98 matches
-
-ți, întinde / Eu să le pot prinde / Vârfurile tele / Să trec peste ele / Marea în cea parte / Ce lumea-mi desparte. / Eu nu pot întinde / Tu să le poți prinde / Vârfurile mele / Să treci peste ele / Că-n mine a puiat / Din inimă spurcat / Roșu șoimuleț / Cu ochiul sumeț / Când nici vei gândi / Puii te-or simți / Și ei or șuiera / De te-i speria / În mare-i cădea / Și te-i îneca...(...) / Hai, brade, hai, / Mult mă mai rugai / O
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de trei zile / Peste văi, peste movile/ Și loc n-are să se puie, / Să cânte, focul să-și spuie. Pune-s-ar pe-o rămurea / Aproape de casa mea, / Să-mi tot cânte, cânte-n față, / Și seară, și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese singur, numai cu norăsa, de care nu se arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
țîță de la țigancă, ca să aibă mumă-sa țîță. Nu e bine să dai țîță la copiii gemene ai altora, că-ți piere țîța. Dacă o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea cealaltă! De aceea trebuie măcar să-și puie țîța, măcar că n-are lapte, în gura unui copil, ca să-și mai ușureze din păcate. Pentru ca femeilor care au înțărcat copiii să le deie laptele înapoi, e bine să-și ungă țîțele cu usturoi și să întoarcă gura cămeșii la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre împăratul nemților, fiindcă doamna Maria a trimis olăcari să-i ajungă pe drum pe aga Constantin și pe Iordache Coconul și să le poruncească să nu schimbe nimic din vorbele răposatului vodă, adică să închine țara nemților ca să-l puie în scaunul domnesc pe Gheorghiță beizadeaua. „Știam, tușă, i-a spus el, ce face doamna Maria, dar eu oricum îți mulțumesc pentru grija pe care mi-o porți. O să pun icoanele la loc de cinstire.” Atunci s-a supărat Marica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care o resimțea când vorbea despre Scarlat, zâmbea căci nu putea să se țină; îi răsăreau în minte vorbele pe care le-ar fi spus tânăra doamnă Maria a Moldovei, când a auzit că bărbatul ei a fost mazilit: „O să puie taica pungă dă pungă și o să facă pod de aur de la Stambul la Iași și o să ne aducă iar la domnie!” Brâncoveanu intuia perfect de ce zâmbește cuscrul său, așa că reluă: — Ne pare tot atât de rău că ne-a părăsit Scarlat ca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
anchetă și noua tagmă de clevetitori insolenți, crainicii fără scrupule, de proastă calitate, l-au încălecat pe Domnitor, având putere chiar mai mare decât acesta, sau mai degrabă lipsă de bun simț. Sfetnicii în frunte cu marele dregător, în loc să-și puie osul la treabă ajutând la treburile țării, puneau bețe în roate Domnitorului știrbindu-i autoritatea. Spiritul superior cosmic văzând acestă stare de fapt, cu multă lipsă de credință a pământenilor, convocă în mare grabă marele consiliu tunând și fulgerând, pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fu silit să se întoarcă acasă precum venise, cu mâinile goale, fără vreo speranță de împăcare. În realitate și Domșa observase și condamnase în sinea sa ușurințele Martei, dar niciodată n-a avut puterea să le reprime sau măcar să le puie frâu. Își iubea odrasla unică mai mult ca lumina ochilor, cu o iubire păcătos de îngăduitoare, a cărei țintă era una singură: Marta să se simtă fericită... Și tocmai fericirea ei să se zdruncine din temelii? Se sfătui acasă cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto o depeșă în regiunile cerești ca altădată de va îndrăzni să copieze în anul.,. o comedie scrisă românește în anul 187O, să aibă, cel puțin precauțiunea - ca să puie pe doșcă: tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare - da nu așa!... {EminescuOpIV 479} A. - De ce plângi, o, Dona Diana, De ce ochiu-ți lăcrimează? Nu ești sântă și frumoasă Ca o dramă spaniolă? Știi: Don Manuel, perfidul, Inconstant iubește-o altă, Alta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
omenească își are logica sa, o logică esclusivă, teribilă, cumplită. Acești dandy avuți, cari împart banii lor la chelneri și curve, cu greu și-ar întinde mâna spre-a da ceva celui sărac. Ar chema sergentul de uliță ca să-l puie să-l închidă. Imorali - ei cer de la alții moralitate, leneși - ei pretind de la alții să lucre, stupizi - ei pretind de la alții ca să fie cuminți. Cum să numim acea mină ironică cu care acești oameni își râd de morală, de catonism
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu sunt singurul reprezentant al speciei mele.ut toți ceilalți băieți din poliție iarăși și De ce să fiu numai eu? Poate că mai sunt și tipii. Au tendința să simtă păreri de rău, dar alții aici Înăuntru, Împărțind cu mine puie situația. Așa că eu sunt ăla, Lennox,statutul de parazit. Mi se năzare chiar că rian Main, Steve Underwood, Ken Îi simt aici Înăuntrudin Aberdeen Ritualurile masonice răsucindu-se și zvârcolindu-se Însexualitate reprimată În asta Îi ține pe cemațele Gazdei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și pe mâncare; Îngrijeam de fetița aia, mă sculam de dimineață și o legănam și era blondă cu ochi albaștri și primăvara a murit de tuse convulsivă și Ghircu plângea și plângeam și eu și-i lustruiam ghetuțele ca să o puie În coșciug și mi-a părut rău după ea și m-a dus Lixandru acasă cu căruța sasului și așa a Început vara. Și eu, neam de popă, a trebuit să mă bag slugă la popa. În sat n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și să descopere cum se fericesc neamurile și cum se pun la cale țările, adică au adunat multă învățătură din "Figaro", "Petite Republique Francaise" și, cu capul gol și punga item, s-au întors rânduri - rânduri în țară, ca să ne puie la cale. Această tinerime veselă și ușoară trăiește în România și se trezește în Franța, trăiește într-o țară săracă și au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franța, are trebuințe de milionar și bani mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce si cea din urmă picătură de sânge din țăran! Ce era mai firesc decât ca liberalii să se întrebe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
franțuzești, și nu-și dă nici azi bucuros copiii la școală, pentru că simte ce soi de școli avem. Ci înainte acest sentiment de sănătoasă barbarie era predomnitor. Radu Vodă cel Mare adusese în țară pe sf. Nifon patriarhul, ca să ne puie la cale. Se-ntreba și el ce-o mai fi și civilizația si voia s-o vadă cu ochii. Dar sfântul, venind, începu să dea sfătuiri pentru schimbarea legilor și obiceiurilor, pentru introducerea paragrafelor ș. a., încît Vodă-i zise într-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căruțe de rechiziție române; în urma cărei cereri de ministru afacerilor străine ni se acordase, dar cari căruțe, până să vie la destinație pentru începerea transpoartelor, d. Brătianu, ministrul de interne, le-au poprit, telegrafiind d-lui Cogălniceanu, că o să mă puie în pușcărie, dacă voi mai stărui în a lua căruțe de rechiziții. Îndată după întoarcerea d-lui Brătianu în București, a mers la d. Brătianu o persoană, arătîndu-i că rău face de oprește căruțele de rechiziție antreprenorilor români, pentru cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Focșani no. 175, pronunțată asupra opozițiunei, și astfel se stinge implicit și recursul d-lui Olănescu contra sentinței aceleiași Curți cu no. 71. Aceste fiind, în rezumat, faptele principale ale acestei afaceri, cum rămâne cu "Timpul", care cutează sa puie în suspiciune onorabilitatea d-lor Lascar Catargiu, G. Costa-Foru, P. Mavrogheni, C. Boerescu etc. Dacă este adevărat că o "mînă spală pe alta și amândouă obrazul", am voi să știm care sânt mînile care mai pot spăla tina care se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câteva luni, la 15 mai 1879, "Presa" relata alegerea colegiului I pentru Senat. Ce zicea "Presa" pe atunci? Toți fruntașii națiunii pe cari un sistem fatal li persecutase cu o furie neauzită națiunea-i îmbrățeșează și-i trimite ca să-i puie față-n față cu persecutorii lor. Aceia pe care partidul radical îi declarase de trădători națiunea-i recunoaște din nou ca stâlpi ai săi. Cari erau acei stâlpi, acei fruntași? "Presa"-i subliniază în lista aleșilor colegiului întîi, îi tipărește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hotare. Frinee politice fără convingeri, fără tărie morală, se sulemenesc prin gazete și-și fac sprâncene, ca să le crează lumea tinere și virtuoase, pe când în realitate și pe ascuns sunt înțelese demult cu adversarii naturali ai acestei țări ca să-i puie capăt în toate cele. Astfel se sulemenește "Pseudo - Romînul" în toate zilele în cestiunea dunăreană, pe când lucrurile sunt puse la cale de-un an și mai bine, pe când toată greutatea este: de-a amăgi țara ce pretind că e a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spună ce cred ei că sunt eu. SECRETUL ADRIANEI Selma și Thomas Adriana BABEȚI Sună ca un film de amor, dar între cei doi din titlu nu-i nici o legătură. Sau, dacă ar fi vreuna, atunci doar mintea mea a puiat-o, fiindcă în mod normal distanța dintre Selma Lagerlof și Thomas Pynchon e cât oceanul ce desparte New York-ul de Laponia. Și totuși, îi alătur. Săptămâna trecută am povestit cum m-am pitulat în Minunata călătorie a lui Niels Holgersson
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
-și pregete nici unul a trimite cîte cevadin rodul cetaniii, cunoștințelor și a geniului său la Foaia noastră, fie aceea original sau traducere; noi toate le vom primi cu mulțămită și recunoștință în numele întregii nații. Poate cineva la scrierile sale săși puie numele cel adevărat sau altul iscodit, dar anonim nu putem să tipărim. Așa, numai întracesta chip când se va face Foaia aceasta adevărata avere a românilor. Noi într-această întreprindere a noastră cu atîta mai mare îndrăzneală avem a ne
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Pavel și Franciska, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Skalica, Senica, Mazurcova 12. 129. Flamaropol Daniela, născută la 7 august 1953 în București, România, fiica lui Diaconu Dumitru și Constantina, cu domiciliul actual în Germania, Ludwigshafen, Am Weidenschlag 140. 130. Puie Geta, născută la 12 noiembrie 1954 în localitatea Macedonia, județul Timiș, România, fiica lui Giurgiu Stefan și Ana, cu domiciliul actual ��n Germania, Stuttgart, Brettacherstr. 6. 131. Vereș Cornelia, născută la 13 octombrie 1952 în localitatea Cristeștii Ciceului, județul Bistrița-Năsăud
HOTĂRÂRE nr. 792 din 4 octombrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 16434 Stockholm, Kista Nidarosgatan 4. 10. Manole George Octavian, născut la 21 ianuarie 1951 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Manole Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 22476 Lund, Vikingavagen 7C. 11. Puie Marius Gabriel, născut la 26 iulie 1974 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Puie Ioan și Geta, cu domiciliul actual în Germania, 70437 Stuttgart, Brettacherstr. 6. 12. Buchi Hajnalka, născută la 17 octombrie 1965 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România
HOTĂRÂRE nr. 115 din 23 februarie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]
-
la 21 ianuarie 1951 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Manole Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 22476 Lund, Vikingavagen 7C. 11. Puie Marius Gabriel, născut la 26 iulie 1974 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Puie Ioan și Geta, cu domiciliul actual în Germania, 70437 Stuttgart, Brettacherstr. 6. 12. Buchi Hajnalka, născută la 17 octombrie 1965 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Palfi Gligore și Emilia, cu domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Lindengasse 2
HOTĂRÂRE nr. 115 din 23 februarie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]
-
domiciliul actual în Germania, 38112 Braunschweig, Querumerstr. 23. 9. Nicolae-Stark Mircea-Gabriel, cetățean german, născut la 27 mai 1970 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Nicolae Emanoil și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 71032 Boblingen, Herrenbergerstr. 6. 10. Puie Geta, cetățean german, născută la 12 noiembrie 1954 în localitatea Macedonia, județul Timiș, România, fiica lui Giurgiu Ștefan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 74078 Heilbronn, Bodelschwinghstr. 3. 11. Enescu Marina-Laura-Daria, cetățean suedez, născută la 8 septembrie 1935 în
HOTĂRÂRE nr. 941 din 13 octombrie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130731_a_132060]