55 matches
-
care, prea entuziasmați de ceea ce tocmai învățaseră, erau uneori lipsiți de simțul critic. JACQUES ROBIN, "CONSTRUCTOR DE REȚELE" Ca în orice grup, unii aduceau (sau se implicau) mai mult decît alții și, dacă am compara Grupul celor Zece cu grupul Quadrivium, pe care l-am evocat în introducere, partea individualistă e mult mai evidentă în primul caz (chiar dacă Jacques Robin prefera să vorbească de "principiu de individuație"). Au fost produse puține opere comune, pe cînd, dimpotrivă, au fost publicate multe cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la science en France (Puterea și știința în Franța), Le Centurion, 1978. 6 France, Recherche et Industrie (Franța, cercetare și industrie), DGRST, 1972. 7 La civilisation promotionnelle (Civilizația promoțională), Robert Morel ed., 1968. 8 Idem. 9 Mai făceau parte din Quadrivium: Odile Leine Kugel Le Coq, Jacques Pezé, Raymond Gast, Jean Yanowsky, Pierre Barbaud, Roger Jean Mistler, Georges Nahon, Pierre Koch, Alain de Jaeger, Samuel Couderc, Marcelle Mariani, Pierre Jutier, Edouard Bourrouillou, Claudine Donfut, Claudette Faucherand, Philippe Poré, Jean Perreau, Brigitte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
împăraților în aceste conflicte a pus, între altele, problema relațiilor dintre Biserică și Stat. Arte liberale. Ansamblu de materii care constituie învățămîntul clasic în Evul Mediu, adică șapte "arte" repartizate în două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celor șapte „arte liberale”. Marele erudit considera ca părți decisive în instrucție și educație, gramatica, retorica și dialectica, pe de-o parte, și, pe de alta, aritmetica, muzica, geometria, și astronomia. Prima grupă a numit-o trivium, iar pe cealaltă, quadrivium. Această „programă” de studiu a avut parte de o carieră strălucită în sistemul de învățământ al evului mediu european. Conform acestei „programe”, Cassiodorus îl dă drept strălucit exemplu de erudiție, ținută spirituală, înțelepciune și spirit activ pe bunul său amic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o descrie și de a o imita în muzică. 2.4 Augustin de Hipona (354-430 d. Cr.) Cu episcopul de Hipona, schema artelor liberale și-a găsit definitiva bipartiție în trivium (din care făceau parte gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium (care cuprindea aritmetica, geometria, muzica și astronomia). Augustin ne-a lăsat unul dintre cele mai importante tratate medievale cu caracter muzical, De musica, în care este articulată întreaga sa gândire în jurul celebrei definiții din primele pagini: „Musica est scientia bene
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]