1,451 matches
-
cel turcesc. A fost, de veacuri, totuși, asuprită Dar a păstrat ascuns osul domnesc. Au vrut dușmanii noștri să stârpească Tot neamul românesc să-ngenuncheze. Să-l umilească și să-l asuprească Pe zeii lor păgâni să venereze. Ne-au pustiit chiar hoardele tătare Nimic și nimeni nu ne-a-ngenunchiat. N-au reușit nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și mănos. Dar avut numai de rele parte Și de
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468821473.html [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
reținute m-am schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! POARTA PRIN CARE TRECEM Prin poarta aceasta vom trece toți Cei pribegi, prin ai noștri părinți, Bunici
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
creștine, Iisus a înviat și pentru tine! Aleasă tânguire E toamnă, sunt bogat în frunze Și la mormântul clipelor, Iluziei moștenitorul, Mă tângui, răsfoit de dor. Am chinul bucuriei sfinte Și-n brațuri de neliniști zbor, Iluziei moștenitorul, Mă tângui, pustiit de dor. În azi mă sting, ca orice frunză, Cneaz al tăcerii zeilor, Iluziei moștenitorul, Îmi dau cu cer pe chip și mor. Poemul Desăvârșitorului Deasupramergătorul s-a oprit. Surâsul Lui alean de purpur mi-i. Îmbrățișat de crini și
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
dădu târcoale locului încă o dată de departe, dar cineva îl observă în lumina palidă a zorilor din cauza câinilor care lătrau. Observă apoi câțiva slujitori care strigară la el să se oprească și atunci fugi pierzându-se pe străduțele din Ierusalim pustii la acea oră. Totul se sfârșise și nu mai știa ce trebuia să facă și nici nu mai voia să gândească ceva fiindcă nu era pace în sufletul lui ci doar o stare apăsătoare amestecată cu frică. Omul care îl
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
monede de aur printre alte amfore în care se odihnea vinul. Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile și ascunzătorile în care stăteau, sau luând în fugă ce se mai putea, dispăruseră care pe unde apucaseră fiindcă dacă erau prinși răstignirea îi aștepta la primul copac întâlnit în cale, fără ca cineva să se mai obosească să facă
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
convingă că nu este nevoie să rămână cu fata. Iuliana trecuse cu bine peste șocul suferit și organismul ei sănătos a dat semne sigure că recuperarea se va face, fără probleme, în câteva zile. Rămasă singură în pat, cu sufletul pustiit de năpasta ce căzuse peste casa ei, femeia își freca mâinile în neștire, a neputință. Și-a amintit cât de fericită a fost în noaptea nunții când s-a dăruit, fecioară, proaspătului soț și lacrimile i-au spălat din nou
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Prindeți-I Lumina-n minteși-ngropați-o în adâncuri!E torța noastră spre-nainteSoarele ne reunească!... XXXII. CÂNTEC TRIST, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Ce te legeni codrule, De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărările Și-ți freamătă codru-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu-I greu... Cântăreții nu se-ntoarnă... Eu îmi tângui dorul meu Pândește vântul la răscruce... Să nu mori până la vară!... Trece luna-ncet...străluce... Clipele sunt
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
străluce... Clipele sunt ore iară. Tristul fluieraș de fag Plimbă doina prin frunziș... Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag... Și mă săruți pe furiș!... Citește mai mult Ce te legeni codrule,De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărărileși-ți freamătă codru-n vânt...Toamna trece...iarna-i iarnă...Geru-I crâncen, greu-I greu...Cântăreții nu se-ntoarnă...Eu îmi tângui dorul meuPândește vântul la răscruce...Să nu mori până la vară!...Trece luna-ncet...străluce...Clipele sunt ore iară.Tristul
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
unitatea, a doua zi costa o mie de unități. Dar și după aceasta prețurile s-au scumpit de zece mii de ori. Eu nu-mi imaginez, cum noi, basarabenii, am rezistat acestui genocid... În acest timp sălile de spectacole, teatrele erau pustii... Se închideau fabricile, grădinițele care mai apoi au fost privatizate la un preț de nimica de foștii nomenclaturiști. Nu se editau cărți, reviste, ziare... Lumea nu avea unde să lucreze. O mare parte a populației nu primea salariu, pensiile nu
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
pătrar de lună-ntoarce Cununile de stele săgeți tâșnind din arce Cu razele-amețite ce sparg luciri de lacuri Și dame ce valsează cu umbrele în fracuri. Iubiri pierdute-n cupa mătăsii ce fosnește Păcate troienite-n uitarea ce-nrobește Și pustiite-n cripta vremelnicelor prunduri Clepsidre-n care vântur' cenușile sub ruguri. Noi, trecători prin patimi, rătăcitori prin ploi Ce lasă-n urm-amaruri și-ncărunțesc în noi Ne-ncumetăm să țesem speranțele-n cuvinte Și-al clipelor jăratec ne-nvăluie, cuminte Când
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1330073507.html [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
Gheorghe” nu mă scoteai. Vezi, d-aia-i bine să moară omu’! Și ce mă-ntrebi un’ mă duc? N-ai zis tu să mă duc? Că nu era zi să nu mă trimiți: „ Du-te, ducea-te-ai pă pustii! Că l-ai făcut om p-ăla cu cârciuma din colț.” L-am făcut, și ce? Tre’ să facă omu’ ceva cât trăiește. Că uite după aia ce pate - stă să-i facă lui alții. Drept îi? Acu’ ce nu
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
umanism și umanitate. Acest Homo tehnologicus se ocupă nu numai de mașini și tot felul de aparate - folositoare de altfel - dar se amestecă în creație prin modificările genetice pe care le experimentează, deviază apele, taie pădurile, deșertizează pământul! Din nefericire pustiește și sufletul lui... Așadar este explicabil de ce iubesc Natura... pentru că de la ea învăț lecții mirabile scrise pe frunzele surprinse în diferite anotimpuri, iar câteodată: „Ți-aș scrie cu slova ierbii/ Sau cu foșnetul copacilor/ Iar simfonia aceasta minunată/ Aș smulge
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia.” Mda, nu e prea „corect politic” Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „apărători ai valorilor democratice” să elimine Doina, așa cum în USA se cere ca Tom Sawyer să fie scos din școli pentru că i se
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
țara să piară, Nici neamul ca să ne moară! Nu mai băjeni prin lume, Vino-acasă, măi Române! Cât ar fi pâinea de rea, Tot mai bună-n țara ta. Te-așteaptă copiii, părinții, Căci pentru noi, ei sunt sfinții. Lasă-n pustii pribegia Și salvează România! Ionel GRECU 5.03.2016 Referință Bibliografică: VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1457176843.html [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]
-
Georg Buchner. Mărturisesc că este extrem de dificil să cauți a-i privi prăpastiei, de pe margine, propriul său conținut. Dar ce este cu adevărat dramatic în destinul fiecăruia dintre noi constă în faptul că dominanța răului ne umple sufletul de durere, pustiindu-i acestuia din ce în ce mai evident fibra interioară. Personal, am perceput viața ca pe un amestec eteroclit compus din îndoială, nesiguranță, răscruci dureroase, dar inevitabile, și, mai ales, din acea seamă de întâlniri de destin marcante cu personalități care au rolul de
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_portret_final_magdalena_albu_1332755297.html [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
gură și culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenișul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal“. Pedagogul unui neam Într-un imens teritoriu românesc, pustiit de război și de secetă, cu satele și orașele rămase fără preoți, fără învățători, profesori și ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare în firesc, intervin situații care vor să schimbe istoria unui neam, limba și toate obiceiurile
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
pentru greșeală ! Știa, cumva, vreunul prorocirea ? Sigur că nu ! Altfel, evita nenorocirea. Totuși, ea s-a întâmplat prin nămeți, pe munți cu brad. Dar, cum știe toată lumea s-a întâmplat și minunea ! Pe pământ au ajuns vii, dar codrii erau pustii, că în acest fapt de seară cine tremura pe-afară ? Răniți, așa cum erau la telefoane sunau ... Apeluri fără răspuns de la cei aleși, puși sus. Ba, mai mult se încurcau, ordinele le-ncălcau, până când de-mprejurare au aflat moții, localnici, munteni
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pentru_eroi_si_pentru_moti_al_florin_tene_1392312484.html [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
mi-e tema c-o să fugă timpul înapoi, și se va pune stavilă-ntre doi mi-e teama c-o să vină menelaos și visul se va prăbuși în haos... mi-e teama că ne va-nghiți uitarea cum vine valul, pustiește marea. mi-e teama de cronos că trece prin noi, tu stând la o fereastră de tren, făcându-mi cu mâna un semn de adio, prelung, străveziu, cu batista în vânt; am văzut o lacrimă din ochii tăi picurând și
ORPHEU ŞI EURIDICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Orpheu_si_euridice_ion_ionescu_bucovu_1341495321.html [Corola-blog/BlogPost/358209_a_359538]
-
591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului Anfora din cuvinte Pescărușii cerul pe aripi l-au luat Mutându-l unde se termină marea, Orașul a rămas pe înserat izolat Și Carul Mare și-a pierdut cărarea. Rătăcesc pe malul pustiit de întuneric În căutarea muzei ce nu vine, Gânduri robindu-mă homeric Sub pietrele lunii macină dorul de tine. Doar vapoarele uitând de univers Trag întunecata mare după ele, Eu stând pe-o stâncă de vers Plămădesc anfora din cuvinte
ANFORĂ DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Anfora_din_cuvinte_al_florin_tene_1344838199.html [Corola-blog/BlogPost/355043_a_356372]
-
nu se temu că întunericul nopții o prinsese pe drum. La ieșirea din munți, părăsi drumul național și pătrunse pe unul colateral care șerpuia pe lângă o vale, apoi urcă și coborî niște coline. Intrase într-o zonă necunoscută. Împrejurimile erau pustii, în sate locuințele nu erau luminate, localnicii trudiți de munca pe ogor odihnindu-se. La orizont niciun autovehicul nu brăzda cu fascicolul luminos al farurilor văzduhul întunecat. Era destul de târziu, dar nu-i era nici somn și nici teamă de
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1425882410.html [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
se prezenta singure foarte favorabil. Cu ele, artistul pe care îl cunoșteam cântând, creează surprize frumoase pe un nou tărâm al spiritualității, cel al picturii. Vernisajul expoziției de la Parlamentul României, cu genericul „Casa părintească” aduce în lumină, așadar, casele ajunse pustii azi de pe urma netrebniciei multora dintre locatarii cu stagiu ai „catedralei” politicii șovăielnice românești. Sunt reclădite în „Casa poporului” cu o arhitectură certamente îndoielnic estetică, din București, ca o consecință a ironiei istoriei, casele cu patină și murmur de tradiție pictate
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
ne depărtăm de soare, când uităm de Dumnezeu, / Tu cu harul Tău, în mine, candelă curat-aprinde, / Ca să ardă Prea Curată, numai pentru Neamul meu. Când copiii plâng pe drumuri fără nici o mângâiere, / Și când viforul de ură vetrele le-a pustiit, / Dă-mi Tu, inimă de Mamă ce se zbate în tăcere, / Pentru Neamul meu, pe care Tu din veacuri l-ai iubit. Când mormintele se-nșiră, tot mai dese-n cimitir, / Și când nu-i cine să aprindă candelă la
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
naosul dinspre nord al bazilicii „În acest loc sfânt nu uită Dumnezeu pe cel smerit” nu lasă nici un dubiu în privința identificării acestui loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei au fost descoperite întâmplător, cu prilejul unor săpături arheologice din secolul trecut și abia curând a fost refăcută de către monahii benedictini ea fiind, astăzi, biserică romano
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
lega acest munte de locul din pustiu în care Hristos, după primirea botezului, S-a dus să postească și să se lepede de diavol (Mat. 4, 1 - 11; Luc. 4, 1 - 13; Marc. 1, 12 - 13), locul numindu-se și Pustia Karantaniei. Prima mănăstire de pe culmea acestui munte a fost construită în anul 340 de Sf. Hariton, care i-a dat numele de Lavra Dok - ului, provenit de la denumirea în evraică a muntelui Dok. De pe culmea acestui munte a încercat diavolul
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
primăveri și veri frumoase, Iar în toamna a venit ușor, Iubirea cu trăiri duioase. Dar abia acum de ani adus, Tu ai simțit timid fiorul Iubirii, ce-n al vieții apus, Te-a învățat ce este dorul. E dorul ce pustiește încet Tot ce a mai rămas din viață. Și-n inimă a pătruns discret Cu el a dragostei dulceață. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRAGOSTE TÂRZIE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2303, Anul VII, 21 aprilie 2017. Drepturi
DRAGOSTE TÂRZIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1492785919.html [Corola-blog/BlogPost/377636_a_378965]