391,604 matches
-
tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș, august 1964) pag. 97 (din volumul “Blestem străbun”). Aceeași viziune a lumii, aceeași complexitate filozofica, aceleași dinstincții stilistice! Într-o
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Cântece fără țară” - revine frecvent, cu aprofundări și nuanțări.Poetul rămâne ancorat în real și angajat în toate bătăliile probabile ale omului fără identitate, dar iubitor de libertate. Pentru că angajamentele sale să fie ferite de orice fel de ambiguitate, autorul pune la finalul volumului Versete dumnezeiești și un ciclu cu titlul explicit “Puțină politică” și un text final de mare claritate ideologică:”Deși secolul 21 a debutat sub semnul sângeros al cruciadelor religioase mai sper că secolul 21 nu va mai
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
cu două tăișuri este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din aceeași serie tipologica - au fost elaborate
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
te împlinește, te pierzi, e acolo, și trebăluiește la temeiul fiiniței celuilalt ca să-i fie bine. Respiri cu el, îi simți inima bătând, florile copacilor miros a primăvară în toată casa! Și ce poate fi mai minunat decât să poți pune mâna tandru pe pieptul celuilalt, să îl ții strâns, să știi că e acolo, e viu și toți porii ți-i simți pierduți prin catifeaua pielii, apoi să te liniștești și să adormi la loc. E ființa de liniște, deși
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
ce povesti lumii, dar ție cine îți povestește sau îți va povesti despre tine?! ” Și astfel am reușit în timp să învăț, că-n viață contează foarte mult ca raportarea la planurile făcute să aibă reflexie în viitor, având bazele puse în prezentul creeat pe scheletul trecutului. De aceea mizez în mod deosebit pe modelul de valori care unește în atitudini. De fapt, cred că este modelul a doi oameni care vor să construiască pe respect și încredere reciprocă ceva frumos
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
un cuvînt. Pe scara întunecată se opri să-și șteargă lacrimile. De cum păși afară, își simți din nou spiritul liber, o fericire nostalgică îi topea sufletul. Se putea bucura în continuare de lumină. Noaptea lipsită de speranță nu reușise să pună stăpânire pe ea. Privi un strat de flori proaspete, neprihănite, scăldate în lumina soarelui. Le mângâie cu privirea și se simți la fel ca ele. Liniștea ei sufletească fusese tulburată, de nesăbuința lui Maur și încă o mai ustura palma
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
promiți nimic, știu, simt că o să-i ștergem împreună. -Ești adorabilă, știi ... -Și asta o știu. -Adevărat? De unde o știi? -De la mama, pa, ne vedem mâine la școală. Deci motive de îngrijorare majore, nu mai existau, rămânea să-și pună ordine în gânduri. Va trebui să mai stea de vorbă și cu mama, prea o pasase fără explicații și ea nu făcea asta nicodată. Nu-și făcuse nici o temă pentru ziua urmatoare și era deja seară. Oana începu să-și
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
Maur ? dispăru Bogdan râzând, în bucătarie. Să-l întrebi, poate are alte preferințe... - Ai de gând să mă lași să-mi termin temele ? aiuritu-le . Curând se întoarse și mama, și seara se sfârși liniștită și calmă pentru toți. Fără a pune întrebări, mama o examina din când în când pe Oana, o privea întrebător dar aștepta ca ea să-i spună ce avea de spus, sau s-o întrebe ce avea de întrebat. Abia se luminase bine de ziuă, când Oana
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
când Oana se spălă cu multă apă rece pe față, se îmbrăcă în costum de sport și fugi la alergare în parcul din apropierea casei lor. Nu înconjurase întreg parcul, că în urmă la o distanță apreciabilă, încă o persoană se pusese pe alergat. Auzea Oana pașii în urmă, dar nu vroia să întoarcă capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un moment dat, se opri, se întoarse brusc și dădu cu ochii de Maur, care părea epuizat de
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
ei s-ar prinde-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea, ca în poveste. Plecat-au mulți înspre sălbăticie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
și predica noastră și credința voastră (I Cor. 15, 14). Învierea lui Hristos ni-L redescoperă pe Dumnezeu ca fiind Stăpânul și Domnul, cum am spus la început, singurul care are putere asupra vieții și asupra morții și care ne pune într-un dialog nemijlocit cu Dumnezeu, înnoind sensul apartenenței noastre originare, autentice și redirecționându-l, spre adevărata relație. Când Dumnezeu vorbește în porunca întâia a Decalogului zicând:”Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți Dumnezei în afară de Mine” (Ieșire 20
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
la alt mal; soarele care ne citește tăcerea și mersul și graiul de mii de ani; soarele care ne îngroapă și ne dezgroaopă amintirile stând de veghe pentru lumina zilei de mâine ! Ascultând frunzișul arămiu gândurile mele n-a mai pus întrebări despre prezent și viitor și nici că Dumnezeu nu vedea din cauza verdelui prins pe ram vara; dar a început a lăcrima ca pe imașul unei icoane că din lemnul copacilor l-au răstignit pe Cristos. Din hălăciuga de ierburi
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins pană lângă pană făcând o sfântă cruce să nu paotă fi atinsă nici de praf, nici de ploaie, nici de războiul dintre acestea. Văzând Sfântul Soare asemenea minune, a pus razele sale să lumineze un drum drept de parcă ar fi fost poleit cu aur și argint. Drumul ducea departe, în nemărginite zări unde se vedeau imense păduri și câmpuri pline cu flori. Pe acel drum, mergeau și zburau îngerii cu
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
lăsat să fie condus, conform cuvântului dumnezeiescului Pavel. (Teodoret de Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura și civilizația europeană și chiar universală. Crucea, acea apariție
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
să prindă de veste. Și în timp ce dormea i S-a arătat Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu semnul văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie la rândul său semnul ce i se arătase sus pe cer, spre a se pune sub ocrotirea lui în luptele pe care avea să le poarte cu dușmanul. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 28, 29, în PBS, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 76-77). Crucea-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
forța. (Sfântul Constantin cel Mare..., op. cit. p. 317) Deși Împăratul i-a încrustat noii Capitale numele său, convins că Înțelepciunea Sfântă a Dumnezeului Tată sălășluiește în lumina Logosului-Fiu, a închinat Constantinopolul Mântuitorului Hristos. Nichifor Calist, ne redă cuvintele augustei inscripții puse de Constantin cel Mare sub statuia sa: Ție, Hristoase, Care ești Dumnezeu, dedic acest oraș. (P.G. 145, col. 1325- VII, 49). Aceeași inscripție, dar cu un conținut mai larg, provine de la G. Dagron: Tu, Hristoase , ești Domnul lumii și Stăpânul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a purtat în pântecele-i binecuvântat pe cei mai mari Eroi, Martiri, Asceți, Mistici, Dascăli, Preoți, Teologi, Poeți, Artiști, Cucernici, Cuvioși, Mărturisitori și Sfinți ai Pământului și ai cerului nemuritor. În primii 8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
înălțat chiar în inima orașului împărătesc un monument triumfal în amintirea biruinței asupra dușmanului, monument pe care a scris cu litere săpate, că acesta se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO QUAM DE OMNI EIUS FACTIONE UNO TEMPORE IUSTIS REM PUBLICAM ULTUS EST ARMIS ARCUM TRIUMPHIS INSIGNEM DICAVIT(Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 32) Împăratul Constantin cel Mare, punându-se el însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza secolului III, prigonitor, influențând evident și salvator destinul omenirii, schimbând soarta neamului omenesc
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a face fapte bune, indulgent, gândea liber, era blând, răbdător, generos și iubitor de armată și popor, cu spirit al dreptății, cumpătat, iertător, suflet mare, spirit neînfricat, mare strateg, profund religios, înțelept în probleme legislative, desfășurând o mare lucrare legislativă. Punea preț pe valoarea cercetărilor, a științelor, a artelor și , mai cu seamă a literaturii. Era foarte învățat și foarte cultivat spiritual, apropiat mult de desăvârșirea umană. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin, op. cit., IV, 54) Istoricul Sozomen mărturisește că Împăratul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
va încadra perfect în oricare din rolurile în care va fi distribuit. Se considera un expert în epocă și era convins că-și va negocia un venit care să-i asigure bătrânețile. Garda elvețiană se opri în dreptul său și-i puse, cam brutal, lamele halebardelor în gât. Șeful se uită la el ca la un gândac nimerit în ciorbă și răcni ceva într-o limbă guturală total de neînțeles. Elvețienii știu că germana medievală este foarte convingătoare. Nu și pentru Verdunel
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
nici nu zâmbi, ci doar închise telefonul, se închină ceremonios și spuse în franceza lui care putea fi destul de ușor considerată cea de pe vremea lui Catorz: - Preastrălucite, divinul tău trup este în plină putere chiar dacă unele mici neajunsuri vă mai pun la încercare. Până și Preasfântul Părinte mai are uneori dureri de tot felul precum orice muritor. Dar eu de asta sunt aici, cu întreaga mea știință, pentru a vă da unele leacuri: - În primul rând preaslăvitele voastre picioare trebuie masate
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
vorbit pe timpul consultului, că mi se părea cunoscută? - În elina veche preastrălucite rege, limba lui Asclepios, cel de la care ni se trage toată știința, răspunse ceremonios Verdunel dar de gândit, gândi: futu-vă muma-n cur de poponari, păi, vă puneți voi cu oltenii, bă!? - Răsplătiți deci pe acest vrednic doctor, trimis mie de Preasfântul Părinte, cu o haină mai veche d-a mea, că-l văd cam tremurând de frig, apoi dați-i o pălărie pentru ca să arate bietul de el
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
înverziseră de oftică. Un asemenea dar era de natură să provoace războaie între ei și iată regele, cunoscut ca fiind un scârțan fără pereche, îl răsplătea pe nemernicul acesta de doctor cu o larghețe de neînțeles. Planurile de otrăvire fură puse în funcțiune. Pajul apăru cu un surtuc cam răpciugos și o pălărie cu pene în care probabil clociseră mai multe rânduri de curci, în timp ce invidia răscolea cu furie fierea curtenilor. Majordomul îl îmbrăcă pe Verdunel cu surtucul, îi puse pălăria
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
fură puse în funcțiune. Pajul apăru cu un surtuc cam răpciugos și o pălărie cu pene în care probabil clociseră mai multe rânduri de curci, în timp ce invidia răscolea cu furie fierea curtenilor. Majordomul îl îmbrăcă pe Verdunel cu surtucul, îi puse pălăria în mână și îi șopti la ureche: - Dacă o pui pe cap în fața regelui îmi va face o mare bucurie să-ți tai gâtul cu mâna mea! Verdunel care văzuse totuși de sute de ori filme cu muschetari, se
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]