54 matches
-
socoteală de zilele pe care ar trebui să le întrebuințeze un țăran, care să nu fie un exemplu de hărnicie, dar să nu fie nici un leneș de frunte, pentru a munci o falce de păpușoi, de la prașila întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
finanțați cu bani de la buget, dar nu cu bani europeni." Este a doua astfel de reacție a Comisiei Europene în timp foarte scurt. Deci, și justiția trebuie să înțeleagă că nu se poate substitui la nesfârșit Executivului.» «Atenție și cu pusul directorilor generali, inspectorilor-șefi de poliție. Așteptăm ca în curând magistrații să spună și pe cine punem la SRI și poate, mâine-poimâine, veți stabili prin hotărâri judecătorești cine este președintele României. Atenție la echilibrul puterilor în stat! Oameni buni, nu puteți
AVIZ CONSULTATIV nr. 1 din 6 iulie 2012 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243052_a_244381]
-
produse prin umblatul desculți (în casă sau pe plajă !) saula corpii străini în pantofi, reprezintă gama de traumatisme mecanice. Agresiunile fizice sunt reprezentate cel mai frecvent de încercările de încălzire a picioarelor cu apă prea caldă, perne electrice sau chiar pusul picioarelor pe sobă ( !). Dintre agresiunile chimice sunt de menționat în primul rând soluțiile keratolitice (Clavusin). Folosind ca și criteriu modul în care acționează factorii precipitanți, ulceraiile au fost clasificate și în intrinseci (produse de traumele habituale, inaparente) și extrinseci (produse
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru uzul gospodăresc sau pânze pentru port și pentru împodobirea interiorului casei. Țesăturile mai groase se făceau de obicei din lână. Spre sfârșitul secolului al
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]