361 matches
-
ei, așa cum îi este rostul, supusă rânduielilor lui Dumnezeu. Ne rămâne rugăciunea și dragostea lui Dumnezeu, „care niciodată nu cade chiar dacă limbile ne vor lipsi și cunoștința ni se va strica“. Eseu teologic - Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre pustiul și pustiirea sufletească precum și despre plânsul duhovnicesc ... Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1000, Anul III, 26 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
De-atâtea ori te-ai povârnit sub tâmpla lui încât urmele tale au rămas un zbor difuz ca al unei păsări de borangic ce naște stoluri în bătaia timpului de-atunci, nesomnul nu te-a dezbrăcat și-ai găsit sensul pustiiri noastre în hârbul de scânteie lăsat pe trotuarele străzilor pavate cu mine. Întunericul asta îți va ninge tâmplele, femeie, pe-un ritm împătimit de funda senina..." O, da! E ea, corabia deșertului nostru dintre ani, ce-i trăiam pe furiș
«DESERT VERONÉS [‘DESERT VERONÉS'] DE MARIA ROIBU, TRADUCERE DIN ROMÂNĂ IN CATALÀ DE PERE BESSÓ de MARIA ROIBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366560_a_367889]
-
am făcut din ele Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul De când Te-am bătut în cuie Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-nfiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Au sosit maeștrii fricii Zilnic
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351441_a_352770]
-
Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Moșu' O lulea șic - Pierzând anii se agită Trăgând mahorcă Echilibru Iz de purpură Coregrafia unei flori Călcând pe boante Cronică Semne grafice Șterg potecile zilei Tipărind pașii Pustiire Temniță de dor- Să strivești sub o tâmplă Sân de fecioară Neuitare Pielea-i fragedă Mai simte mâinile lui Înodând nurii Viața Zile și nopți Între galopul întins Ostatic în timp Referință Bibliografică: cronică / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
CRONICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346750_a_348079]
-
dintre toate neamurile, prin credința în Hristos, am devenit pioși și drepți, Îl așteptăm să vină iarăși”[111]. Și el crede în iminența Parusiei pentru faptul că s-au împlinit deja, potrivit lui, câteva din semnele apropierii venirii Domnului: devastarea și pustiirea Ierusalimului[112], persecuțiile asupra creștinilor, apariția profeților mincinoși și a hristoșilor mincinoși, rătăcirea multora de la credință[113], apariția omului apostasiei ce va săvârși nelegiuiri cu privire la creștini și va rosti cuvinte nebune chiar și la adresa Celui Preaînalt[114]. Iar Parusia „ Celui
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
am făcut din ele: Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul; De când Te-am bătut în cuie, Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-fiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la Tine: Iartă
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se par autoarei niște „compuneri minore”, care „n-au atras niciodată atenția, nici a specialiștilor, nici a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
pe sine până-n rădăcinile existențiale când se preocupă cât de cât de Luminarea Poporului, adică Rezistența prin Cultură, iar aceasta devine orbitoare efectiv asurzitor numai dacă există progrese notabile prin geniu obligat în Marea Recuperare a istoriei spirituale netrăite din cauza pustiirilor, de la antici la existențialism, dar am rezistat. Una dintre cele mai grele sarcini Kitsch ce revin postacului, postănacului, cameleonului, cocalarului, samsarului, renegatului, mankurtului, popândăului, ratonului sau sconcsului este atunci a naviga corect ipocrit prin vâltoarea accepțiilor de român ca membru
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
nu te cunoști, cum te poți iubi? Și atunci, de asta zic, că iarăși începutul este să ne aplecăm asupra noastră, și aplecându-ne asupra noastră vom descoperi un mare hău și-o mare prăpastie plină cu toată urâciunea și pustiirea a ceea ce este omul în starea lui de părăsire. Și dacă fiecare vom descoperi ceea ce suntem noi de fapt, noi vom ierta prea grabnic pe cel care ne greșește nouă, iar această iertare este de acum un început al dragostei
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
Când destinu-și poartă visul Între ieri și între azi, Dăruindu-ți tot nezisul, Nelăsându-te să cazi, Poarta inimii o cată, Om din om, suflet din suflet, Într-o lume vinovată, Ce te știe după umblet. Cale nu-i în pustiire, Nu găsești lumină-n cer Dacă nu crezi în iubire, În eter și-n efemer, Într-o mângâiere blândă Din cel niciodată zisul Vis înlănțuit la pândă, Când destinu-și poartă visul, Toate sunt deja pierite, Stele în cer se vând
GLOSSĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368839_a_370168]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului De-ar bate gerul pustiirii să-mi ia mirosul, ori setea de iubire, să n-am auz, ori chiar vedere n-am să mă
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului De-ar bate gerul pustiirii să-mi ia mirosul, ori setea de iubire, să n-am auz, ori chiar vedere n-am să mă las nicicând s-ajung un om fără simțire. Din închegări de cosmice sclipiri, puzderie de raze de lumină călăuzeau divine dăruiri
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
sclipiri, puzderie de raze de lumină călăuzeau divine dăruiri când sufletul s-a contopit cu tină— acea fărâmă de argilă sfântă, însuflețită cu dorinți de nemurire, speranță-ascunsă în inima ce cântă zburând spre neființă cu iubire. De-a bate gerul pustiirii să piară darul de iubire? Degeaba! E-mpotriva firii! Nicicând n-a fi un om fără simțire! Referință Bibliografică: DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1839, Anul VI, 13 ianuarie 2016. Drepturi
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
de nemurire, speranță-ascunsă în inima ce cântă zburând spre neființă cu iubire. De-a bate gerul pustiirii să piară darul de iubire? Degeaba! E-mpotriva firii! Nicicând n-a fi un om fără simțire! Referință Bibliografică: DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1839, Anul VI, 13 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DE-AR BATE GERUL PUSTIIRII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369610_a_370939]
-
Te vrem aici, mereu cu noi. De câteva ore stai stană de piatră. Hai, în ținutul nostru! - Dar sunt cu voi! Și-mi șterg obrajii de înrourare sau poate că nu ar trebui că și așa inima mi se supune pustiirii. Cana de pe colacul fântânii mă așteaptă cu apă bună. În față îmi stă decorul de basm, în spate am amintirile noastre, în gând mă zbat, răcnesc și în inimă parcă mă înec. Cuvintele se opresc undeva și doar cântecul clopoțeilor
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire. Multe se-adună sub a mea privire! Până și cerul e sătul de-atâta amăgire! Nori negri se adună în neștire Când printre brazii cei rămași în pustiire Curg munții peste noi fără oprire... Referință Bibliografică: Rondelul munților / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RONDELUL MUNȚILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353374_a_354703]
-
cu raza ta, să mă-ncălzești cu iubire! Să-mi poți lumina cărarea ce duce în nemurire! Te-oi aștepta, Luceafăr blând, aici, pe margine de Lac! La nuferi să privești zâmbind, când în petale mă îmbrac! Din a vieții pustiire, în tine să mă regăsesc, îmi adun glas din gândire și-n versul tău mă risipesc! © Maria Filipoiu Din ,,Antologia SIMBIOZE LIRICE vol.11" Editura Anamarol Metamorfozare Adeseori îmi viscolește gândul prin amintirile sub tei în floare. Cum Eminescu șlefuia
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
-i dor de viață și de-i bună Să-i spui calm și 'noapte bună'... De nu-i dor nici nu mă scol, Dor de zi, vieții dând ocol, Nu-i dor de iubire, de regăsire, Și de recrearea din pustiire.. Tot e dor de noi, dor de tine, Dor de șuvoaiele din mine, Când gândesc la noi vibrant Cu ce au venele fortifiant.. Referință Bibliografică: Dor de... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1511, Anul V, 19 februarie
DOR DE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353187_a_354516]
-
un popor, cât prețuiesc oamenii săi de vocație. Suntem un neam bogat în însușiri sufletești. Locuim pe un pământ mănos și unitar din punct de vedere geografic [...] Oamenii de vocație nu ne lipsesc”. Istoria țării noastre a cunoscut năvăliri și pustiiri periodice în urma războaielor de cotropire și a confruntărilor de interese între diverse puteri, poporul a fost deseori amenințat de politica și țelurile expansioniste ale unor mari imperii, dar a supraviețuit datorită calităților sale. Trebuie să știm ce și cât datorăm
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
ce cresc în tâmple Visele-ncăpute-n palma vremii Călimări de suflet ce se umple Cu dureri ascunse-n trupul iernii Năvălesc în noi precum furtuna Și se năpustesc rupând zăgazuri De pe boltă-și oglindește luna Chipul șters în luciul din iazuri Pustiiri de vise-n copci de gheață Între două ierni - parfum și muguri, Primăveri cu dor nestins de viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei, miresme fine Ochi ce strălucesc râvnind iubire Umbrele se sting, când din stamine Aripi
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
picătură de apă trebuie să fie prețuită, organele de decizie și de gospodărire a apelor fac eforturi pentru amenajarea complexă a cursurilor de apă, astfel încât societatea și natura să nu fie afectate în condiții deficitare de secetă hidrologică. Comparativ cu pustiirea, extinderea deșertului pe Planeta albastră, în ce măsură este amenințată România de coșmarul infectării mediului, al diminuării resurselor de apă, energie și hrană? România nu este în situația regiunilor cu deșert, dar este conștientă că prin activități iraționale în care se neglijează
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
numai pe ruinele egoismului”... „Mândria singură, chiar sub cea mai subțire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini este în stare să risipească din suflet toată viața după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să știi că ești nebun și să aștepți ocara ca să te curățești”. Lucru regretabil, scrierile Părintelui i se par autoarei niște „compuneri minore”, care „n-au atras niciodată atenția, nici a specialiștilor, nici a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
apuse însă mesajul este cu totul altul. Unul cu impact optimist dat de așezarea în tablouri, discret dar foarte vizibil, a unor tonuri de verde proaspăt, semn că viața, așa cum o cunoaștem și o recunoaștem, nu se lasă înfrântă de pustiiri trecătoare și rămâne întotdeauna triumfătoare împotriva oricăror vicisitudini. Nici nu se poate să nu observăm subtila dar și extrem de inteligenta metaforă conținută de aceste peisaje referitoare la istoria la fel de zbuciumată și încărcată de nefericire a acelor locuri dar și a
ISPITA ARDERII ÎNĂLŢĂTOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358274_a_359603]
-
dispariței canalelor de comercializare a produselor pe relația sat-oraș, prăbușirii industriei, emigrării a cca 3 milioane locuitori din care, posibil, cca 1,5-2,0 milioane să provină din mediul rural, iar ca urmare, are loc îmbătrânirea populației, depopularea satelor (până la pustiirea celor de munte). Situația satului românesc nu a fost singulară, ea s-a suprapus peste criza întregii agriculturi care a devenit un sector marginal al economiei naționale, căruia decidenții din ultimii 22 ani nu au găsit timpul necesar să se
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
se mărește pe sine, se „umanizează”. Doctrina umanismului se află în „infailibilitatea” omului răsfrânt în absurdul dilemei. Imperiul umanismului și-a fondat hegemonia pe o răsturnare a tuturor valorilor, făcând din dinastia sa o ereditate a panereziilor care au declașat pustiirea neamurilor. Acest fapt s-a petrecut în Apus, când creștinismul divino-uman al Bisericii Occidentale a divorțat de divinitate, omul a luat locul lui Dumnezeu, iar creștinismul a devenit umanist. Abia acum se realizează marea schismă, marea ruptură: dez-întruparea Fiului lui
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]