346 matches
-
decât cu o zi în urmă, medicii îi vârâseră sub cămașa de noapte (așa mi-am închipuit eu faza până să-mi amintească mama de „cuțit“, de cuțitul nostru) un fel de lopățică îngrozitoare, să râșcâie și să scoată afară putreziciunea din trupul ei. Băgaseră mâna și scoseseră din ea exact ceea ce bagă ea mâna să scoată din găinile moarte. Ceea ce arunca la gunoi. Acolo unde am fost zămislit și purtat nu se mai află acum nimic. E un vid! Săraca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
PSD al Ploieștiului, Emil Calotă, care, în loc să-și digere mulțumit realegerea, și-a aprins paie în cap simțindu-se responsabil pentru București: „Dacă la București premierul Năstase va continua să fie sufocat de anumite personaje din jurul său, va fi rău”. Putreziciunea din partid pute la fel, și la centru, și la margini. Rus îi reproșează nejustificat lui Boc că a făcut campanie anti-PSD la Cluj pe tema baronilor din Vrancea și Bacău: câtă vreme nu e o enclavă politică, Clujul pesedist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ar fi vrut să o arate clar, așa ca și cum ai despica un măr în două și ai dezgoli căsuța cu pereții ațoși, rezistenți, ce închide în cămăruțe sămânța. Se săturase de abstracții, de vorbe goale, voința ei era mâncată de putreziciune, avea nevoie de un duș rece, de un îngheț, de o eră glacială ca să mai poată păstra nealterat ceea ce încă era în ea bun. Nu se simțea capabilă să mai alerge după o himeră fără formă și fără conținut. Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
absență deja începuse schimbarea, prin casă i se părea că miroase a mort, căuta îngrijorată să găsească stricăciunea, o fructă rostogolită sub canapea, undeva, sau un șoarece mort, ținea ferestrele deschise toată noaptea, tot mai neputincioasă în fața acestui miros de putreziciune, a roiului de musculițe care pluteau mute de colo, colo prin încăperi. Pe Fana, care venise în vizită, o întrebase: Spune-mi nu-i așa că aici miroase urât? Și ea mirată, oprită din monologul ei încântător, ridicase din umeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
murit“; „ca un vierme minuscul / am încercat / să îmi ucid amantele / prin indiferență“; „un strigăt venit de mult mai departe / mestecat în gura ta / ucide memoria celor neîntâmplate“; „spre miazănoapte catarge / de pescari morți ce / nu lasă să se / împrăștie putreziciunea“; „o moarte firavă / mi se strecoară pe sub ușă“; „aveai chipul înecaților / uriași pereți / în care intrau toate șoaptele / acea senzație de incertitudine uriașă / până îmi plesneau timpanele / asemenea unei încăperi înguste / ce mă asasinează lent“. Gelu Bogdan Marin își închipuie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de memorie. Mai târziu, mălaiul proaspăt două părți făină de grâu necernută, două de popușoi măcinat toamna, după cules, mălaiul, cea mai delicioasă prăjitură, aburea fiece gând poposit în cătunul bunicilor. Mirosul, poate cea mai răzbătătoare provocare: ieși naibii din putreziciune și adulmecă câmpiile! Ele nu se descompun nici măcar iarna, ele dorm câteva nopți în rădăcini și o iau de la capăt. Ieși și adulmecă primăvara păpădiilor coapte, primăvara melcilor însetați! Cămașa ascunde cât să descoase misterul. Privește! Văzul, comoditatea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
copitele cailor, unde se ascunde luna când vârcolacii mărșăluiesc pe cer. Genia, nu de durerea nisipului mă plâng. Sângele monahului sapă drum și prin stâncă, lacrimile înverzesc buchiile, suspinele împletesc scară până sub barba lui Dumnezeu. Durerea, o definire a putreziciunii și atât. Dorul, prelungire a pustiei, sufletul se dilată pe măsura așteptărilor, depărtările se adâncesc, absența sfredelește inima. Mi-e dor de tine, aproapele meu îndepărtat. Durerea monahului este alint, dorul umple pântecele pământului cu pământ: Retează-mi, Doamne, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care le așternuse fusese condusă de un tremur nervos cu adevărat puternic și nestăpânit. Însă, cu o încordare solidă a atenției, m-am străduit, totuși, să continui să citesc. Mai departe, scria: Ei bine, această invidie odioasă, ce culege mereu putreziciune în locul unde se semănase sămânță vie mai înainte, mi-a tăiat și mie aripile, înfrânând cu totul elanul ce mi-l luasem și micșorând într-atât însemnătatea reușitelor mele profesionale, încât nici măcar nu mai simțeam dorința de a fi lăudat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de onoare, pe care omul de totdeauna, a adus-o lui Dumnezeu, căci cu nimic altceva nu I-a putut asemăna măreția și sublimele Sale atribute, decât cu "focul", acest element în care nu există necurăție și nici materie destinată putreziciunii. După căderea în păcat a strămoșilor noștri Adam și Eva (oameni necurați de aici înainte) vedem din Sf. Scriptură, că Dumnezeu a rânduit "la răsăritul grădinii Edenului" (a raiului) "niște heruvimi, cari să învârtească o sabie învăpăiată (de foc), ca să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
18 ani ca să scrie cele 200 de pagini, cîte numără Partea blestemată, op din care astăzi numai primele trei părți mai pot fi citite cu interes, în vreme ce ultimele două sunt stînjenitoare: "Societatea industrială" (partea a patra) este o diatribă împotriva putreziciunii burgheziei, mostră tipică de aberație marxistă, iar "Datele prezente" (partea a cincea) reprezintă o pledoarie jenantă pentru justețea cauzei comunismului din Uniunea Sovietică. Citindu-i enormitățile rostite pe marginea luptei aspre, dar juste, pe care autoritățile o duc în URSS
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
tensionată a ansamblului. Cu Mircea Cărtărescu eseistul e încă mai sever. Dincolo de excelența stilistică a romanelor, îi displac "preeminența narcisismului, roditor, dar și reductiv", "prisosul de exhibiționism și de artificialitate" (p. 310), atracția ce o exercită asupra romancierului "jegul și putreziciunea, ceea ce miroase ca un hoit, lumina râncedă", obsesia conjurației, faptul că planul oniric, categoric reușit, e diminuat de cel trivial, popular, al unor intrigi de cartier, apoi autorul nu se mișcă liber în zonele conceptelor, iar în jurnal, "prea stăruie
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
Poftim ce înseamnă să fii un spânzurat în viitorul apropiat. Se năpustesc toți să te adulmece!... Dacă vorbești cu ei o scaldă... trebuie să fii discret... mult tact! ori să nu arăți că te-ai prins cum te miros... adulmecă putreziciunea... Și-acum, Clémence făcea la fel... În afară de vechea prietenie voia să-mi vorbească... să stea smirnă... clătinânduse șuie pe scaun... Îngăimând două cuvinte... tăcea iarăși... Mi-ajunge... Mi-ar ajunge... - Haide Clémence! Haide-odată! O ajut! Tușesc înadins! Ce-ar fi
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
descoperă ceea ce aș numi starea de criză a lumii în două dintre ipostazierile sale: aceea „cavalerească” și cea a Europei începutului de secol XX. De Hamlet - spune Mircea Iorgulescu -, îl apropie damnarea, „melancolicul prinț cu cartea în mână revoltat împotriva putreziciunii lumii” fiind personajul „simbolic reprezentativ” pentru Panait Istrati. În aceeași ordine, relația tânărului Istrati cu „obiectele” culturale care îi intersectează biografia constituie un alt câștig sigur al acestei introduceri în biobibliografia istratiană; Mircea Iorgulescu descoperă în spațiul acestei relații zona
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
lucru - și nu e vorba doar de domeniul artelor plastice - probabil că și-au atins scopul. Numai că spectrul magnetic lăsat de trecerea lor meteorică seamănă cumplit cu mâna leprosului. Incapabili să perceapă frumusețea lumii, ei o desfigurează, ducând la putreziciune tot ce au atins. Hrăniți cu lecturile sau măcar cu automatismele de gândire ale comunismului, ei sunt fațeta respingătoare a ceea ce s-ar dori un umanism, dar nu e decât scrâșnetul de neputință al resentimentului.
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
de țărancă nevoiașă, cu gesturi de o ritualitate ancestrală în actele ei gospodărești: „Pomii cei tineri erau smulși de la garduri, pentru că știau să stea în picioare. Pomii cei bătrâni sfârșeau aplecați unii peste alții. Era o moarte înceată, chinuitoare, o putreziciune treptată în pomi, în garduri și în cumpeni." Prin pierderea la un moment dat a soțului și a fiului, care îi sunt împușcați pe neașteptate, femeia din cartea lui Marin Bucur are sufletul întunecat de „noaptea" istoriei. Neliniștilor, aprehensiunilor ciudate
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
de la atitudinile și activitatea politică până la raporturile conjugale și legăturile de alcov. După un timp relativ scurt aceste ședințe inchizitoriale s-au demonstrat a infesta viața de partid în așa hal, scoțând la lumină insanitățile și josniciile, toate stările de putreziciune larvare, încât desfășurarea lor publică a fost sistată și ,verificările" au continuat cu ușile închise. A contribuit la această decizie și inevitabila indiscreție cu care, în timpul ,spovedaniei" erau implicați ca martori sau ca părtași și pomeniți nominal chiar unii ,tovarăși
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
cotidian de scandal în ipostaze de amor homosexual (pp. 164-166), îl ?consolează? pe Adrian Năstase cu o frază de ?România Mare?: E soarta politicienilor care nu știu să-și apere fundul? (p. 153). pe care o denunță, justițiar, articlierul, găsind putreziciuni în instituții și foruri, clase sociale, mentalități naționale, și apărându-se cu teza că ziaristul trebuie să descopere răul din viața unei comunități, își ratează astfel obiectivele, ca și majoritatea efectelor stilistice. Nu o răsturnare de regim a schimbat sau
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
îl duceau undeva în trecut, iar zilele îl trăgeau îndărăt pe cînd viitorul îi apărea ca o negură care i se vîra molcom printre pași. își făcea griji pentru Jerisena, fără o pricină anume, simțea gustul colbului de sub pat, de sub putreziciunea hanului. Auzea racii ieșind la mal sub clarul lunii iar nasul său amușina adîncimile, aflînd sub pămînturi miresme de argint jilav și piatră încinsă. Simțea gazul metan subteran alungînd petrolul în susul versanților din pîntecele pămîntului, stivuirea damfului de vegetație putridă
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
Dună preia destule imagini, stări și simboluri: blestemul care apasă familia (aici se simte și puțin Cristian Popescu), spațiul definit strict de uși/ferestre (și zidirea lor), pământul negru și rece sau groapa în care lumea pare că se afundă, putreziciunea lumii ce ajunge până sub podele, căutarea și disperarea exprimate prin scrijelitul cu unghia ș.a. abdicarea de la real și recviem (cu versul "avem o moarte la fundu’ sticlei") sunt cover-uri perfecte, în timp ce ideea imposibilității călătoriei, a drumului circular, în labirint
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
o boltă accidentată. Ici și colo, fără vreo regularitate evidentă, bolta fusese Întărită prin pilaștri și arcuri de cărămizi. Galeria dispărea În umbră dincolo de cercul de lumină al lămpii. Sub picioare simțea un mâl vâscos, cu un miros puternic de putreziciune. Trebuia să fie argila de pe malul râului Arno, care urca până acolo atunci când se revărsa. Acum, pe timpul uscăciunii estivale, pe acolo se putea trece. Continuă să privească În jur, cu uimire. O lucrare impunătoare, demnă de capacitatea vechilor săi constructori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o zi la alta. În fiecare clipă sîngele se simte amenințat, În fața mea se profilează containerele de gunoaie ca epavele unor vapoare eșuate pe bancurile de nisip. Deasupra lor plutește o dîră subțire de fum care atenuează mirosul penetrant de putreziciune. Unde pămîntul suge din plin zemurile acelea organice, unde mîlul e lacom și cald și alunecos, apar cîteva flori de nalbă de un roșu sufocat. Spațiul e larg și gol. Nici o cioară, nici un cîine. Doar umbrele lungi ale blocurilor căzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
arate imaginile orașului luate după ce ne-am recăpătat vederea, să fie convinși oamenii să vorbească despre relele de tot felul pe care au trebuit să le suporte, să vorbească despre morți, despre dispăruți, despre ruine, despre incendii, despre gunoi, despre putreziciune, și apoi, când vom smulge zdrențele falsei normalități cu care am vrut să acoperim plaga până acum, vom spune că orbirea din acele zile s-a întors sub o nouă formă, vom atrage atenția oamenilor asupra paralelismului dintre albeața orbirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În jurul timonei. Cadavrele erau umflate și acoperite de un lichid uleios, ca și când ar fi rămas mai multe zile expuse la soarele fierbinte. Privi În jur dezorientat. O adiere de vânt cald mătură puntea, ridicând dinspre bănci un suflu infect de putreziciune. - E ciumă la bord! șopti bargello, Încercând să se ferească cu mâna de duhoarea ce urca de pe jos. Dante clătină din cap. Corabia aceea trebuia să fi Înaintat cu mare precizie, cu o iscusință extremă, ca să urce pe cursul râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ar fi ieșit din prăpăstiile ținutului, o aluviune care târa după sine casele și străzile, spre a se revărsa dincolo de vechiul cerc de ziduri, ca apele umflate ale Arnului. - Asta se numește progres, reluă Menico, dar pentru mine e doar putreziciune. Lumea Îmbătrânește și vremea care trece nu aduce decât noi nenorociri. Vulgaritate și infamie. Uită-te la alea! Arătă spre trei tinere Îmbrăcate În culori țipătoare, cu un decolteu atât de adânc Încât li se vedea aproape tot sânul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe jos către o moarte pe care credeau că o vor putea păcăli. Surâdeau, neștiind încă ce-i așteaptă. Aveau în ochi luminile vieții lor de până atunci. Nu rămânea decât cerul pentru a-ți păstra puritatea și voioșia, ignorând putreziciunea și răul care se răspândeau pe pământ sub arcul său înstelat. Tânăra învățătoare se instalase așadar în căsuța din parcul Castelului. Îi mergea mai bine decât oricui altcuiva. Făcuse din casă un sipet după chipul și asemănarea ei, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]