480 matches
-
tomn Carp: asta Tak e bun!” (nr. 37, mai 1910). De multe ori, chix era folosit, în versificațiile umoristice, ca rimă pentru X: „Sperând să-i prinză, păgubașul/ Merge la secție. Dar.... chix! Don comisar zice: «Pungașul / Îl știu: este pungașul X!»” (Furnica, 51, august 1910, p. 8). Cu o asemenea lungă și frumoasă istorie, cuvântul merită oarece respect - măcar o ortografiere consecventă.
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
fi trebuit să fie ca IOANA BĂSESCU A LUAT SINGURUL CREDIT PENTRU AGRICULTURĂ DE LA CEC DE PESTE LIMITA DE 700.000 EURO este ziua în care știrea e că parlamentarii au vrut să se scoată de la pârnaie, pe ei și pe pungașii de mâna a treia. Bravo, nătărailor, ce n-a putut face propaganda portocalie securistică v-a ieșit vouă: ați înviat cadavrul politic Traian Băsescu".
Ciutacu: CEC, atitudine capitalistă pentru un singur om din țară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56477_a_57802]
-
spaniol și ajunge la texte contemporane, semnate de Gabriel García Márquez și Mario Vargas Llosa. La secțiunea ,Evenimente speciale" remarcăm prezența cântăreței cubaneze Omara Portuondo, a celei argentiniene, Adriana Varela, care, cu o voce răgușită, tulburătoare, cântă tangouri în argoul pungașilor din Buenos Aires, și a columbiencei Marta Gómez, care a creat un stil muzical nou, cu ritmuri aparte de jazz și pop. Până la prima reprezentație avem timp să înțelegem ce înseamnă Columbia actuală. Un șofer ne explică drama acestei țări, mama
Dragostea a triumfat la Bogotá by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10726_a_12051]
-
o întâmplare neprevăzută, un accident nefericit scurtcircuitează această evoluție, transformând succesul în eșec, visul frumos în coșmar. O victimă sau mai multe se încăpățânează să se împotrivească agresorilor, astfel că aceștia, pierzându-și cumpătul ori acționând la rece, devin din pungași - criminali. Trecerea acestui prag este focalizată de viețași, care se detașează de ei înșiși și se descriu din afară, cu o "obiectivitate" ce dă fiori. Numai că asumarea crimei, de obicei, lipsește. Emblematică e "depoziția" lui Tîrtan, căruia îi repugnă
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
ies din curte cu ele. Parcă ar mânca, săracele, sita de pe casa, nu frunză din pădure! și acum auzi... domnule tovarăș! Ptiu, bat-o gloaba de tovărășie! - Tacă-ți fleanca, taica, și răspunde! Te-nscrii la colectiv? - Mă, nene, umblați cu pungașii?! Asta ce e? Vreun partid ceva? A, lasă că știu eu! Ești cam oacheș dumneata, dar, de, nu ma duci ușor cu una, cu două! Să mă gândesc! Așa mi-a zis nașu. Îl știi? Al lui Păsat! Om deștept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
care n-o vede decât un ochi exersat, dar o prețuim, fără distorsionarea simțului estetic, toți. Nu sunt niște imagini de forță acelea pe care le scoate Arghezi din niște bolgii ceva mai estompate (suntem, totuși, într-o închisoare de pungași, în mare parte, și criminali de fapt divers, mai mult ghinioniști decât posedați), prin comparație, firește, cu hăul negru al lui Baudelaire, ci sunt niște focalizări artistice, de ascuțimea filmării care „vede” cum înflorește o floare. Sunt ape-ape în sufletele
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
dacă erau deștepți... (filosofic) vă mai chemau pe dumneavoastră să-i descurcați? (pentru el) Ce bine că mai sunt și proști în țara asta... (își bagă mâinile în buzunare și se rotește pe călcâie) Să-i săpuniți bine! O merită pungașii... (nu-i place privirea colonelului care-l săgetează) ... Am spus ceva greșit? - Mă-nveți ce să fac, nu? (pe un ton categoric) Dodoloanță!... - La ordin, să trăiți! - Fă-ți ba-ga-je-le... (mică pauză) Execu-ta...rea! - A!... (la auzul comenzii, Dodoloanță rămâne
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
Durante? Dante Alighieri Își mușcă buzele, neștiind ce-i de făcut. San Piero ar fi trebuit vegheat, mai ales pe timp de noapte, de garda Prioratului. Ceremonia În decursul căreia fusese Învestit În funcția de prior abia se sfârșise, iar pungașii aceia deja trădau? — Messer Durante, ești acolo? Deschide. Nu putea șovăi. Poate că era nevoie de autoritatea lui pentru binele public. Se grăbi să-și pună bereta cu văl lung și să-și tragă pe degetul arătător inelul de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai avu puterea să adauge, gâfâind de efort și de enervare. Zări cum un tânăr ieșea din mulțimea de curioși și o lua pe urmele fugarului. Părea să poarte uniforma polițailor. Speră că va izbuti să-l prindă. Cine era pungașul acela? Îl Întrebă apoi pe Giannetto, care Încă mai azvârlea blesteme și obscenități Împotriva adversarului său. — Nu știu, răspunse acesta cu o grimasă de durere care Îi accentua expresia de șoarece. Nu-l cunosc. Unul nou, care de câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
copii. Își aminti de prăvălia negustorului de pielărie, la mijlocul arcadei, cu mirosul ei dezgustător de urină de cal pentru tăbăcit. În spate era o scară. Pe acolo te puteai urca pe acoperișul prăvăliilor și puteai trece podul trecând peste capetele pungașilor care zbierau dedesubt. De mulți ani nu se mai gândise la ea. Din fericire, scara Încă mai exista, deși mult mai părăginită decât cum și-o amintea el. Speră că Îi va putea suporta greutatea. De pe partea cealaltă a podului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sudoare Înghețată, În ciuda căldurii de vară, Îi cobora pe grumaz. Junghiul din șold Îl Încovoia. Speră că secera morții Îl cruțase și rămase nemișcat, temându-se că va auzi din nou ropotul pașilor și strigătele. Mai devreme sau mai târziu, pungașii aceia aveau să priceapă că fuseseră trași pe sfoară și aveau să se Întoarcă. Trebuia să profite pe cât posibil de avantajul acela momentan, pentru a-și căuta un refugiu sigur. Cântări În grabă dacă era cazul să se Întoarcă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sus nu făcuseră decât să stabilească principiile generale ale stării de asediu, cu un total dispreț față de mărunțișurile birocratice ale amănuntelor de executare, pe aici pătrunzând, invariabil, haosul. Un aspect interesant al situației, pe care vâna satirică și coasta de pungași a celor mai bășcălioși din capitală nu puteau să-l lase să le scape, era împrejurarea că guvernul, fiind de facto și de jure asediatorul, era în același timp un asediat, nu numai pentru că sălile și anticamerele sale, cabinetele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-te naibii! Îi strigă drept răspuns omul de sus, care Își dusese mâinile pâlnie la gură pentru a se face auzit mai bine. Azi nu-i zi de târg și nu se intră până-n ora a treia. Trage-te cu pungașii tăi departe de ziduri, că de nu, ies cu straja să-ți mângâiem ciolanele. - Blestemat fecior de cățea, urlă Dante descălecând mânios, cu repeziciune. Mișcarea neașteptată și strigătul speriară calul, care se smuci Într-o parte brusc, făcându-l să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nu dispăruse pe singura cale vizibilă, ușa din dreptul altarului. Pe fundalul absidei fusese ridicată o schelărie Îngustă, care ajungea aproape de ferestrele de sus. Două dintre acestea fuseseră Închise cu vitralii policrome, În timp ce a treia era Încă descoperită. Probabil că pungașul acela se cocoțase până sus, căutând să scape pe acoperiș. Reacționând cu o clipă de Întârziere la acea mișcare neașteptată, se năpusti, la rândul lui, spre schelărie. Brandan Încerca să fugă pe acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu căcat de la cer, pe aici ar mirosi a violete. Un văl roșu se coborî peste ochii poetului. Îl Înșfăcă pe celălalt de reverul vestei, zguduindu-l cu violență. - Cecco, ai venit să Îți bați joc de orașul meu odată cu pungașul acela de Brandan? Nu dai greș niciodată, dacă e vorba de trișat la zaruri. Cecco Îi apucă delicat degetele, descleștându-se cu grație din strânsoare. - Îți jur că mă aflu aici ca să respir aerul miracolului și să Îmi pregătesc sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Domenico, Împrumutul meu e garantat de fratele meu, Francesco, știi bine, și de pământurile familiei mele, Îi replică poetul, agasat. Se Întreba de ce cămătarul devenise atât de obraznic. Se Întâmplase, oare, ceva prin care poziția sa slăbise În ochii acelui pungaș? Între timp, Domenico se apropiase, Întinzând degetul arătător spre pieptul lui. Părea pe, dar se abținu. - Sunt o mie optzeci de florini. De aur. Dante se Înfioră. La atât Îi ajunseseră datoriile? Cunoștea bine cifra aceea, repetată de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dacă, Într-adevăr, preoții v-au descoperit jocul și dacă Încercarea ta ar fi doar un mod de a stoarce câțiva florini de la neghiobii ăștia, cum ai zis, de ce ar trebui să vină papa și să se amestece cu niște pungași, pe care mai apoi să Îi elimine acționând pe căi oculte? La ora asta, ați fi deja În mâinile Inchiziției, legați la stâlpul infamiei În piața publică, spre Învățătura de minte a poporului și spre mai marea slavă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
e dovada unor sentimente nobile și numai o inimă superioară prin Învățătură și virtute e În măsură să Îi simtă imboldul, să transforme o biată maladie a trupului Într-o condiție extatică... Iar el trebuia să o lase pe mâna pungașului aceluia de Cecco Angiolieri și a jocurilor lui de cuvinte obscene? Poate că exact În clipa aceea mâinile sienezului lunecau peste trupul ei, profitând de noapte și de singurătate. Iar el trebuia să Îngăduie ca, În orașul lui, o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sunt sigur că, În proiectul vostru, exista ceva Încă și mai perfid. Cel care a conceput planul voia ca trucul să fie descoperit, pentru ca asta să Întărească În mintea dușmanilor voștri convingerea că au de-a face doar cu niște pungași de doi bani. Am căzut și eu În capcană, Însă numai pentru scurt timp. Ochii lui Monerre scânteiară. - Și acum, care Îți sunt convingerile? murmură el, curmând În sfârșit tăcerea. - Altul era planul vostru: să repetați schema cruciadei a patra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
puțină, nu-i ridici ambalajele, îl sancționezi... -Uite-al dracului porc, ajunse cu râtul pân-la tine! Îl știam eu tupeist, dar nici așa. Spune-mi sincer, l-ai rugat să te servească cu ceva? Ferește-te de el că e mare pungaș! -Păi, cum să-ți spun...m-aș feri eu, dar...aș avea nevoie de un kilogram de măsline...de revelion... -Bine, mă, pentru un kilogram de măsline să mă chinuiești cu Georgică ăsta al tău? Lasă, dragă, te servesc eu
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
2), de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015. Cultivarea infracțiunii în proporții de masă, de la categoriile interlope la rafinați intelectuali cu studii politice și de apărare, de la funcționari umili dar veroși, până la înalți demnitari, de la pungașii de meserie la cei care ar trebui să-i judece și să-i reeduce, reprezintă ceea ce nu ne permitem a numi „spiritualitate națională”, cu toate că n-am greși dacă am face-o. Pentru că, în privința acoperirii ca arie, acesta e domeniul atacat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
național și cultivată în plus prin interese de afară”. Pentru ... Citește mai mult Cultivarea infracțiunii în proporții de masă, de la categoriile interlope la rafinați intelectuali cu studii politice și de apărare, de la funcționari umili dar veroși, până la înalți demnitari, de la pungașii de meserie la cei care ar trebui să-i judece și să-i reeduce, reprezintă ceea ce nu ne permitem a numi „spiritualitate națională”, cu toate că n-am greși dacă am face-o. Pentru că, în privința acoperirii ca arie, acesta e domeniul atacat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
și pupat-o?!... M: - Nu ți-am spus? Pe onoarea mea de mușteriu la matilda-n Grădinari! C: - Banditule, și ți-a plăcut figura? M: - Pai... de ce nu? C: - Mă rog, cum ai învățat-o, așa o ai. „... Al dracu’ de pungaș, i-o servește caldă!... S-a dus în baie, perversu' dracu!... altfel de unde? canci și sfânta creuce.” M: - Costică, am pregătit-o din timp, (îi spune la ureche) fără s-o vadă. Ce s-ar mi fi bucurat și a
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
chiar imposibil. -Și încă ceva. Pentru voi, românii, nu ține cu președinția. Treceți pe monarhie! Regele are onoare, inimă și sânge nobil, de om adevărat! Cu președinții v-ați convins, v-ati ars! Unul mai rău decât celălalt. Hoți și pungași... mincinoși și perverși! Mă frige ceva. Mă uit în jos. Sunt lacrimile fierbinți ale Mariei. Sărmana Maria! Iar vorbește singură. -Nu trebuia să te las singur! Eu sunt vinovată! Țara asta, Doamne, chiar ai blestemat-o? Îndură-te de acest
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
cățel cu suflet și-i tare talentat. Spre pieptul meu încet,botul și-a plecat, Să-l mângâi, a cerut. Pe mâna mă lingea, Făcând o piruetă, în față-mi se culca. Voia să-mi mulțumească, doar l-am ospătat; Pungașul era grațios și tacticos s-a așezat Fără grabă să mănânce. Era foarte liniștit; Un șpriț dacă-i dam, cu mine-ar fi ciocnit. L-am înțeles că ar dori să bea și el ceva; Ca surpriză i-am dat
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]