397,090 matches
-
o prăjitură și oamenilor le place, sunt mulțumit. LVR: Îmi puteți cita câțiva scriitori preferați? MP: Da, îmi plac Julio Cortázar, Graham Greene, Oscar Wilde, Haruki Murakami, Dostoievsky. Admir fantezia lui Cortázar și chestionarea realității. LVR: Întrebările care s-au pus la acest festival de la Neptun au fost: Eu scriu. Cine mă citește? Pentru cine scrieți? MP: Pentru cine scriu? Cred c-ar fi mult mai simplu dacă v-aș da numărul de telefon al psihanalistului meu. LVR: Aveți un psihanalist
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
tradus deja în numeroase limbi. Îmi puteți spune care este relația cu traducătorii cărților dumneavoastră? MP: Din păcate, cu traducătorii mei nu prea am relații, mai degrabă cu traducătoarele mele din Japonia, Germania și Rusia care îmi scriu și-mi pun întrebări. Uneori simt nevoia să comunic cu ei, dar ei n-o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
sobelor iarna, e o masă compactă care te absoarbe în intestinele ei transparente și-ți perforează pielea, e un vălătuc diluat prin care plutesc rămășițe din tine, descompusă de atîta nemeritată plăcere." O anume voluptate lingvistică a inventarierii olfactiv-culinare o pune pe Cecilia Ștefănescu în descendența Simonei Popescu cu care împarte și tema spațiilor închise care acutizează percepțiile, poemele ,studențești" ale Anei Maria Sandu din Amintirile unui Chelbasan pot fi puse în relație cu poemele lui Kiki, iar preumblările prin vechiul
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
nemeritată plăcere." O anume voluptate lingvistică a inventarierii olfactiv-culinare o pune pe Cecilia Ștefănescu în descendența Simonei Popescu cu care împarte și tema spațiilor închise care acutizează percepțiile, poemele ,studențești" ale Anei Maria Sandu din Amintirile unui Chelbasan pot fi puse în relație cu poemele lui Kiki, iar preumblările prin vechiul București te trimit, evident, cu gîndul la Bucureștiul subteran din proza lui Cărtărescu. Însă, în ciuda acestui inevitabil aer de familie, Cecilia Ștefănescu are o voce a ei și nu-mi
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
cu ștaif. Istoria lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o altă planetă, mai c-aș spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a lui
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
iar în Cronica sentimentală pe scriitori de toată mîna. Altfel decît el, Dan C. Mihăilescu pare să aibă un singur erou: Claymoor, fantele belicos și nelipsit din belele, care făcea și desfăcea gusturile subțiri din les années folles. Pe el pune toți banii hagiograful de lume al Ziarului de Duminică și nu s-ar crede că pierde. Fiindcă Mișu Văcărescu (adică înainte-pomenitul Claymoor), crescut într-o familie cu aplecare spre serenade, spre tabieturile de oraș, știe să ducă bătrînul iarmaroc de
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
țărmul mării, spălați de valuri, ca să-mi amintesc pînă în ceasul din urmă această terțină fără noimă, menită să-i aducă norocosului cîrciumar clientelă". Constantin C. Giurescu, vorbind despre anii de școală, o joacă împănată cu jocuri. În fine, ca să pun un capăt selecției mele din șirul lui Gheorghe Parusi, Henri Stahl, împătimitul de mahalale colorate, aș risca să spun elegante, și de muzici ,istorice": ,au dispărut de mult flașnetele cu vînt în grele cutii pătrate, cu arii din Traviata, ce
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
o documentare, ar fi trebuit citite cărțile, consultate articolele de critică etc., etc. Nici vorbă de așa ceva. Astfel încât am ajuns în situația cât se poate de dâmbovițeană ca la o conferință de presă - organizată pentru jurnaliști - întrebările să nu fie puse de aceștia, ci de cititorii adevărați ai lui Llosa, veniți acolo fără să-i convoace nimeni, din pură admirație pentru marele peruan. Reîntorși la redacție, evident că aveau carnetele goale - și atunci a început delirul incriminărilor: că într-un loc
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
am participat la Festivalul de la Neptun, unde Uniunea Scriitorilor i-a decernat lui Vargas Llosa Premiul ,Ovidius", în valoare de zece mii de dolari. Cunosc, însă, destule din dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi s-au făcut pentru a se pune lucrurile la punct. Ce mă scoate din sărite - deși nu mă mai surprinde de mult - e faptul că odată ajunși la fața locului, scriitorii români au uitat de motivul deplasării la Marea Neagră. Pentru ei, nu mesele rotunde, nu dezbaterile, nu
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
de la Neptun a fost gândit ca un prilej pentru plimbări pe faleză (nu știu dacă a fost vreme de plajă), pentru retrageri, în pâlcuri, prin camerele de hotel pentru intense libațiuni. Cunosc de multă vreme crisparea scriitorului român atunci când e pus în situația de a dialoga pe marginea unor subiecte mai abstracte. Firește, nu e obligatoriu ca în orice scriitor să zacă un autor de ,arte poetice". Dar atunci de ce nu stai acasă, nelăsând locul altora, mai dornici de comunicare? De unde
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
context. Faptul că "destalinizarea" României impusă de Moscova a fost una falsă, concretizată în epurarea evreilor din partid. E un fapt, vorba unui critic francez, cu adevărat "suprarealist", pentru că partidul comunist român în forma lui inițială, infimă cât era, fusese pus pe picioare și compus dintr-o majoritate evreiască. În al doilea rând, prin prisma deformantă a anilor ceaușiști, tânăra generație e convinsă că elita comunistă era formată din imbecili. Fals, demonstrează din nou filmul. Ideea de a folosi membri cu
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
România și nu în Literatura și arta (din care a rămas doar ,și", vorba lui Serafim Saka), să însemne ,separatism transnistrean"? E drept că Dvs. ați făcut și înainte referiri culturale inedite, ,încărcate de semnificații", la Transnistria. Pentru a-i pune la respect pe poeții de factură postmodernistă la un moment dat, de exemplu, i-ați cerut lui Emilian Galaicu-Păun, un om viu, în primul rând, înainte de a fi unul dintre creatorii postmoderni basarabeni, ,să coboare și prin tranșee (...) sub gloanțele
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
istorică, dar ceva mai recentă, despre prinderea unui criminal francez și nazist, intitulată Declarația. Michael Caine, Tilda Swinton, Alan Bates, Charlotte Rampling, Jeremy Northam. O distribuție britanică de excepție, care te atrage precum un magnet. Dar contextul în care sunt puși acești actori îi face puțin ridicoli: în film, ei sunt francezi. Dacă știți cum sună franceza vorbită de un anglo-saxon, vă dați seama cât de involuntar amuzant ar fi ieșit totul. Soluția preferată de regizor a fost să stabilească limba
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
mira dacă, azi-mâine, devenind noi în fine europeni-europeni - să mă ierte naționaliștii noștri vizionari - vom rămâne tot niște pârliți... Din cauza lenei, din cauza corupției nevindecate, cerșelilor noastre ortodoxe precum și luărilor la mișto, în general. Poate doar așa, ratând spectaculos ce ne puserăm noi în cap, să ne știe lumea: A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
ales în raport cu cele anterioare. O idee mi-am făcut totuși. Am înregistrat atît lucrurile bune, cît și pe cele rele. Se impun cîteva schimbări. Anul viitor vom informa mai prompt presa de ce urmează să se întîmple la Festival și vom pune pe site programul, chiar provizoriu. Voi aduce la cunoștința Consiliului U.S.R. toate sugestiile mele, după ce voi face o analiză în detaliu, împreună cu aceia dintre colegii mei care s-au ocupat de Festival. Organizarea a fost corectă și nu-i cred
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
sugestiile mele, după ce voi face o analiză în detaliu, împreună cu aceia dintre colegii mei care s-au ocupat de Festival. Organizarea a fost corectă și nu-i cred întru totul pe cei care s-au plîns de ea. Aici se pune și întrebarea cum s-a reflectat în presă și în mass-media Festivalul. I-am acreditat pe toți ziariștii doritori să participe. Chiar le-am mărturisit unora că mi se pare normal să fie cel puțin tot atîția ,martori" din partea presei
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Nopților..". Mircea Cărtărescu ar fi declarat că demisionează din U.S.R. fiindcă n-a fost invitat la Festival. (Am avut o convorbire telefonică cu el și mi-a spus că n-a declarat niciodată așa ceva.) Lui Llosa însuși i s-a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
nu sînt noi, nici neapărat corecte (politic), dar ele au meritul de a da de fiecare dată de gîndit. De aceea, dincolo de retorismul ei, piesa lui Gabriel Diradurian merită salutată și pentru simplul fapt că are meritul incontestabil de a pune inteligența în mișcare. Dacă teatrul lui Gabriel Diradurian are, în intențiile autorului, o miză foarte mare în plan filozofic și existențial, proza aceluiași autor se află exact la polul opus. Micile sale scenete rupte din viața cotidiană (în cazul multora
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
într-o comunitate culturală, îl împrumută de la aceasta. Cuvintele din titlu, pe care Cioran, încărcîndu-le cu ironie, le îndrepta împotriva lui Noica, sunau atunci, la vremea scrierii lor, ca o punctare sarcastică a zădărniciei unui efort pe care păltinișeanul îl pusese în slujba specificului național. Cum să crezi în temeinicia unei filozofii ce pretinde că limba ascunde o sensibilitate pe care numai cei care o vorbesc o pot împărtăși? Cine e dispus să-ți dea crezare? Nimeni. Anii au trecut, iar
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
a regnurilor. Instinctul îl îndrumă către o naturalețe avîntată, către o zonă în care încă n-au apărut defalcările morale, în care încă nu s-au ivit angoasele: ,porni-voi prinț născut din propria gambă numai de o singură/ clipă pui cu dinții de lapte al neamului timp în levanturi/ necutreierate la îmblînzirea de vulturi și bouri puternici/ focuri uriașe de tabără voi face și deasupra în ceruri/ și undeva foarte jos sub podeaua incertă-a pămîntului/ deopotrivă sfidător deopotrivă hîtru
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Prestigiul lui de scriitor valoros cu un profil moral curat, care nu a intrat niciodată în polemici murdare și nici nu a făcut vreodată subiectul vreunui scandal literar sau de alt fel a fost o garanție a credibilității, dar una pusă în joc, supusă riscurilor terenului alunecos care e jurnalismul de opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Cultural pentru crearea unor punți spre alte societăți, spre alte culturi, spre intelectualii din alte culturi poate fi considerat menirea unui intelectual cinstit, integru: aceea de a combate prejudecățile, de a combate opțiunile provinciale, limitate, caracteristice pozițiilor naționaliste și să pună în locul lor o viziune deschisă spre universalitate, cea mai bună modalitate de a lupta contra stereotipurilor, a locurilor comune, a ceea ce Flaubert numea ,ideile primite de-a gata", ideile pe care unii le repetă ca niște papagali, fără a le
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
culturală, cum este cazul țărilor din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel de la Neptun? MVL: Exact acela de a face cunoscut ceea ce este necunoscut și de a pune în contact intelectuali și scriitori pe care, din cauza distanței sau a altor nenumărate motive, nu ar avea cum să se cunoscă și de a-și împărtăși ideile unii altora. Grație acestui gen de întîlniri, cum este cea de la Neptun, eu
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
umple un gol din viața noastră, datorită ei, fără această viață paralelă pe care o trăim datorită cărților, existența, viețile noastre ar fi mult mai mediocre, ne-am simți mult mai frustrați. MS: E o întrebare absurdă care se poate pune: ați mai scrie dacă ați ști că nu vă citește nimeni? MVL: Cred că nimeni nu ar mai scrie, dar mereu există convingerea că mai devreme sau mai tîrziu cineva tot te va citi. Pentru că literatura se bazează pe una
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ar trebui în principiu să lămurim câteva lucruri: bunăoară, cum sunt constituite aceste interpretări, ce intenție generală au ele, la ce anume slujesc, cu ce mijloace sunt realizate, ce tip de text literar este avut în vizor, ce anume este pus în lumină în respectivul text literar. Heidegger, fabula grijii și vocea poetică Să vedem, pentru început, cum stă situația cu Heidegger. După cum știm, mai ales după anii 1934-35, filozofia lui Heidegger parcurge o cotitură foarte pronunțată. Este vorba de acea
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]