605 matches
-
și fiul Tinu („trădător” prin căsătorie), extins treptat și împotriva fiicelor, Ana și Tabita. De aceea, arheologia memoriei pe care o inițiază povestitoarea este comparată cu „ruperea crustei maronii de pe-o rană”, „sub care mocnește, portocaliu, gros ca smântâna, puroiul” din carnea trecutului. La amintirea atmosferei „de catastrofă” din casă, se adaugă acelea ale nenumăratelor frustrări și suferințe, cu efect de glaspapir pe pielea sufletului: lipsa dezmierdărilor și a căldurii afective, îndatoririle grele din gospodăria țărănească (printre altele, Tabita își
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
mai încolo rănite/ și sângele lor se scurgea mereu în altă direcție/ decât sângele meu”; „noaptea asta se joacă cu tine și te lasă într-o baltă de sânge”; „prin vene/ sângele îngroșat va fi în curând/ la fel de încet ca puroiul”; „prin vene/ sângele îngroșat va fi în curând/ la fel de încet ca puroiul”; „sângele nu are să valoreze mai mult decât ploaia acidă”. Nu nevoia de estetizare a disperării e de imputat unui poet care-și mărturisește „refugiul în frumusețe” sau teama
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
decât sângele meu”; „noaptea asta se joacă cu tine și te lasă într-o baltă de sânge”; „prin vene/ sângele îngroșat va fi în curând/ la fel de încet ca puroiul”; „prin vene/ sângele îngroșat va fi în curând/ la fel de încet ca puroiul”; „sângele nu are să valoreze mai mult decât ploaia acidă”. Nu nevoia de estetizare a disperării e de imputat unui poet care-și mărturisește „refugiul în frumusețe” sau teama de a „cădea în derizoriu”, ci comoditatea unor expresivități de inventariat pe
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
Noica) am ras într-un ceas o omletă uriașă cu ouăle și parizerul luate de ea ca să ne țină o săptămână? În fine. Ce era violent-altfel atunci era calitatea strălucitoare, pasională, a discuțiilor culturale. După ce prefiram rapid bârfele zilei - ce puroaie a mai etalat Eugen Barbu în „Săptămîna”, la ce manuscrise au mai „dat drumul” Magdalena Bedrosian, Gabriela Negreanu, Geta Dimisianu, Sorin Mărculescu, „pe cine a citat Ierunca azi-noapte” și „dacă vine Croitoru în locul lui Dulea” - începeau ceasurile de polemici, la
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
Ana Tăușan 7, soția dumneavoastră, și d[umnea]v[oastră] înșivă, ne-ați dovedit-o. Am înțeles că ne leagă aceeași dragoste de țară, dârză la domniile voastre, nostalgică la noi, aceleași preocupări de a spori zestrea culturii românești neatinsă de puroiul celor vânduți comunismului, aceeași speranță că, într-o zi, lumina va țâșni din sufletele celor neprihăniți. Lumina a țâșnit și a fost plătită cu multe jertfe tinere. Dar cei înfruptați de tirania veche au rămas tot pe loc. Cei care
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
mă voi opri. Am făcut multe presupuneri. Niciodată pe asta. Mă închipuiam sfîrșind într-un accident, ars de viu în vreun incendiu. Mă imaginam murind de bătrînețe. Sleit de puteri, lungit în „rezerva” suferinței mele, murdar, mustind de bube și puroaie, nimeni amintindu-și de mine. M-aș lăsa și eu de izbeliște, și numai moartea m-ar scăpa de scîrbă. Uneori, mi-o doream. Mă vedeam prăbușit pe locul cel mai de jos al degradării umane, poate nebun și eu
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
întrebe dacă poate să candideze la primăria Capitalei. Dacă nu mă înșel foarte tare, cred că m-a întrebat și dacă aș vrea să fiu naș. Era un pisicuț, un lingău". Victor Ciutacu a scris, pe blogul său, că " Șirul puroaielor debitate de un individ scăpat de sub orice control se lungește ca râma-n ploaie. După sinuciderea primei neveste a lui Crin Antonescu și ghinionul purtat de Gabi Firea primului ei soț (mort din cauza unei crunte insuficiențe renale), aseară am ajuns
Ciutacu: Nu mai am puterea să mă revolt. Băsescu nu are nicio limită by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32046_a_33371]
-
Astfel, sângele i-ar fi ajuns în plămâni și în stomac. Tatăl micuțului dă vina pe medic care ar fi greșit procedurile în cazul de față. „După câte am înțeles ori au uitat să pună aspiratorul ori nu știu cum sângele și puroiul au ajuns în plămâni. Copilul nu mai respiră singur, numai cu tuburi. A tresărit așa o dată, iarăși l-au sedat și numai sedat îl țin. De la Bega a venit la Județean și acum la Louis Țucanu. Nimeni nu știe nimic
Băiețel în comă, după o operație banală pe care mulți o fac by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32378_a_33703]
-
e atât de măruntă și România îi apare ca o țară maidaneză, ce utilitate mai au comentariile sale săptămânale din ?Jurnalul Național??), se sufocă uneori în câte o gustoasă sintagmă ori propoziție din fondul de aur caragialian: ?hidra pesedistă?, ?tot puroiul națiunii?, ?balaurul reacționar ce stăpânește România?... Alteori, virulența tonului și expresiile propriu-zise utilizate de autor aduc aminte de lexicul inflamat al anilor ?50: ?căpușele politice?, ?grajdurile lui Augias?, ?pubela istoriei?, ?urna cu bile negre a istoriei?, ?crocodilii trecutului?... Numai textul
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
apare, bineînțeles, ca Sodoma și Gomora capitalismului autohton (e greu să scăpăm de clișeele epocii), iar periferia se înfățișează în toată splendoarea mizeriei sale, într-unele din cele mai plastice versuri ale volumului: "Cum pot să laud oare-n rime/ Puroiul gros ce colcăie în tine?/ Ai cer pătat de oftică și crime,/ Pământ brăzdat de sutele de șine.// Maidanul ca un hoit stă-n soare:/ Rahitici prunci, conserve desfundate,/ În case-i fum, tăcere și strâmtoare,/ Femei în uși, privind
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
pierde alegerile parlamentare, că ceea ce au făcut la guvernare va fi devoalat și că ar trebui să plătească. Lucrurile astea denotă disperarea lor și denotă faptul că, pe măsură ce știu că pierd alegerile, știu că mergem și deschidem toate rănile cu puroi pe care le-au lăsat și că, la un moment dat, vor începe să plătească pentru ceea ce au făcut în această perioadă. Vă rog să fiți calmi, responsabili. Singurii care contează pentru noi sunt oamenii cărora le cerem votul", a
Ponta: atacurile PDL denotă disperare. Blaga s-ar califica în spate Gării de Nord () [Corola-journal/Journalistic/41915_a_43240]
-
podul palmei. O săptămână nu prea am putut sta în picioare. Ca să ies din cameră, pentru două-trei ore pe zi, foloseam fiole de Algocalmin, pentru a-mi diminua durerile. Apoi durerile au dispărut, iar din rană a început să iasă puroi. Abia după o lună, timp în care am umblat încălțat doar cu șlapi, rana mi s-a închis și piciorul a revenit la forma anterioară, ca dimensiuni. Cicatricea însă a rămas. Datorită conjuncturii, după mușcătură, nu am ajuns la vreun
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
concomitent în micul infern ce-am vrut să spun mă pomenesc gîndind cu sintagmele altora și creierul face pureci ca televizorul la emisiunea lui patapievici trăim cu paraziți uite cîinele ăsta se scarpină cu colții în carne vie sînge și puroi și muște în fundătură și-au găsit nepricopsiții șmecherul ăsta își pune mănușile cînd vinde cartofi și face cu ochiul iar îmi urcă sucul gastric în gură descurcăreț și obraznic poza ta de pe volumul de versuri pe care mi l-
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
2016 Toate Articolele Autorului Vă sărut cu buzele mele murdare pe frunte, pe mâini, pe picioare, pe răni, pe lanțuri, zăbrele, pe sufletele prefăcute în stele, și vă mulțumesc cu răsăritul, cu amurgul, cu muntele, cu marea, pentru sângele, lacrimile, puroiul, sudoarea cu care ați udat Grădina Maicii Domnului în care au început deja să crească florile ce nu mai știu să se ofilească, și care-ți surâd când ierți și iubești, ale unei noi primăveri românești! Referință Bibliografică: Scrisoare către
SCRISOARE CĂTRE DEŢINUŢII POLITICI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384677_a_386006]
-
marilor sărbători” de la 7 ianuarie și 26 ianuarie, din „ianuarie aniversar” cum spumegau poeții lor de curte din neagra iarnă a istoriei noastre, îi țineau în carantină și-i dezinfectau. Pentru ea, care era buba pământului. Pentru ei, care erau puroiul lumii, ciuma istoriei, cangrena națiunii. Vor veni alt și alt 7 ianuarie și nu va mai fi ziua fiicei denaturate și mamei născătoare de monștri, savantei de doi bani și țaței politice, ci pur și simplu cum a fost de
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
șovăielnic, de parcă ar fi fost o versiune mizerabilă, o parodie. În locul unor trupuri renăscute, curățate de păcat, membrele acelea care bâjbâiau spre dânsul În semiîntuneric păreau Însemnate de plăgile cele mai Înfiorătoare, prost Înfășurate În bandaje impregnate de sânge și puroi. Simți cum inima Îi stă În loc. Hoarda leproșilor imunzi nu trebuia să sosească, așa cum se temeau cei de la San Piero, ci se revărsase deja În măruntaiele Florenței, profitând de acel drum ferit. Adunându-și tot curajul, Înaintă, amenințându-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
loc. Pentru a-ncerca să-i înțelegi pe oameni, trebuie să sapi până la rădăcină. Nu e de ajuns ca, dintr-odată, să disloci timpul pentru a găsi ce cauți: trebuie să sapi în fisurile lui și să scoți la iveală puroiul. Să-ți murdărești mâinile. Nimic nu mă dezgustă. Asta e sarcina mea. Afară s-a lăsat noaptea și ce altceva aș putea face noaptea decât să iau vechile așternuturi și să le cârpesc câte puțin, iarăși și iarăși? Mierck avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
M-a condus. Am urmat-o. S-a scuzat: — Nu mai avem camere, nu mai e loc... Am intrat într-o sală imensă în care se auzeau gemete din toate părțile și în care plutea un miros acru de pansament, puroi și murdărie. Era mirosul rănilor, al suferinței și al plăgilor, și nu mirosul morții, care este mult mai curat și mai odios. Erau treizeci, poate patruzeci de paturi, toate ocupate, pe care nu puteai distinge uneori decât forme alungite care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
la care am găsit-o deschisă odinioară, când am fost la Castel. Iar la această pagină, plină de lucruri cuvioase și de fraze încurcate, sunt două propoziții care își aruncă lumina ca niște bijuterii de aur pe o grămăjoară de puroi, două propoziții subliniate cu creionul de mâna lui Destinat, două propoziții pe care le știu pe dinafară: „Le dernier acte est sanglant, quelque belle que soit la comădie en tout le reste. On jette enfin de la terre sur la tête
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
că judecătorul gândea la fel. Pun pariu că viața îi părea o flegmă primită drept în față. Am parcurs carnetul ca pe un drum ce trecea încetul cu încetul de la un peisaj de țară înflorit la întinderi barbare, pline de puroi, de acizi și de sânge, de fiere, de bălți arzând. Zilele care treceau o schimbau pe Lysia Verhareine, cu toate că noi, ceilalți, nu observasem nimic. Tânăra cea frumoasă, delicată și dulce devenea pe dinăuntru o ființă care urla în tăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
despletită, avea niște ochi formidabili, de aur, o poftă nebună s-a ridicat în el, femeia era foarte tânără, întâi s-a uitat la el, lung s-a uitat, că se făcea că e plin de bube și ulcerații, curgea puroi din el și-l durea ca pe un lepros, se ștergea cu banii ăia, avea 1.500 de euro (atâta cât împrumutase odată de la Tina, împrumutase și nu i-a mai dat înapoi, cică să-i facă Nicu Ciot sufrageria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sufletele noastre ne inventarăm groaza și ne-aduserăm moarte [71] Și sufletele noastre ce sânt dacă nu schele ale-unui suflet cosmic ce-l închidem în noi din care ies miasme și izvorăsc credințe din care curge miere și sânge și puroi [72] Și pe câmpia Lumii zărești împerecheate oasele unei Troie și-ale unui Cal Troian din Egipt la Roma strania formă-n spume coboară și nechează în fiecare an [73] Din Legile antice și tainele zidirii fiecare Imperiu are la
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
continuă studenta cu întrebările, în timp ce-l studia cu interes. Băiatul avea ceva în el care-i dădea fiori pe șira spinării. Părea un bărbat de peste patruzeci de ani, cam urât, cu părul excesiv, crescut pe față printre coșuri mari cu puroi, părul capilar crescut din abundență, cu fire aspre, netuns, de un șaten deschis, apoape blond, îndesat și înalt cât tatăl său, cu care nu semăna fizic deloc. - Da, răspunse scurt Iulian. - Și soția dumneavoastră? continuă șirul întrebărilor fata. - A murit
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
Vântul ne sfâșie carnea, Noaptea ne doare visarea. Marea-i o corabie înecată. Muntele, o pantă neurcată. Mustul din struguri, otravă, Sufletul, doar o epavă. Licuricii sângeră-n noapte. Regina nopții zace moartă. Colții, fierăstraie Ce spintecă altare. Oamenii-fiare Zămislesc puroaie Și sorb licoarea lumii toată, Mulțumiți de prostia revărsată În haine de neguri duhnitoare A răceală și a moarte. Doamne, dă un pic de soare Și-o floare deschisă la culoare Și-o aripă de înger alintătoare Peste rana lumii
DUREREA LUMII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349852_a_351181]
-
în grădina din noi”( Florile sufletului). Elena Trifan mărturisește simpatia față de cei oropsiți și repulsia față de societatea nedreaptă:,, Nu mai e loc pe pământ, / Nici sub soare, nici sub vânt, / Ochii-s de smoală, sufletul numai rană... / Oamenii - fiare / Zămislesc puroaie”( Durerea lumii ). Așa se face că în volum este prezentă și satira epigramistică, zeflemeaua: ,,A domnit vreo trei mandate, / S-a târât pe brânci și coate, / Ca un trântor făr’onoare / A lins mierea din borcane” (Unui lingău ) sau ,, Blând
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]