64 matches
-
arme de foc cu care îi apăreau pe constructori, de sălbăticiuni... Bătrânele doamne suspinau încetișor. Se crease din nou o atmosferă intimă, plăcută. Tartinele. Gheata. Suferința nemeritată, discretă și digerată. Viața ca un puseu de noblețe. Cu genele înrourate și pumnișorii încleștați, dar împingînd decența până într-acolo încît să nu înțeleagă că cineva își dorise, atât de mult, să le vadă nimicite. - Ah, ar fi fost o adevărată binecuvântare să se fi aflat bietul Patrick, acum și aici! El poseda
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-ntoarse și îmbrățișînd un trunchi de copac, zise încet și cu-n fel de ciudă: "Ieronim, te mușc de nu vii cu mine... vin - la mine-n cămăruță... te-oi culca lângă mine... la sânul meu!... ah! ", ea bătu cu pumnișorii ei trunchiul de copac, apoi se duse-n odaie, se dezbrăca iute, lepădând tot de pe ea și, rămâind în hainele Evei, un instinct natural când o persoană tânără este foarte aprinsă, și, tologindu-se astfel enervată în patul ei alb
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
râs și m-a Întrebat ce vreau să fac cu mingiuca aceea de aluat; plăcinte pentru furnici?! Dar , stăpânită de o presimțire, eu am insistat și el mi-a adus-o. După cum am mai spus, aluatul acela era cât un pumnișor de copil și era evident că nu putea să iasă din el decât - vorba soțului meu - câteva plăcințele pentru furnici. Totuși, Împinsă parcă din spate de cineva, am luat planșeta de făcut prăjituri și am Împărțit aluatul În patru părți
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
fratele ei, fost ofițer în armata rusă, dar băiatul izbândise cu adevărat! Cu ce sacrificii! Numai că știa, băiatul ei se rupsese definitiv de dânsa, de ai ei, de ai lui. Parcă-l vedea imediat după ce-l născuse, mic cu pumnișorii strânși și ochii închiși, purtând semnul celor din neamul soțului ei, alunița de la baza nasului. Când soarta hotărâse ca bărbatul să-i plece la război, îl însoțise până la Odesa, purtându-și copilul mai mult în brațe, și acolo îl scăldase
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ore-n șir ideea asta, monstruozitatea. Eram Leverkuhn, eram strigoiul lui Lovecraft, eram Roderick Usher, cel care-și înmormîntase sora într-o odaie întunecată, sub scară (și sora mea 35 își aruncase păpușa de cîrpă-ntr-un colț și bătea acum cu pumnișorii în lemnul putred și stacojiu al ușii)... Țin minte că, atunci când încă o fată a băgat capul pe ușă, am recitat în gura mare, ca un actor cabotin, cu un zâmbet "amar'' și privind-o în ochi: "Mi-am stăpânit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fața și ochii înroșiți se uita într-ai mei lovindu-mi brațul cu pumnii: Mă culc cu bărbații de când aveam doisprezece ani și nimeni nu mi-a spus niciodată te iubesc. Dacă îți bați joc de mine, te omor! Cu pumnișorii ăștia? — Da. Dar tu, Angela, ai făcut vreodată dragoste? Îmi aduc aminte ziua în care, în urmă cu trei ani, ai devenit femeie. Erai la școală, profesoara de engleză te-a însoțit la secretariat, i-ai telefonat mamei tale la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
tras piciorușele spre piept. A plescăit. Mânuța ei s-a strâns în jurul degetului meu. Ar fi putut la fel de bine să răsucească o cheie în ușa odăii. Nu puteam părăsi camera. Nu puteam nici măcar să îmi retrag mâna. Chiar și după ce pumnișorul ei s-a relaxat, eram tot prizonier. Această fărâmă de om, această ființă era făcută din aceeași materie ca și mine. Era un miracol. Și astăzi simt la fel. Venirea lui Betsy pe lume doar a intensificat sentimentul. Eram înlănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
scândurile patului, descumpănite de povara ciolanelor mele, s-au ridicat de pe caprele tale aspre și groase ca să se întoarcă împotriva mea și să-mi surpe trupul ostenit. - Ostenit de lenevie fără leac, adăugă în diapazon avortonul monstruos , bătând enervat cu pumnișorul în coșul pieptului meu. - Pălmuit de sănătatea judecății tale, spusei mai departe, plimbându-mă între ușă și cuptor, începui să mânuiesc rindeaua, sângerându-mă și am bătut cuie cu ciocanul, zdrelindu-mi vârfurile degetelor. Făcui o pauză, simțind cum piticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și mai rapid. Se spune că nimic nu unește mai bine oamenii decât crizele. Mi-am petrecut foarte mult timp nemișcată, ținându-mi fetița în brațe. Îi atingeam piciorușele micuțe, micuțe de păpușică, degețelele perfecte, roz și miniaturale de la picioare, pumnișorii strânși, urechiușele catifelate, îi mângâiam cu blândețe pielea delicată a incredibilei ei fețișoare, întrebându-mă ce culoare o să aibă ochișorii ei. Era așa de frumoasă, de perfectă, era așa un miracol. Mi se spusese să mă aștept să fiu copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
răspunzi tot timpul. (Ea se ridică agilă ca o maimuță). Vreau să mă-ntorc, să mă joc de-a "Monștrii în labirint". Fața fratelui ei se schimonosi. ― Atunci te joci singură. Trișezi mereu. ― Nu-i adevărat! făcu ea punându-și pumnișorii în șoldurile slăbuțe. Zici așa pentru că sunt mai tare și te oftici. ― Nici pomeneală. Tu te ascunzi prin niște conducte pe unde nu se poate trece. ― Și ce dacă? De-aia sunt cea mai bună. Mama lor își luă ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și a schițat cu picioarele de jos în sus un ușor gest de protestare. Generalul a ieșit iar în fața ei: aceiași manevră, acelaș gest, ca și cum voia să spuie foarte lămurit: lasă-mă, domnule, în pace să-mi mănânc în tihnă pumnișorul de ovăs... Scris de mine și dictat eu căpural Ștefan Rg. 15 comp. 10 prig. 13 D-zia 7-a. Cântecu soldatului Ș-am zis foaie verde fir mașcat Vinerea, cornu-a sunat Țara s-a mobilizat Noi de-acasă am plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
părul are moliciunea lui aspră și culoarea caldă de cărbune în care mai pâlpâie jarul, și ochii buni, magnifici și îndurerați îmi dau o lumină în fața căreia îmi vine să îngenunchiu.[...] Biata mea Monica, prin câte ai trecut; bietul meu pumnișor de energie, demnitate și dârzenie izbindu-se de toate energiile deslănțuite, mica mea prințesă cerșetoare cu babouchii ferfeniță, cerând bani! În ce colț de minte strămoșească va fi dăinuit acest grăunte de roman senzațional și cum [de] nu am putut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Virginitate”?, l-a întrerupt C. Disprețuiesc acest cuvînt! - Cred că n-ai făcut-o întotdeauna, i-am replicat eu, cu ochii într un dosar. - Ba da, mi-a răspuns ea întărîtată. Am fost întotdeauna o opera aperta. Și-a apăsat pumnișorii în buzunarele pantalonilor, și-a aplecat umerii în față și a zîmbit ștrengărește, adăugînd: - „Chiar așa!” Surprins de conotația sexuală pe care a dat-o celebrei formule a lui Umberto Eco, am rămas mut. Sp. s-a prefăcut că se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că leșini. Și după aia am eu un plan." Zis și făcut. Tata a dat, frate-meu a „leșinat", iar eu m-am urcat cu un salt în cârca tatei și am început să dau și eu în el cu pumnișorii mei mici: „Criminalule! Omori copilul!" Frate-meu a plecat la facultate și dus a fost. Am rămas eu să încasez bătăile. Ultima a fost chiar în ziua în care am terminat facultatea. Eu eram fericită că luasem licența și nu
Jurnalistă, momente dureroase: Lipsea apa caldă sau lumina, dar niciodată bătaia () [Corola-website/Journalistic/101478_a_102770]