1,426 matches
-
propriul țiței, lăsat, nu-i așa?, moștenire de Traian și Decebal, ne putem imagina ce s-ar alege de conductele mereu odioasei străinătăți! (Va mai aduceți aminte: "Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casă pustia/ Și neamul nemernicia". E suficient să înlocuim tradiționalul "casă" cu mai modernul "conducta" și obținem răspunsul, pe cât de prozaic, pe atât de limpede, la fumigena lansată de dl Nastase). Geografia și politica (internațională!) par să fi fost, de data aceasta
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era clopotul/ cel care ne ademenea la capătul drumului/ sau corul oaselor risipite și azvârlite/ câinilor prin gunoaie.// Mărșăluiam, mărșăluiam/ fiecare cu ăngerul mortului sau/ plăngăndu-i pe umăr.// Patria se pustiise de noi.// Lumină nu lumină.// Timpul ăntepenise la gură cuvântului" (Recviem). Întretăierile dintre obiect și ființă accentuează și ele decompoziția unui fenomenal care nu mai oferă nici macar certitudinea propriei sale identități: Cu botul pe labe, ca niciodată an viața./ Dai
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Remarcăm adevărate leacuri de iubire pentru suflet, eul liric exprimă viziuni, sentimente și metafore de mare forță sugestivă poetul adoptă figura de misionar, a cărei aspirații intime, într-o comunicare cu („pleoapa istoriei”, „cuvinte mucegăite”, datorie este de a umaniza „pustia”, de a lumea, cu faptele și cu istoria: „ între noi „tăcerea pietrelor”, „ultima draperie” face compatibil absolutul perfecțiunii faptele / și pleoapa căzută a istoriei/ etc.), precum și cuvintele cheie, folosite morale cu puterea cuvântului... peste mâinile întinse/ căutând drumul” ca simboluri
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
membră a aceluiași cenaclu, își mai elaborase o strategie scriitoricească aparte în anii '80, depășind consensul stabilit de M. Cărtărescu, T.T. Coșovei, Ion Stratan etc. Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit mai degrabă cu organizarea inteligentă și controlată
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
învechite, a minților împuținate, a sufletelor carbonizate și a unor adversități dezlănțuite sălbatic și-a început Ștefan Drăghici, cu mai puțin de patru ani în urmă, utopica, dar și irezistibila sa construcție. într-un spațiu arid ca acela al Călărașilor, pustiit de spiritul malefic al Combinatului siderurgic, bastard al unor minți irigate cu smoală și alimentate exclusiv de energiile subpămîntene, într-o confuzie demografică împinsă pînă la destructurare prin transplanturile de populație și prin navetismul promiscuu și gregar, scăldat în ura
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
acelea de carton sunt ba inscripții nemțești, ba inscripții englezești. Cică alea englezești sunt ceva mai savurate decât nemțeștile. Depinde însă ce aduce și cum nimerești avionul. Așadar, dacă vei merge pe lângă aceste palate, vei constata foarte ușor că sunt pustii. Ale cui sunt? Auziți? Nici paznicii nu știu cum se numește stăpânul! Câteodată se mai întreabă și ei după ce adorm câinii, bine, bine, dar pentru ce s-au mai făcut aceste palate? Și din ce bani? Cum din ce bani? Din banii
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
Literatura > Carti > ANTOLOGIA „MICUȚII SCRIITORI DIN BANATUL MONTAN“ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului ANTOLOGIA „MICUȚII SCRIITORI DIN BANATUL MONTAN“ Zăpada a căzut ca o alinare a tot ceea ce a pustiit toamna. Copacii bogați odinioară în muguri, frunze și roade s-au rușinat o clipă când și-au văzut goliciunea, dar haina albă a iernii le-a îmbrăcat chipul trist și acum luminează a bogoție și speranță. Câțiva ghiocei răzvrătiți, acoperiți
ANTOLOGIA „MICUŢII SCRIITORI DIN BANATUL MONTAN“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382670_a_383999]
-
Acasa > Poeme > Emotie > IMAGINEAZĂ-ȚI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Imaginează-ți un cuib Pustiit de vânturi Acolo unde dorul S-a stins de gânduri... Imaginează-ți un suflet Strâns în lanțuri Acolo unde dorul S-a prins de branțuri... Imaginează-ți un câine Flămând, pribeag, Acolo unde dorul, S-a obosit de drag... Imaginează
IMAGINEAZĂ-ȚI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382763_a_384092]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Braconajul lasă România fără sălbăticiuni După ce au pustiit Oltenia de iepuri și fazani, oltenii cu ogari se distrează acum în Banat Vânatul este poate cea mai veche îndeletnicire a omului. În zorii omenirii și multă vreme după aceea, a vâna însemna a mânca, deci, a supraviețui. În timp
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
000 de lațuri, făcute în principal din sârmă. Acestea se folosesc atât pentru vânatul mic (iepuri, fazani), cât și pentru cel mare (urs, mistreț). În ultimul timp, însă, ia amploare vânatul cu ogarii sau cu metișii de ogari. După ce au pustiit Oltenia de iepuri și fazani, oltenii își fac simțită prezența și în zona Timișoarei, unde vânează iepuri în fugă, cu ogarii. Se braconează însă și peștele, braconierii fiind considerați și pescarii care nu și-au vizat permisele de pescuit. Pentru
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
000 de lațuri, făcute în principal din sârmă. Acestea se folosesc atât pentru vânatul mic (iepuri, fazani), cât și pentru cel mare (urs, mistreț). În ultimul timp, însă, ia amploare vânatul cu ogarii sau cu metișii de ogari. După ce au pustiit Oltenia de iepuri și fazani, oltenii își fac simțită prezența și în zona Timișoarei, unde vânează iepuri în fugă, cu ogarii. Se braconează însă și peștele, braconierii fiind considerați și pescarii care nu și-au vizat permisele de pescuit. Pentru
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
micuță floare pe care fiul imprudent o smulge din distracție, Noe (Russell Crowe), se dovedește un ecologist devotat misiunii lui, așa cum toți membrii familiei sunt ceea ce astăzi am putea numi vegani. Motive pentru aceasta ar fi destule: pământul a fost pustiit de neamul lui Cain care a dezvoltată o misterioasă eră industrială - vedem un fel de primitive instalații de foraj -, pădurile rase, iarba arsă, apele secate, totul fiind deșertificat. Prin urmare, sursele de hrană sunt tot mai puține, iar un animal
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
Mîntuitorul: „Tu cea mai tristă singură și bună/ tu candelă de jertfă visătoare/ tu răsărit apus și înstelare/ tu mugur în explozii de furtună/ tu strană și potir cuminecare/ tu leagăn și colind și nor și lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
sufletul românesc de pretutindeni pentru momentul greu și suprem al întregirii naționale. Cuvântul lui vibra într-o vreme profetic, singular și fără ecou aparent. În Iașii războiului, noi, cei din tranșee, l-am simțit, pe el singur, sufletește, dincolo de satele pustiite de boală, de gările ruinate, de câmpurile nelucrate, alături de noi. „Neamul românesc” era personal și întreg ca o conștiință. A prezidat întregul Parlament al României Mari, cu o superioritate care făcea din el și restul Camerei cele două talgere ale
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este: „Săracă Țară-de-Sus,/ Toată faima ți s-a dus./ Acu cinci sute de ai/ Numai codru îmi erai.../ Împrejur nășteau pustii,/ Se surpau împărății, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se treceau,/ Numai codrii tăi creșteau...” („Mușatin și codrul”).[37] Cum se vede, chiar și în mirificul Ev Mediu eminescian lumea dimprejurul Moldovei - mai exact al Țării de Sus sau, cum este chemată în
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CONVINS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Migrezi spre un nord ce nu-ți aparține, pustiind în jur fără să îți pese că un înger brun a intrat în tine și nu mai iese. Încă mai colinzi prin lume și pipăi drumul care iar spre țel să te poarte, încercând să scoți din buciumul clipei sunete-aparte
CONVINS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381772_a_383101]
-
acolo găsi minunățiile ce lui îi plac. Alina își povesti al ei of sortitu-i, solid, Cum nu scăpa decât luându-l pe morbid, De subțiori și plimbându-l unde n-a venit, Unde-i sufletu-i a rămas atât de pustiit... Atunci el din nu știa ce curaj, o sărută, Părul încolăcit prea curând îi deșurubă, Și-o îmbrățișă cu drag și cam bărbătește, Precum acela ce prea de drag nu gândește. Mălin când nu se aștepta pe ea o văzu
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
altă formă fixă la care am adăugat monorima,ritmul și cantabilitatea, numind-o TRIDENTINĂ datorită formei de trident dată de lungimea versurilor. Veți observa că versurile cu rimă masculină au un alt ritm decât cele cu rimă feminină. ********** Crengile-mi pustii zgârâie pe cerul gri triste nostalgii. ********** Toate întruna se schimbă,numai luna-i ca-ntotdeauna. ********** Nu mai am lopeți să-i curăț acestei vieți imenșii nămeți. ********** Atâtea vise permise, nepermise, mereu ucise.!... ********** Sufletu-mi văzu primăvara și-ncepu să cânte
TRIDENTINE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384158_a_385487]
-
De mult timp n-ai mai visat Și de mult n-ai mai cântat... Nu mai arzi la mine-n piept Și te chem...și te aștept... Ce mai faci doruțul meu? Oare ție nu ți-e greu Toată ziua pustiit Într-un suflet chinuit Ce nu-și află alinare Într-o lume-așa de mare? Dorule, ce mult aș vrea Dacă-ai vrea...dacă-ai putea Să pornim la drum de mâine Eu cu tine...tu cu mine Pe cărări
OMAGIU DIVIN 18 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384213_a_385542]
-
țara să piară, Nici neamul ca să ne moară! Nu mai băjeni prin lume, Vino-acasă, măi Române! Cât ar fi pâinea de rea, Tot mai bună-n țara ta. Te-așteaptă copiii, părinții, Căci pentru noi, ei sunt sfinții. Lasă-n pustii pribegia Și salvează România! Ionel GRECU 5.03.2016 Referință Bibliografică: VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VINO ACASĂ, MĂI ROMÂNE! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384212_a_385541]
-
așteaptă dimineață treaza Când să mă frec la ochi va trebui M-așteaptă rațiunea ce veghează Ca zborul meu să-nceapa într-o zi! În depărtări de neguri, ghemuita, Eu am zărit o floare mândră-albastră, Spre frumusețea ei acum palpita Pustia-mi inima de veacuri casta. Măreață Luna Soarelui îi spuse De dorul neclintit de meteor Iubirea pentru el griji le răpuse Și-i dezlegară-al lor zălog de zbor. Spre floarea că un vis o porni pajul Pe -un cal
POVESTEA UNUI METEOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383755_a_385084]
-
Degeaba se uită cu jind înapoi. Îți văd strălucirea cum piere-n neant Se rupe un zbucium din interior. Demult între noi nu mai este liant Iar umbra de-acum e-a unui fior. Îmi sunt ochii umezi acum și pustii Nici lacrimi în vise, deloc nu mai am. Nu vrei să-nfruntăm ale vieții stihii Se scurge iubirea și tot ce speram. Eu văd că în jur e doar aparență Pe față nu ai nici urmă de dor. De-acuma
LACRIMA DORULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378319_a_379648]
-
mult decât politică”, dar și despre distrugerea statelor naționale. „Laborioasa construcție a secolului 19 care a dat coeziune și sens statelor naționale a fost introdusă în baia de acizi a demitizării și deconstrucției, pentru a se putea înălța pe terenul pustiit un alt edificiu, dictatura mondială a proletariatului,ieri, sau satul planetar,azi.. Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
puștiul Iordanului. Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfanțul Varlaam scrie în Cazania să: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
gură bube dulci și mâncărime c-ai sedus mândră făptură și te-ai lăudat copile *** mâna să ți se chircească și să te tai cu paharul fața să-ți schimonosească c-ai băut zestrea și darul *** s-ajungi în inima pustiii iar soarele să-ți sece apa că ți-ai părăsit copiii și batjocorit nevasta *** Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: 13 blesteme grele / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]