126 matches
-
o să munciți la noi, ăștia care o să-l avem! De mână de lucru va fi nevoie, oameni buni... Dar, să țineți minte, bă sărăntocilor! Eu angajez din ăia știuți de mine că muncesc bine. Să nu-mi bată la poartă puturoșii, că-i cunosc eu bine pe ăia... Băi, Chirilă, mai pune, bă, o sticlă de țuică pe masă pentru amărâții ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Uită-te și tu la palmele tale cum arată! Uită-te la călcâiele tale crăpate! Nu-ți mai încap în pantofii de mireasă, femeie... Ce-am făcut noi în toți anii ăștia? Și noi n-am stat pe vatră ca puturoșii... - Da' ce-ai fi vrut să facem mai mult, omule? Îți lipsește ceva? a sărit femeia ca arsă. N-avem ce îmbrăca ori ce mânca? N-am înțeles... - Că nu înțelegi tu, e treaba ta... Tu nu vezi că a
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
ea m-ajunge,, . Niciodată să nu spui că ești sărac, sau ai fost. Atâta vreme cât ai un acoperiș deasupra capului și-un țol pe care-ți sprijini capul, chiar dacă n-ai ce pune-n oală, nevoia te ajută. Săraci sunt doar puturoșii, care nu se îngrijesc de viața lor, așteptând să le-aducă alții. Nu m-am plâns niciodată, n-am fost arătată cu degetul (ca fiind nevoiașă) am luptat cu soarta ca să am, nu cerșind (cum fac unii) ci decent și
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
ea m-ajunge,, . Niciodată să nu spui că ești sărac, sau ai fost. Atâta vreme cât ai un acoperiș deasupra capului și-un țol pe care-ți sprijini capul, chiar dacă n-ai ce pune-n oală, nevoia te ajută. Săraci sunt doar puturoșii, care nu se îngrijesc de viața lor, așteptând să le-aducă alții. Nu m-am plâns niciodată, n-am fost arătată cu degetul (ca fiind nevoiașă) am luptat cu soarta ca să am, nu cerșind (cum fac unii) ci decent și
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
ea m-ajunge,,Niciodată să nu spui că ești sărac, sau ai fost. Atâta vreme cât ai un acoperiș deasupra capului și-un țol pe care-ți sprijini capul, chiar dacă n-ai ce pune-n oală, nevoia te ajută. Săraci sunt doar puturoșii, care nu se îngrijesc de viața lor, așteptând să le-aducă alții. Nu m-am plâns niciodată, n-am fost arătată cu degetul (ca fiind nevoiașă) am luptat cu soarta ca să am, nu cerșind (cum fac unii) ci decent și
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
să-i găsească? Căci cei în floarea vârstei cu toți sunt în apus Și-n case mai adesea, doar babe sunt și moși. Mai sunt câțiva mai tineri, acei ce nu s-au dus, Dar sunt mai totdeauna, bețivi și puturoși. Pe lângă astea toate, dorul îl apasă De cea care tovarăș lui i-a fost o viată. L-a părăsit în iarnă, pe nepusă masă Și a lăsat în pieptu-i un bulgăre de ghiață. Dar iată-l, intră-n casă, iar
BĂTRÂNUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379554_a_380883]
-
nu există. --Cum nu există dacă scrie aici? Faci pe deșteptu’ cu mine, mă? Șmecher de Galați, ai? Întreabă pe mă-ta, mă! Că de atâta amar de vreme nu v-ați interesat nici măcar unde vă sunt locurile, neam de puturoși ce sunteți! Ar trebui să plătiți amendă pentru nelucrarea pământului. D-aia țara asta este cum este. Mărășteanu îl lăsă ca să-și toarne toată fierea, cu vocea sa pițigăiată, apoi spuse calm: --Domnule vice, eu vă rog frumos să-mi
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
fi putut s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare acru, iar, mai nou, și puturos. Petre Clăpăugea nu a auzit de vulpea lui Esop și, cu siguranță, nici aceasta de el, dar se pare că, cel puțin sub acest aspect, punctele lor de vedere coincid și se confirmă reciproc peste milenii. - Da’, mișcă-te mă
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Și... dacă mor? Lasă gluma, tete, că n-avem timp! Cu gura plină l-a luat și Gica: O luași de dimineață cu poantele, tete, parcă noi avem timp să te-ascultăm! Trebuie să te descurci, că...cine altul? Scoală puturosul ăla de băiat și apucați-vă imediat de treabă. Când ne-ntoarcem, să nu văd casa pe dos și orătăniile moarte de foame! De la poartă, claxoanele nervoase și vocea repezită a lui Gâlgâitu: Haideți, bă, moșmăiților! Mihai luă în spinare
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
de acele clipe, reuși să se târască până pe prispă. Urcă scările tot târâș, scrâșnind de durere. Până la urmă reuși să se arunce-n pat, zdrobit de durere și oboseală. Își zise, gâfâind: „Bine că nu m-a văzut careva. Și puturosul ăla, pe unde-o fi? Of, de-ar veni copiii ăia, că nu mai fac față!” Spera să-i treacă, dar...durerile nu-l lăsară. Dimpotrivă, se amplificau și simțea că se sufocă. Respirația îi devenea tot mai agitată. Speriat
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
limita inferioară. Intrase în panică, neînțelegând de ce. Trecând și pe la gazda băiatului, i se păru că descoperise motivul notei mici. Gazda îl lăudă cât este de vesel, de binevoitor cu ea, cu familia ei, cum îl ajută la matematică pe puturosul de fiu-său ș.c.l. Deci asta era! Făcea pe meditatorul? I se urâse cu studiul! Ce? Avea obligații neștiute față de gazdă?! Și câte întrebări n-azvârlise retoric atunci! Altădată, era de-acum student teolog, fusese mai-mai să-l
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
stare să ne conducă. Așa lipsiți de varietate și de inteligență cum suntem, am doborât în doar trei ani cel mai mare imperiu pe care l-a cunoscut vreodată omenirea și am produs cea mai profundă revoluție, silindu-i pe puturoșii aceia să muncească în loc să exploateze clonele. Ce vrei mai mult? - Să supraviețuim, răspunse moale Johansson. - Păi ce, te-au speriat soldățeii împăratului? Am pierdut o bătălie și gata. Și fiindcă veni vorba de Z, oare nu acolo ar fi trebuit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
învățat”. Desigur, aceasta a fost posibil deoarece „copiii de țărani erau mai deștepți decât cei de boieri, învățau mai bine, știau ce-i sărăcia, dar nu puteau părinții să-i dea la școli. Copiii boierilor învățau în străinătate, erau niște puturoși”. Motivul superiorității native a fiilor de agricultori revine de câteva ori: „Copii de țărani erau bine crescuți, muncitori și deștepți”, „Erau foarte talentați, dar nu aveau bani de școală”. Orice prilej e folosit pentru a se face referire la prezentul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trăiți după întoarcerea la țară au fost cei mai frumoși ani din viață. În acest timp, fratele mai mare vine în sat („...stătea cu una până să îl achit eu, să-i iau gâtul... o tută... o proastă... era un puturos... bineînțeles că și în această perioadă el se ținea de furturi, mai o vacă...”). Fetele fratelui mai mare erau la casa lor, se măritaseră. După Revoluție, din spusele inculpatei, au început certurile cu nepoatele și fratele mai mare - pentru pământ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai buni fii ai poporului! - Hai mă, ce stai? Nu înțelegi de vorbă bună? - se rățoi Vasile la mine dând să apuce de șevalet. Noi ca membri de partid trebuie să luăm atitudine contra dușmanilor comunismului, să scăpăm țara de puturoși ... Auzi, tu ... pictează ... Treci la muncă, uăi, că nu pot săți zic tovarășe, că nu ești tovarăș cu mine! Aici chiar că avea dreptate Vasile! Cum puteam eu să fiu tovarăș cu el? Să-mi fie rușine dacă m-aș
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
care forțat de Împrejurări urma să decidă...!! Drept urmare a actului istoric dela 23 August 1944, odată cu sosirea trupelor sovietice În București, precum invazia lăcustelor tot așa au apărut tot felul de golani, hoți de buzunare, homosexuali, țigani, bande de maidanezi, puturoși ce n-au muncit vreo dată În viața lor, bișnițari și tot felul de dubioase elemente dela periferia societății, ce În grabă au alergat a se Înscrie În Partidul Comunist Romăn. Aceste lighioane veninoase și maidaneze, sub protecția armatei de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
norii se supun funcțiilor lor naturale și nu știu sau nu le pasă de cât de frumoși sunt. Care lucru știe, cărui lucru îi pasă de propria-i frumusețe? Doar femeilor frumoase - a, da, și artiștilor, cred, artiștilor adevărați, nu puturoșilor, rataților, escrocilor și circarilor de duzină printre care a trebuit să-mi croiesc drumul. Eu sunt un artist - un artist al evadărilor. Atunci când am fost în Welcome-In lângă La Guardia, cu obscuritatea lui, cu femeile lui de închiriat, cu avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și-mi spune că am făcut și am dres. Cu un om Întreg și la locul lui eu pot să vorbesc, să mă cert și să mă Împac. Da’ taman tu te-ai găsit să te dai la mine, tu, puturosul puturoșilor, neisprăvit și lepră care n-ai fost În stare să-ți ții o familie și ți-ai gonit de-acasă nevasta, copilul și chiar și pe mă-ta, de-a ajuns biata femeie, la bătrânețe, să doarmă pe sub șoproanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mi spune că am făcut și am dres. Cu un om Întreg și la locul lui eu pot să vorbesc, să mă cert și să mă Împac. Da’ taman tu te-ai găsit să te dai la mine, tu, puturosul puturoșilor, neisprăvit și lepră care n-ai fost În stare să-ți ții o familie și ți-ai gonit de-acasă nevasta, copilul și chiar și pe mă-ta, de-a ajuns biata femeie, la bătrânețe, să doarmă pe sub șoproanele rudelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că nu vrei să-ți strici deștele cu care bagi ața-n ac, apăi atunci nu prea ești om. De-aia aici la noi În sat nu și-a putut găsi nici o muiere, că toate Îl știau cât e de puturos, dar și de negru la suflet. A păcălit o creștină din altă parte, supusă și frumoasă - cum de l-o fi luat, nu știu. Cu ce o fi momit-o, ce făgăduieli i-o fi făcut n-avem noi de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păstaie despicată sub ochii lor. ― Voi trece numele cu mâna mea. ― Așa vom face, Înălțimea Voastră! Întocmai așa! turui nacealnicul, făcând o veritabilă temenea. ― Oceni harașo! Își strânse mantaua pe el și se răsti fără menajamente: Dar scrieți odată pricazul, puturoșilor! Se răsuci pe călcâie, militărește, și porni repede înapoi, spre apartament, lăsând toate ușile date de perete în urma lui. Peste o oră, nacealnicul intră sfios la general. Îl găsi așa cum îl știa dintotdeauna. În uniformă impecabil călcată, bărbierit, pudrat, parfumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se aruncă sub o bancă, pentru ca apoi să se așeze pe ea și să se concentreze, într-o zadarnică încercare de a-și pune ordine în gânduri și de a reuși să-și dea seama în ce parte a giganticului, puturosului și monstruosului oraș se afla Palatul prezidențial și în ce parte se aflau casbah și locurile ce îi păreau oarecum familiare. în cele din urmă, înțelese că pierduse partida și că era mai prudent să facă imediat cale întoarsă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
acasă cu el, se ascunde de mine plin de resentimente. De multe ori în drum spre casă mă rog pentru o minune, poate că îmi va deschide ușa proaspăt spălat și parfumat, îmbrăcat cu haine curate, nu în halatul acela puturos pe care nu vrea să îl schimbe, mă va îmbrățișa, apoi mă va întinde pe pat ca altădată, repede, înainte să se întoarcă Noga, sau poate să îl găsesc stând pur și simplu pe balcon cu o carte în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
tare foame! Cu mâini tremurânde ne arată o fișă de externare din spital. Femeile, cu lacrimi printre gene, îi umplu pumnii cu bancnote, monede. Niște pensionari colțoși îl iau la rost: - La muncă, la muncă! V-ați învățat hoți și puturoși. Pe vremea lui Ceaușescu era ordine, te lua miliția dacă umblai așa, teleleu-tănase! - Sunt bolnav, nene, de-abia mă târâi. Femeile sar și ele: - Nu vedeți cum suferă săracul? Da’ chiar nu mai aveți suflet? Îi dau și eu ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
seboreici și bucălați. Prostii! O căruță de prostii și de minciuni! Vă previn! Sunteți în rahat până-n gât! Ori spuneți cum a fost, pe bune, ori vă pun cătușele, nerușinaților și vă trimit la carceră, lângă Bogdănel-Parazitu', ca să-i țineți puturosului de urât! Iisuse...! Perspectiva unei asemenea companii, îi repugnă intestinal Fratelui, care se schimonosește, dezgustat. Nenea Sandu sesizează reacția și se hotărăște să preia personal, din condescendență, firul interogatoriului: Dă-mi voie! intervine el. Și le explică blajin: Pe caseta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]