208 matches
-
ghiolban. Apărarea sa a fost execrabilă, că înțeleg că a ieșit să se apere, așa ne-a și spus. Păi nu s-a apărat, s-a încurcat foarte mult în explicații. În acea gândire țigănească. Secvențele cu pirandele care iau puradeii și dau cu ei în jandarmi la descinderi, când jandarmii vin să-i întrebe de ce s-au branșat ilegal la stâlp... Deci așa a făcut Traian Băsescu. A luat-o pe Ioana Băsescu și a dat cu ea - sigur, contondent
Adrian Ursu: Băsescu e ca o pirandă care dă cu puradeii în jandarmi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62188_a_63513]
-
Hogwarts. Ei bine, acesta este și finalul filmului: soții deja hârșiți în ale căsniciei, adică serioși, cu o morgă confecționată căznit fără a mai pune la socoteală machiajul, ca niște veterani care-și curăță pipele ca odinioară mitralierele, își conduc puradeii în primul an de școală la Școala de Magie. Lecția de viață prevede la capitolul „sfârșit” (That’s all, folks!) o binecuvântată căsnicie, o prosperitate burgheză și o amnezie sănătoasă dincolo de care stau grijile inerente pe care orice familie le
Harry Potter, Peter Pan și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5308_a_6633]
-
de două ori înainte să întindă o bancnotă unui om ce întinde o mână. Cel care coordona cerșetorii a spus sec: "copilul e pe vodcă sau heroină, pentru a nu țipa. (...)Femeile stau cu el toată ziua; îți imaginezi că puradelul s-ar plictisi". Potrivit aceluiași răspuns, copiii nu rezistă de fiecare dată "tratamentului" și mor. Unii mor chiar în timpul zilei, în brațele "mamei", care continuă să strângă bani. Și mama nu e mamă. Copiii sunt "închiriați" din familii unde există
Viral pe Internet: De Ce copiii ținuți în brațe de cerșetori dorm mereu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65132_a_66457]
-
bucla la dreapta și de acolo tot înainte. Vremea mohorâtă își trimitea lasere în sufletele bucureștenilor. «După aia să mă angajez? De bani duc eu lipsă?» Țigăncile vin de-a valma la Penitenciarul Jilava susținând moraluri cu pachete și cu puradeii care de timpuriu pătrund în tainele acestor locuințe temporare. O ușă mare de fier s-a întredeschis, iar noi, purtându-ne identitatea, urmăm polițistul pe aleile bătătorite de tălpile rubedeniilor. «Acolo, în poarta aceea, am împușcat deținuții în 22 decembrie
Primul interviu acordat de Nicu Ceauşescu presei româneşti () [Corola-journal/Journalistic/47598_a_48923]
-
De unde ești și unde stai Te văd malac și cam plăvan Oi fi vre-un neam de Corsican? - Sunt Mondial, și sunt oltean Și am parai. Așa că spune cum îi vrei, În Euroi, Dolari sau Lei ? Te pui nănaș la puradel Să-l ții în brațe, doar nițel Și după ce-l lași jos pe el Pe mine să mă iei. - Nepotul eu ți-l creștinez, Că-i mic, și n-o să mă forțez Dar nu știu, tu ești mult prea mare
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
didactice din România în Spania și Italia pentru educația tinerilor romi, si pot fi trimise si in Germania: "Găsim formule. Cum avem dascăli români în Spania, în Italia, putem trimite și la Dusseldorf. «Cât stați fraților aici? Șase luni. Toți puradeii la școală». Pentru că nu vom rezolva problema romilor nici în generațiile următoare, dacă nu începem cu acest element de bază, copiii romi la școală", a afirmat Băsescu. Băsescu, împotriva interdicției de a părăsi țara Totodată, președintele a subliniat că nu
Băsescu a găsit soluţia la problema romilor: "Toţi puradeii la şcoală" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/38817_a_40142]
-
noi ținuturi. Ducea cu sine o traistă înflorată, din care tot scotea o plată pentru hrană. Căzut la ei de Sf. Ilie, se bucurase tare în poienița din cătunul rudarilor, ce făcuseră în juru-i roată. Primii aflaseră chemare dinspre venetic puradeii, mai mici, mai mari. Îl priveau cu zvâc de mirare și veselie, căci poveștile sale veneau rostite a glumă și cunoaștere. Și fiecare se-ncheia cu câte alea: mingiuțe în hârtie colorată zburdând pe fire de gumilastic, nuci, bomboane și-
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
sfielnic în aerul tare. Locul părea de basm, oprit într-un ceas al așteptării... În ajunul zilei temute, "veneticul" nu-și găsise deloc stare. Frământase tot timpul din nări și bolmojise ceva prevestitor în timp ce termina din cuțit șuierica. Întrebat de puradelul aflat mereu alături, el răspicase că-n sat se va-ntâmpla ceva... Copilul dăduse sfătos din cap, știa și el de cazna anului trecut, când fuseseră aproape îngropați de zăpada prăvălită cu zgomot ca de sfârșit de lume. În zori
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
te ajuți singur culegând. Nu se pune problema să vrei sau să nu vrei să mănânci spre a îndeplini scopul vieții. Indiferent dacă ți-ai închinat viața preamăririi Sfântului Domnul Dumnezeul tău sau pur și simplu dorești a-ți crește puradeii pe care i-ai procreat, va trebui să te saturi adică să menții energia necesară parcurgerii vieții. Este deci mâncatul inclusiv procurarea hranei un scop al vieții? Nicidecum! Procurarea și consumarea hranei este numai un element care mijlocește actul de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Da’ azi a trecut cineva? întrebă spătarul Vulture. — A trecut un negustor polac, de la Lemberg, da’ cam zgârcit: n-a dat decât o dată - răspunse țiganul. De-aceea fie-vă milă de bătrânețile mele și trageți-mi câteva, că-mi plâng puradeii de foame. — Omu’ are dreptate, că doar creștini suntem - zise plin de milă Barzovie-Vodă și se apropie, lovi ușor cu vârful degetelor fața măslinie a celui din jilț, apoi lăsă să cadă în comanacul de lângă jilț un galben. Urmă tăcutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de o apă cețoasă, tremurătoare, prelingîndu-se pe geamurile vitrinelor de pe Lipscani, tulburînd liniștea ușor jenată a manechinelor goale. Altă lume Împărătește acum peste aceste locuri. La recepții se pot citi pe tăvița de argint cărți de vizită: Domnul și Doamna Puradel, Domnul și Doamna Procopsitu, Domnul și Doamna Crăpelniță, Domnul și Doamna Oatu. Fata aceea tînără durdulie și atrăgătoare cu buclele Încărcate de paiete, cu unghiile albastre stropite cu bronz, rochia ei roz cu volanul balansînd În jurul gleznei puternice, prinsă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
emoționată: casa mea! să cutreier străzile unui București desfigurat și să urlu: orașul meu) — ... da ei, ți-ai găsit, nici nu te lasă să-i explici și-ți țrîntește ușa-n nas, da cînd vine o nespălată d-aia cu puradeii după ea or una de ține ochii Închiși și zice că-i oarbă numa ce-i vezi că scoate pieptul ardelenesc și-i dă sau un ciolan afumat, de ce agonisește tot omu, Își rupe de la gură c-așa ie românu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acum privea fumul albăstrui ce se ridica calm în aerul după-amiezii fierbinți. În clipa aceea, grădina de vară se umplu de zarvă. O ceată de țigani năvălise înăuntru: șase bărbați și patru femei cu fustele largi și înflorate, înconjurați de puradei ce alergau printre picioarele celor mari. Vorbeau tare și țipau unii la alții făcând o gălăgie de nedescris. Cei zece lipiseră trei mese una de alta și luaseră loc pe scaune. Copiii se fugăreau printre mese, alergând care încotro și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
liniște și, lucru neobișnuit pentru un grup de țigani, liniștea era păstrată în continuare. Toma îi știa bine pe aceștia, avusese de a face de multe ori cu ei. Nu erau în stare să rămână tăcuți nici măcar cei maturi, darămite puradeii care erau ca argintul viu. Maricel își făcu apariția de după perdea cu o altă halbă de bere în mână. Asta pentru ce mai e? întrebă Cristi când chelnerul se apropie de masa lui. Poftim? făcu Maricel neatent. A, de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zlătari. Îi cunosc foarte bine, an de an vin aici de cum se încălzește afară și dă colțul ierbii. Spală nisipul din pâraie, caută aur. Nu se țin de prostii. Păi atunci, ce-au căutat la poliție? Le-a dispărut un puradel. Cum ai spus? întrebă Cristian ciulind urechile. Au tabăra undeva, sus, în munte, arătă Maricel cu capul înspre o zonă unde probabil era muntele, de fapt la Baia de Sus oriunde ar fi arătat era un munte, pe albia unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
siguranță, nu mai știe nimeni. Îhm, mormăi Cristi în barbă, numai toată Baia de Sus și poate și vreo câteva localități învecinate. Ieși grăbit afară și se îndreptă spre secția de poliție. Trebuia să afle de acolo detalii cu privire la dispariția puradelului din șatra de zlătari. 8 Așezat comod în fotoliul de sub umbrar, Cristian Toma fuma în tăcere. Stătea singur în întuneric, încercând să-și pună ordine în gânduri. După cina mai mult decât îmbelșugată, pe care o servise doamna Maria mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de aur. Nu ne făcură niciodată probleme. Stau liniștiți în tabăra lor și nu coboară decât foarte rar în oraș ca să-și ia de ale gurii. Pe deasupra, veniră ieri la secție să facă reclamație. Cică le dispăru și lor un puradel noaptea trecută. Erau disperați și speriați totodată. Știu, i-am văzut ieri la terasă în oraș, spuse Cristi calm, nedezlipindu-și privirea de la grupul de țigani, iar dacă îți amin tești, am venit și eu ieri la secție unde am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
No, ce să vă spun, dom' șef? începu el să vorbească. Nu putem să ne aducem căruțele până aici. Nu există drum prin pădure. Le-am lăsat mai încolo, într-o poiană, unde au și caii ce paște. Este treaba puradeilor să aibă grijă de animale și să le păzească. Nu-i foarte departe, continuă țiganul, scoțând încă un nor de fum, cam la un sfert de ceas de mers întins. Pleacă acolo de dimineață și stau cu animalele peste zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Strugurel nu era odihnit, peste zi starostele îl pusese la treabă alături de ceilalți bărbați ai șatrei la spălat nisipul din râu. Zadarnic se tânguise nevastă-sa, smulgându-și hainele și rugându-l să le dea învoire să-l caute pe puradelul dispărut prin pădure. Starostele, care era și fratele lui taică-su, se arătase neînduplecat. O trimisese pe femeie să mestece mai departe în ceaunul cu mâncare iar lui, văzând că încearcă să ia apărarea pirandei, îi aruncase o privire fulgerătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
duc acasă. În timp ce vorbea alerga spre locul de unde auzise glasul copilului. Se afunda în pădure tot mai departe. Ceața se îndesise și acum îl înconjura din toate părțile. Își dădea seama că îi va fi din ce în ce mai greu să dea de puradel în aceste condiții. Vorbea fără încetare cu acesta, îndemnându-l să stea pe loc și să-i răspundă la chemări, pentru ca nu cumva să treacă pe lângă el fără să-l vadă. Gândul acesta îl înfricoșa, umplându-l de frustrare. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tine, țigăncușo... Hm, ce gagică trăsnet te-ai făcut! Mai întâi să fac verificări, să văd prin ce-ai trecut tu în toți anii care s-au scurs de atunci încoace. Poate că ești măritată, poate că ai și câțiva puradei pe lângă tine... Cert e că trăiești bine după cum arăți! Să ai tu salariu, nu cred, dar e posibil să te fi luat vreun gașper bogat, că acu ăștia sunt la modă, f...e muma-n c...r! Sau poate că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
puștan care trăgea dintr-o sticlă de ketchup, prevăzută cu biberon. Avem înlocuitori, foarte buni la gust, fabricați în America! Contele îl privi cu silă și rosti plin de greață: - Fă, Erji, du-te, dreacu' afară și ia-ți și puradeii după tine, că-mi vin nervii la creier și acu' vă golesc! Pastramă vă las, dacă mă mai enervați! De pe un fotoliu roșu se ridică cu greu o doamnă grasă, buhăită, cu mișcări șovăitoare. Se îndreptă spre ieșire târând după
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]