338 matches
-
indusă este „actorul dominat”, de regulă, o persoană slabă și cu un grad crescut de sugestibilitate. Ea este cea asupra căreia sunt proiectate „problemele” persoanei inductoare și care le preia printr-un mecanism de transfer, favorizând În felul acesta „descărcarea pulsională” a persoanei dominante. Din acest motiv am denumit acest tip „persoana victimizată” sau „victimă”. - al treilea „actor” reprezintă elementul esențial care, de fapt, pune În mișcare și Întreține „scenariul psihologic” pe toată durata desfășurării acestuia. Orice „acțiune psihologică” este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul unui „scenariu”, desfășurându-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
puternică asupra celorlalți care nu sunt implicați În acest spectacol. Atracția vine din „curiozitatea”, dar și din „plăcerea colectivă” de „a vedea”. Acest fapt de „a vedea” nu este Însă niciodată pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului psihologic. În sensul acesta am remarcat că „publicul spectator” se grupează În trei sectoare: cei care Încurajează agresorul, cei care Încearcă să susțină victima și, În fine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale, fiind din punct de vedere simbolic, dar și În calitatea de „acțiune/comportament” practic, un „organ al apetențelor”, precum și un „organ al distrugerii”, asociat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul prejudiciului adus unei persoane trebuie să vedem relele intenții orientate Împotriva acesteia. Ele sunt pulsiuni agresive orientate, voluntar sau aparent involuntar, Împotriva unei alte persoane, considerată ca adversar, rival etc. În acest caz, orice prejudiciu este o descărcare pulsională, În care distingem mai multe registre ale acțiunii psihologice. Semnificația prejudiciului Dacă am stabilit că prejudiciul este o acțiune psihologică complexă, cu mai multe aspecte, să analizăm care este semnificația acesteia. Psihologia, Psihanaliza și Morala vin ca să explice aceste aspecte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe rând, pe fiecare. 1. Persoana care prejudiciază După cum se poate deduce din cele deja prezentate mai sus, nu orice persoană poate fi Împinsă În direcția prejudicierii alteia. Sunt absolut necesare anumite condiții care să determine adoptarea unei asemenea Înclinații pulsionale de factură ostil-negativă. De regulă, cel care prejudiciază are un anumit profil psihologic, caracterizat prin următoarele trăsături: are un mare potențial agresiv, care se manifestă prin conduite de violență; este o persoană imatură emoțional, frustrată, având carențe educaționale și afective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente și duioșia, lirismul, respectul față de cuviință - parametri structural „sămănătoriști” ai personalității prozatorului, persistenți în pofida „modernității”, „citadinismului” și „tenebrosului”, arborate ca intenții. În narațiunile din volumul Nunta de argint, modeste, nu foarte diferite de nuvelistica românească de la
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
Etapele organizării și dinamicii istorice a sănătății mintale și bolii psihice Din cele prezentate mai sus se poate desprinde faptul că atât starea de sănătate mintală, cât și cea de boală psihică, dincolo de aspectele lor formale, se constituie din organizările pulsionale fundamentale ale ființei umane, sub influența factorilor istorici generali. Acest aspect este atât de important, încât, privind în perspectiva evoluției istorice a speciei umane, putem afirma că această istorie este, dincolo de prefacerile circumstanțiale dictate de evenimentele aflate într-o permanentă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este atât de important, încât, privind în perspectiva evoluției istorice a speciei umane, putem afirma că această istorie este, dincolo de prefacerile circumstanțiale dictate de evenimentele aflate într-o permanentă schimbare, și o „istorie interioară a transformărilor și evoluției vieții sufletești pulsionale” a omului, o permanentă „modelare” și „readaptare” a nevoilor și tendințelor acestuia la noile forme de viață istorică. O analiză a evoluției psihologice a speciei umane, atât din punct de vedere, normal cât și patologic, se dovedește a fi o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu le-au dat o interpretare completă, deși (S. Freud, M. Hirschfeld, B. Malinowski, P. Teilhard de Chardin, A. Delacroix, S. Nachi, M. Dide, A. Hesnard, H. Schultz, H. Benesch). La baza tuturor acestor manifestări stau, așa cum am spus, „organizările pulsionale” fundamentale ale individului. Ele constituie „materialul psihoenergetic” din care se construiește viața psihică, începând cu instinctele și urcând până la conștiință. O înțelegere a „metamorfozelor” speciei umane din punct de vedere psihologic nu este posibilă decât reconstituind „arheologia sufletului” ca metodă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gândire”, de „acțiune”, de „comportament”, de „comunicare”. Ele vor viza, în totalitatea lor, capacitatea de „adaptare/integrare” a persoanei în sistemul complex al vieții în comunitățile din cetate. Sănătatea mintală și boala psihică vor oscila permanent între nevoia de satisfacere pulsională (resimțită ca „libertate individuală”) și interdicțiile impuse de normele de viață socială (resimțite ca „obligații” și „datorii”). Membrii societății se simt în egală măsură protejați de „sistemul social”, dar și constrânși de obligativitatea „datoriilor social-morale”. Echilibrul dintre „drepturi” și „datorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltare”, pe care le vom prezenta în continuare (vezi tabelul de mai jos). Modelele stadiilor de dezvoltare ale personalității la care ne referim sunt următoarele (E.J. Anthony): modelul propus de S. Freud, având în vedere stadiile de dezvoltare și maturizare pulsională psihosexuală, care sunt: stadiul oral, anal, oedipian genital, stadiul de latență și stadiul de maturizare sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
maturizează, întăresc și definesc identitatea, ordonează și organizează conduitele și acțiunile individuale, conferă un statut și un rol psihosocial, ajută la efortul împlinirii de sine, valorizează individul. Dincolo, însă, de aceste aspecte, activitatea profesională satisface, în plan psihologic, și nevoile pulsionale fundamentale, atât într-o formă directă, cât și, mai ales, într-una sublimată, și în final, prin aceasta, asigură câștigarea mijloacelor de existență ale individului și familiei sale în vederea unui trai normal. Prin toate acestea, „munca” sau „activitatea profesională” se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ele va depinde, aproape în exclusivitate, existența oamenilor. Ea este o „dependență materială” care îndepărtează masele de la „nevoile spirituale” (culturale, artistice, morale, religioase), viața devenind o „cursă pentru menținerea existenței”. Nevoile spirituale vor fi deturnate către formele de descărcare pulsională ale unei „civilizații a plăcerilor și distracției”. În aceste condiții, societatea va căpăta o nouă configurație. Dependența de „mijloacele de trai” reprezentate prin „obiectele de consum” va transforma viața într-o veritabilă „cursă de procurare” a mijloacelor de trai. Întreaga
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se va concentra pe sentimentul de posesiune. Aceasta are ca semnificație „identificarea” cu obiectul reclamei. Altfel spus, nevoia de „a fi” sau de „a imita” „modelele” cărora
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-umană este cuprinsă în spațiul de acțiune a forțelor modelului socio-cultural; c) asupra grupului comunitar-uman se exercită acțiunea acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune a forțelor modelului socio-cultural; c) asupra grupului comunitar-uman se exercită acțiunea acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor forțe, înregistrându-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-se trei momente: echilibru, contractare, dilatare-relaxare; p. 130 Echilibrul forțelor de „reprimare-eliberare” (situație de echilibru) Acțiunea factorilor de „reprimare” pulsională (contractare) Acțiunea factorilor de „eliberare” pulsională (relaxare) Echilibru psihosocial (sănătate psihică) Tensiune psihică, anxietate, autoagresivitate prin încărcare pulsională (suicid) Descărcare pulsională, heteroagresivitate (violență, crominalitate, sociopatii) d) în faza de echilibru, forțele modelator-eliberatoare și cele de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de reprimare sunt egale și se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar stări de tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor de reprimare ale modelului social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se compensează reciproc; e) în faza de acțiune represivă a forțelor modelului social, pulsiunile nu se mai pot exterioriza, prin anularea capacităților de exprimare liberă; apar stări de tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor de reprimare ale modelului social; în aceste circumstanțe, pulsiunile acumulate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea autorilor o leagă însă de acea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
declin 5. Perioada de declin Din analiza etapelor mai sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat o dinamică paralelă, similară în ceea ce privește atât individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]