate/Din adâncime spre aproape” (Balans refuzat) Poetul este dornic să recupereze începutul, amintirile, părerile de rău, visele pierdute „O carte udă scăldată în cuvinte / Aduce visele înapoi.” (Patimi trezite), „Tu ești poetul zilelor pierdute/Și
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
lemn de santal. A MAI TRECUT UN AN? Poate șapte. Veacul e ireal. Computerul se strâmbă la mine prin toți porii. Cheia de la sertar e la tine. Mă trec fiorii când mă gândesc la mesaje... Reci peisaje mă-neacă în puhoaie ca un supliciu. În afară de ploaie, Ești singurul meu viciu. Referință Bibliografică: SINGURUL VICIU / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SINGURUL VICIU de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471965321.html [Corola-blog/BlogPost/382255_a_383584]
-
în casa lui Andrei. - Al dracu' prost Andrei ăsta, omule, începu Florin fără nicio introducere. "Prost cu caru'". Auzi? I s-a acumulat toată "prostia omenească" în capul lui... Marius îl privi nedumerit. - Dar ce-ai pățit? Ce-i cu "puhoiul" ăsta de epitete la adresa lui Andrei? Florin îl privi câteva secunde, apoi de la țigara ajunsă la jumătate își aprinse alta nouă. Pe cea veche n-o stinse. O așeză în scrumiera unde se mai aflau încă vreo cinci în aceași stare
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_partea_a_doua_cezar_c_viziniuck_1360392553.html [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
s-a lăsat o cortină grea de gheață, de parcă acolo ar fi marginea lumii (Vâltoarea). Elementele de toponimie vin să dovedească statornicia, sfințenia satului, conturează și delimitează spațiul rural: Un cer negru și greu. Pâraiele dintre hăurile dealurilor își deversaseră puhoaiele pline de bolovani și bușteni în Limpejoara / Ziua era pe sfârșite, soarele sta sprijinit într-un vârf de deal, aerul rece, parfumat. Ședeam la marginea Limpejoarei. Valea principală, pe iarbă (Valea proscrișilor). Cârnu urla înfuriat aruncând valuri, valuri de ape
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de armonie *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese tumpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: colindă fulgii ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421047047.html [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
stropi picurat. o ploaie-n Decembrie e o blasfemie ! anunță tot parcul cu glas hotărât și roagă o cioară să ducă solie la vânt să-i ajute să ningă cernut. iar Eol se-ndură, înalță suflare și mână din urmă puhoaie de nori ce-nnegură zarea cu-a lor supărare, închid orizonturi și-ntunecă sori. apoi în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. sub alba
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1449214184.html [Corola-blog/BlogPost/343141_a_344470]
-
intrat în locuința pictorului, iar Simionescu a urcat în mașină și a pornit spre oraș. În scurt timp, cerul se umplu de nori negri și ploaia începu instantaneu, biciuind bezna. Fulgerele își etalau imperial forța prin văzduh. De pe coama dealurilor, puhoaiele luau startul. Ilona și Mihai înfruntau întunericul cu stoicism. Pentru prima dată după mult timp alergau de mână spre niciunde. Pașii se amestecau cu pământul clisos de pe potecile abia deslușite. Pilotul le cunoștea cu ochii închiși, acum însă îi deveniseră
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xv_gina_zaharia_1371063984.html [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a razelor săgeți O vom vorbi, ca sfântă și curată, Ce-a viețuit în secole prin noi, Ca rădăcina de stejar ’cercată, De vânturi și torente în puhoi. Și ar mai fi o sfântă rădăcină, Credința în Zamolxe-al nostru zeu, Care-a bătătorit ce-avea să vină - Credința în Iisus și Dumnezeu. Referință Bibliografică: Rădăcini / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1996, Anul VI, 18 iunie
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1466250724.html [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
concave, cu stări uneori eliptice, cuneiforme chiar empirice putând a fi, spre „Idei suprapuse”: „Colonie de idei în memoria noastră,/ idei incadescente sau răcite de/ ceața uitărilor./ Idei fredonând pe aripa dorului,/ Idei încărcate de povara trecutului./ Idei paralizate de puhoiul timpului/ trecute-n negura amintirilor./ Idei acumulate după barajul idealului./ Lavă fierbinte picurată-n sufletele noastre,/ Lavă incandescentă purtând/ prinosul dragostei de tumultul înconjurător./ Lavă adunată la poarta inimii,/ bătând într-un ritm allegro./ Aburi înfiripându-se înaintea ochilor/ noștri
DANIEL MARIAN DESPRE GHEORGHE MIZGAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1467619307.html [Corola-blog/BlogPost/370663_a_371992]