169 matches
-
care urmează a fi relatate, întâmplări care s-au petrecut în trecut („A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti...”), într-un timp fabulos, ireal, incontrolabil, un timp al tuturor posibilităților („pe când se potcoveau purecii cu nouăzeci și nouă de oca de fier și zburau până la cer...”). Recurgând la așa-numita „formulă a imposibilului” (P. Bogatârev), ce constă în alăturarea unor elemente care se contrazic, se exclud reciproc, formulele inițiale au menirea de a-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
căciulii de mac sau să caute o plantă somnoroasă din câmp și s-o pună sub pernă. Alungarea țânțarilor din casă. Cu fum de tărâțe sau de iarbă mare. Pentru alungarea muștelor. Frunze de lemnul Domnului, chimion și cimbru. Pentru pureci. Pune noaptea sub pat și un pelin verde. Vrăji, farmece, blesteme Ochii - icoana inimii (elementul definitoriu al fizionomiei) Semnificații după culoarea ochilor: Albaștrii (închis) - individ cu idei profunde, însă convingeri nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și gelos; Albaștrii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faptul că "actuala comisiune interimară a comunei urbane nereședință Cernavodă din județul Constanța descompletându-se prin demisia domnului Jean Simionescu, vicepreședinte, și a domnilor: P. Stanciof, Petre Murineanu și Vasile Popescu, membri în acea comisiune interimară compusă din domnii: Ioan Purec, președinte, Petre Manole, vicepreședinte, Ioan Răsciu, Ioan Puschilă și Petre Murineanu, membri"3196, era dizolvată. În consecință, în momentul declanșării primului război balcanic, locuitorii Dobrogei primiseră dreptul de vot pentru desemnarea deputaților și senatorilor în parlamentul României. Totodată, din punct
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima ți va fi neagră. Cînd vezi pentru întîia oară miei albi, vei face păduchi, iar de vei vedea miei negri ai să faci pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Mucenici se bate pămîntul cu maiul, ca să iasă căldura și să intre gerul. în ziua de Mucenici se face focul în curte din gunoiul măturat, și sar peste el ai casei de trei ori, ca să nu aibă vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trainică. Cînd își face cutare fată de măritat, atunci pe acela după care face fata îl dor toate oasele - și numai îl vezi uscîndu-se pe pi cioare; tot s-ar duce, nu mai are stare și alinare, noaptea parcă toți purecii din lume sînt pe el și, ca să se poată odihni cel puțin noaptea de pureci, trebuie să-și întoarcă toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl dor toate oasele - și numai îl vezi uscîndu-se pe pi cioare; tot s-ar duce, nu mai are stare și alinare, noaptea parcă toți purecii din lume sînt pe el și, ca să se poată odihni cel puțin noaptea de pureci, trebuie să-și întoarcă toate hainele pe dos; dar aceasta nu-i destul, tot trebuie să meargă, dacă nu acum, mai tîrziu, unde îl cheamă dorul. Cînd un flăcău care este lunatec cu un alt frate se însoară, ambii frați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de moarte dacă aperi pe popă de cîni. Cînd vine popa cu crucea la Bobotează, să arunci grăunțe de porumb înaintea lui, că-ți vor oua găinile, iar cînd pleacă din casă, să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și lopată, ca să aibă parte de morți. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se spele îndată pe față, că la din contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, s ar spurca. Cînd îți cîntă pupăza întîi, îți merge rău peste an. Purice Purecele ce vei prinde întîi în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în luna lui mart nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînge din nas. Să nu iei săpun de la nimeni din mînă, că te cerți cu cineva. După ce faci săpunul și-l pui pe poliță, și crapă singur, e rău de moarte. Să nu scapi săpunu-n cenușă, că-i rău de pureci. Sărăcie Cînd vitele sara nu trag acasă și dacă se vîră în ocoale străine e semn de sărăcie. Dacă miaună mîța prin casă, face a sărăcie. Copilul care doarme cu fața în jos și cu partea de dinapoi ridicată în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l topi și a stropi cu acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea mult tăciune. în ziua de Bobotează, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]