56 matches
-
un bob de drojdie, fericirea era deplină. Mai puțin însă ne descurcam cu uleiul. Cel de floarea soarelui fiind foarte scump apelam la cel de feroviar, uleiul de rapiță, materie primă la felinarele de la gară. La nalangâte veneau în puhoi musafirii: Ignatie Cravcenco și fiii, preotul Țurcanu și tot așa. Musafirii veneau și cu materia primă dar și cu vinul atât de necesar taifasului. Eu și Ilie, conform documentului fotografic, per verso, devenisem membrii fondatori ai Societății Pedagogice “Foamea”. Peste
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar înarmați) să asculte ce zice populația, să descopere „înscrisurile dușmănoase” și (am aflat de la Tică Cincu) să intervină „acolo unde situația o cere”. Locotenent-colonel în miliția economică, Tică se teme de o izbucnire de revoltă a populației: „Cînd are să puhoiască odată, nu se știe ce are să se întîmple”. *Cum altfel decît elegante aș putea defini aceste versuri scrise de M. Bantaș, unul din prietenii lui Bacovia în perioada ieșeană, scoase dintr-un poem intitulat „Dernier hommage”: „Le prix d`un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Thomas Rassloff[/caption] Pogromuri împotriva refugiaților și migranților în Germania proaspăt unită Germania/ Rostock-Lichtenhagen, vara lui 1992: Stoian din România își amintește de sosirea sa în centrul de cazare și proceduri pentru solicitanți de azil: „Dormeam foarte mulți afară. Eram puhoi! Pur și simplu n-aveam unde să dorm. Era ceva dezastruos, foarte multă lume. Mă îngrozeam. Și întrebam: De ce sunteți afară? De ce nu vă primește în lagăr? Spuneau că nu mai oferă azil.”[ 4] Timp de mai multe luni de
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
al treilea Albu și așa cu această rânduială din vechimi au stăpânit strămoșii noștril până acum cei mai de pe urmă nepoți și strănepoți”. În adresarea lor către guvernatorul Basarabiei din 19 martie 1827, răzeșii din sat menționează că moșia satului Puhoi avea 900 stânjeni în lățime și 4000 stânjeni în lungime și mai că mai mult de 200 ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare. În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf.
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
1464 persoane, și peste 62 ani - 860 persoane. Actualmente datorită scăderii ratei natalității și în primul rând a migrației populației tinere din sat la oraș are loc procesul de îmbătrânire a populației din sat. Particularitățile istorico-geografice ale dezvoltării economiei. Satul Puhoi dispune de diverse condiții și resurse naturale, de forță de muncă, de un potențial tehnico-științific relativ înalt, necesare pentru dezvoltarea multor ramuri ale economiei și în primul rând, a celor de prelucrare a materiei prime agricole. Însă acești factori au
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
învățător la școala din sat devine Pantelei Ilrtinov, iar în 1903 învățătoare devine puhoianca Eugenia Cetine. Deși în următorii ani numărul elevilor de la școală se mărea, totuși mulți copii nu frecventau școala și analfabetismul mai persista. În prezent liceul teoretic Puhoi are o capacitate de 964 locuri, anul dării în exploatare este 1967. În liceu își fac studiile mai mult de 767 elevi în 31 de clase. Cadrul didactic este compus din 43 de persoane, personalul tehnic - 23 persoane. În anul
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]