566 matches
-
murit tata. M-am săturat să tot bat glodurile. Am dus-o pe mama la două cămine, să și aleagă... Să fie îngrijită, să nu mai muncească, da' ea, nimic! Iar tâmpiții de-aici nu mai dezafectează satul o dată! Moldoveni puturoși și tâmpiți! Fii calm, Gheorghe, că și tu ești moldovean, chiar dacă stai în Banat de aproape douăzeci de ani. Mulțumește-te că a ajuns asfaltu' la doi pași de casă, ai uitat când mergeam cu căruța la oraș? Mă, n-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
dar n-ați vrut să vi-l a-arăt atunci cînd trebuia. Acum nu-l m-m-mai știu nici eu. Și, colac peste pupăză, chiar în clipa aceea, nu departe de ei, în locul unde pădurea era mai întunecoasă și mlaștina mai puturoasă, se auzi de două ori un strigăt sfîșietor: Ajutooor! Ajutooor! Toți tăcură înfiorați și se uitară unul la altul cu niște ochi în care puteai citi convingerea fiecăruia că se apropie sfîrșitul lumii. Ce-a fost asta? întrebă doctorul, vînăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și porniră tiptil pe urmele care se mai cunoșteau. Cum însă frica îi grăbea, nu se mai țineau exact de urmele pe care veniseră pînă acolo. Treceau de-a dreptul prin mlaștină. Toți se umplură de noroiul acela negru și puturos din cap pînă-n picioare. Cînd ajunseră la marginea pădurii și zăriră iar satul scăldat în soare, mașini și oameni trecînd pe șoseaua din depărtare, tractoare pe cîmp, crezură că se află în paradis. Nu se mai gîndiră nici la canistră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca nimeni altul de siluirea ei, eu m-am ridicat împotriva emirului meu când sclava i-a sucit mințile, eu am jurat că n-o să am liniște până ce nu se va alege decât praful ridicat de vânt din trupurile lor puturoase. Eu sunt Tariq ibn Ziyad. Și cu mine ar fi trebuit să înceapă povestea. 27. backtolifebacktorealitybacktolifebacktoreality... Închizi fereastra. Din x-ul mic și atotputernic care guvernează peste pixeli și neuroni. Colțul careului, dreapta sus. Lovitură de la marginea terenului. Șut și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
armată, pe când traversau un pod, a fost febra, mai bine zis delirul datorat febrei, lucru care l-a marcat pe vecie, pentru că oamenii de la țară știu de frica delirului, ca de frica par ti dului... Era un fel de briză puturoasă pe podul de la Mărăcineni, care venea dinspre abatorul din zona industrială, dar numai noaptea, când ăia probabil că aeriseau halele - așa că, dacă de foame ți-ai fi pus imaginația la treabă, ai fi zis că te Înfrupți cu tot felul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pășea pe fundul apei acum, În locul lui. Cineva Îl ținea atârnat deasupra râului de câteva secunde bune, iar el horcăia, strangulat de cămașa din bumbac gros, saliva i se scurgea pe bărbie, Își mușcase limba, care i se umflase, aerul puturos, plin de duhurile animalelor stârpite la abator, părea de smoală În pieptul lui, greu și păstos. Singurul lucru care i-a trecut prin minte a fost gândul la curajul de care fusese În stare, transatlantic irațional care Îi umbla prin
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și din care iese un geamăt gros: bașii. Pe-acolo mai ieșea și un jet de duhoare, cred că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut. L-au pus pe Cancer să l invite pe țigan la o țuică. S-a așezat lângă noi, a mulțumit de pahar, l-a băut, după care a-nceput să se hlizească. — Lucrez la morgă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Uneori, mai merg pur și simplu ca să-mi întîlnesc emoțiile de altădată. Acum, locuri luxoase, șic se învecinează, încă, cu magazine comuniste, hidoase, cu blocuri ce par nelocuite, părăsite, din care, totuși, urlă vital manele fel de fel, cu ganguri puturoase în care incertitudinea este, ea însăși, un mod de a trăi. Tranziția aceasta arhitecturală bizară, și nu numai, întreține, cumva paradoxal, un soi de speranță tîrzie, caraghioasă că lucrurile se pot modifica mult mai temeinic. Că poate să existe chiar
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
avea și un ochi, prin care să poți trece degetul. La fiecare capăt al tijei era legată, tot cu sforicică, câte o țepușe făcută tot din lemn de scândură de pat. Sforile se scoteau din saltele, care erau una mai puturoasă ca alta. Se făcea reglajul, cu grija cuvenită, ținând balanța de sforicica tijei transversale. Apoi, înfigând fiecare țepușe în câte o felie de pâine, se stabilea ierarhia feliilor, după greutate. Fiecare avea dreptul să aleagă în ordine. Primul, al doilea
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
au fost suficient de abili să elimine orice concurență serioasă, dându-le cu violență peste bot celor care au îndrăznit să arate că împăratul e gol. Oricât ar părea de straniu, o singură personalitate a reușit să se sustragă vâltorii puturoase în care s-a prăvălit partidul. E vorba de Răzvan-Mihai Ungureanu. E singurul liberal de marcă a cărui onoare a rămas nepătată pe tot parcursul maladiv în care s-a avântat, cu inconștiență, partidul. Perfect orientat în politica mare, el
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
aibă și cei doi soți și o contribuție, poate prin lipsa unei vocații a prieteniei sau măcar a unei sociabilități? Lehamitea care o încearcă pe diaristă privind viața în general și pe cea literară, în special ("Trăiesc într-o mlaștină puturoasă") își face prezența și în relațiile acestea de cerc restrâns, care nu reușesc să se coaguleze. Când Costache Anton invită multă lume la o masă, cu prilejul apariției romanului Liniștea, E. T. A. se arată la fel de nemulțumită, nu are nicio
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
și, printre stropi de salivă Încleiată, mai putu rosti: Ești cel mai mare dobitoc din țara aceasta! Am vrut să te ajut, n-am ce-ți face! Mi-ai făcut cel mai mare deserviciu și mi ai umplut cu noroi puturos imaginea și munca mea În folosul partidului comunist. Să-ți fie rușine! Apoi apăsă butonul roșu al interfonului și spuse spășit: Vă rog să poftiți, tov director! Peste câteva zeci de secunde În care Ștefan Începu și el să creadă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
există personaje pozitive. Este o luptă între doi foști golani de cartier, specializați în «perverse» cu sau fără dosul palmei, care, până într-un anumit moment s-au înțeles de minune. Apoi, ceva s-a întâmplat, o treabă atât de puturoasă încât niciunul dintre cei doi nu o face publică, oricât de mult s-ar ascuți ostilitățile. Nu am date din care să rezulte că Băsescu a ordonat arestarea lui Vântu, dar modul în care președintele folosește orice prilej pentru a
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cele bune. Ei au confiscat discursul corect, vorbesc mereu în numele unor valori pe care le încalcă primii. Tot ei parodiază disidența sub o dictatură inventată. Tot ei trag semnale de alarmă și tot Cornel Nistorescu își târăște ziarul pe tărâmul puturos al invectivei securistoide de tip vadimist. Alți pseudoziariști, ca Mircea Dinescu, reclamă cu maxim tupeu că sunt cenzurați la mitingurile organizate de politicieni pe care îi toacă obsesiv, patologic, la televizor, în deplină libertate. Ei, falșii jurnaliști, vor murdări meseria
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
soldat bătrân își înfășoară mâna în părul Mariei și o înșfacă târând-o după el, îi vede doar picioarele dispărând în tufișuri, băiatul din Clădirea Albastră, privirea lui de dincolo de gardul de sârmă ghimpată, trupurile celor care o violau, respirația puturoasă, senzația că o spintecă în bucăți, pianul geme, cântă singur în peșteră, își vede trupul zăcând lângă trupurile Mariei și mamei, două trupuri uscate, al ei înecat în sânge și în durere, leșinul, boala, răul de moarte, pianul cântă singur
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
furie, aruncă o privire spre loja unde Alex stă lângă femeia "regină" cu un fel de surâs pe față, închide ochii, o grămadă de bărbați se năpustesc peste ea cu respirația împuțită, îi rup carnea, mădularele, o umplu de mâzgă puturoasă, se îneacă, alunecă în tunelul abrupt, băiatul, băiatul din Clădirea Albastră, n-o să-l mai vadă niciodată, alunecă în tunelul abrupt, întunericul e deplin și tăcerea albă, e singură, soarele alb se ridică pe cer ca o lună palidă, verdele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
exagerare, cumva și un joc al imaginației mele bolnave, de care eram acuzat uneori. Lumina băltea Întunecat prin fereastra Îngustă (becul, spart, nu mai fusese schimbat) și, când am Împins ușa, m-a izbit aerul gros, irespirabil, lemnificat În mirosuri puturoase. Distingeam firele vinișoarelor cafenii, care se Împânziseră pretutindeni asemenea nervurilor vegetale. Un motan negru, Înfiorător, mi se strecură brusc printre picioare, dispărând În viteză prin gura știrbită a gheului. De acolo, dinspre subsol, venea o lumină stranie, ca de foc
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
clătinam ca bătut de talazuri. Unul dintre cai Își lipi capul mare de capul meu. Ochiul său imens, ca o apă gelatinoasă, neliniștită, se turti de ochiul meu. Încercam să mă apăr, să-l Înlătur. Nu reușeam. Îi simțeam respirația puturoasă. Căutam un loc aerisit În care să respir. Broboane de transpirație Îmi inundară gâtul, fața, privirea și un clei Înecăcios simțeam În gâtul uscat. Distingeam zgomote de sticlă spartă, mobilă răsturnată, nechezaturi și bufnituri. Dezechilibrat, am căzut sfârșit Între picioarele
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de pe lângă tine se trezesc, deodată, bogații bogaților, pe când, tu, rămâi săracul săracilor. Dintr-o lume de nimeni ai venit, într-o lume de nimeni trăiești, și, spre final, într-o lume de nimeni te afunzi, către groapa cea de totdeauna! Puturoasă viață, e, măi fraților, viața asta, care m-a adoptat, ca pe un... hai să nu-i mai zic pe nume. Dar, ca și cum ar fi sclipit pe cer o stea, tot așa, m am pomenit chemat la conducere, întrebat dacă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
măi fârtați, bravo lor, zic, pentru că, sunt, cu adevărat, oameni de ispravă. Da, oameni buni, de mare ispravă. Că, dacă judeci, privind nițel în urmă, îi vezi, muritori de foame, cum erau, orbecăind prin toate cotloanele mizerabile, prin toate locurile puturoase și încărcate de microbi și de alți dealde ăștia. Unuia dintre ei i-a răsărit, în capul său rotund, ca un bostănel, o idee. și a spus-o celor din familie. Mă, tată, a zis el, cu pieptul scos, eroic
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Apoi cu un aer de tragism: "Când o să dispărem și noi, ultimii cărturari români, o să se aleagă prafu' de tot!" "Păcat de tineretu' ăsta!", îi ținu isonul Băși. "Ete, tineretu'! Ce să-ți spun! După ce că sunt niște lepre, niște loaze puturoase, mai și dau totu' aiurea pe goarnă. Că m-a luat acu' o săptămână Pompilică (ăsta era domnul decan), așa, de-o parte, să-mi bage niște texte. Parcă ți-am zis eu ceva, nu?" Ceva, ceva, da. Da' destul de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Și culmea că tot ei au căzut în picioare, Armata a făcut greșeli imense, fiind condusă de niște pitecantropi. Să încerci să camuflezi o mizerie mică acoperind-o cu o grămadă de gunoaie de zece ori mai mare și mai puturoasă mi se pare o manevră de doi bani venită parcă din alt secol. Numai așa puteau să le dea curaj milițienilor să li se urce în cap și să-i manevreze ca pe niște păpuși de cîrpe, spune Poștașul. — O să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de rău Curistule, îi comunică Gulie, privește matahala pe care o ai în față, bătăușul care abia își mai poate stăpîni furia, o să te lase lat dacă nu ți revizuiești atitudinea, trebuie să-ți ceri scuze, mă faceți să rîd puturoșilor, nu m-aș lăsa nici la o sută ca voi, cine vă credeți? Ce-mi puteți face? O să-ți arătăm acuma, zice Tîrnăcop făcînd doi pași calculați perfect în direcția lui, aplicîndu-i un croșeu de dreapta în mandibulă fără nici un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să le dau planurile peste cap? Să-i scot la raport la un singur ordin, să-i fac pe toți să ia poziția de drepți în fața noastră, să n-aibă curajul să mai scoată nici măcar o vorbuliță din gurile alea puturoase, spune Bătrînul. Pantaloni cu vipușcă, săbii de paradă, cai țesălați, pompă de zile mari, îi trec prin minte. Automobile care merg cu peste șaizeci de kilometri pe oră, țevi de puști și baionete lucind de curățenie, un întreg spectacol numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scot la iveală o carte groasă, cu coperte vișinii. Ochii asiatici ai lui Kawabata se dilată, a uimire, devenind două ferestre deschise. -Știi tu, ce carte țin În mâinile mele păcătoase? Nu te holba așa la mine, măr viermănos, lichea puturoasă, necredinciosule. Aici sunt ,, Psalmii,,. De aproape douăzeci de ani n-am mai ținut În mână o asemenea carte. Doamne, chiar În ziua de Crăciun! -Credeam că o să găsim În pachet fripturi de porcușori omorâți În somn, cozonac umplut cu migdale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]