107 matches
-
de combinare între cei 8 gluoni din motive matematice legate de grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
8 gluoni din motive matematice legate de grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem izolat de particule se conserva în timp. O caracteristică
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem izolat de particule se conserva în timp. O caracteristică importantă a forței țări este că acționează de asemenea asupra cuantelor câmpului sau, gluonii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
și "W-", dar consecințele acestei interacțiuni sunt neglijabile). În cazul forței țări, această caracteristică rezultă într-un câmp foarte limitat pentru această forță, de ordinul diametrului unui hadron (~ 1 fm). O altă consecință este că forța de interacțiune între două quarcuri este aproape constantă, spre deosebire de alte interacțiuni în care forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
forță, de ordinul diametrului unui hadron (~ 1 fm). O altă consecință este că forța de interacțiune între două quarcuri este aproape constantă, spre deosebire de alte interacțiuni în care forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi găsite în stare liberă în Univers din cauza fenomenului de confinare. Trebuie calculate funcțiile beta, care codifică comportamentul constanței de cuplaj. În teoriile de calibru non-abeliene constantă de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi găsite în stare liberă în Univers din cauza fenomenului de confinare. Trebuie calculate funcțiile beta, care codifică comportamentul constanței de cuplaj. În teoriile de calibru non-abeliene constantă de cuplaj este negativă.Chiar mai mult cuplajul scade logaritmic cu
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
valabilă. Dat fiind că odată cu scăderea energiei, cuplajul a crescut, metodele perturbative cu dezvoltarea cu o serie de puteri nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
metodele perturbative cu dezvoltarea cu o serie de puteri nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Vedantins și Immanuel Kant. Nihilismul mereologic (sau Nihilismul compozițional): Aceasta este poziția prin care nu există obiecte cu propriile părți, (și, prin corolare, obiectele existente în timp nu au părți temporale), ci există doar construcții de bază (de exemplu electroni, quarcuri). (Mereologia este teoria relațiilor dintre părți și întreg, și relațiile dintre o parte și altă parte dintr-un întreg). Aceste mici construcții sunt elemente individuale și separate, care nu se unifica niciodată sau se întâlnesc împreună într-o creatură non-individuală
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
Această așa numita "teorie a perturbației variaționale" oferă în prezent cea mai acurată abordare a exponenților critici observabili aproape de tranzițiile de fază de ordinul doi, după cum se confirmă pentru heliul superfluid în experimentele din sateliți . În domeniul teoriei cuantice a quarcilor a găsit originea algebrei residuurilor Regge conjecturate de N. Cabibbo, L. Horwitz, și Y. Ne'eman (vezi p.232 în Ref.). Împreună cu K. Maki a clarificat structura fazei icosaedrale (icosahedral phase) a quasicristalelor . Pentru superconductori el a prezis în 1982
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
pentru tranzițiile de fază. La școala de vară din 1978 din Erice el a propus existența ruperii supersimetriei în nucleele atomice , fenomen ce a fost între timp obsevat experimental . Teoria sa de 'câmpuri cuantice colective' precum și teoriile de 'hadronizare a quarcilor' reprezintă prototipuri pentru numeroase descoperiri în teoriile materiei condensate, a fizicii nucleare și a fizicii particulelor elementare. În 1986 a introdus noținea de rigiditate (stiffness) în teoria stringurilor, ce posedă în mod normal numai tensiunea. În acest fel a îmbunătățit
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
ul (cuarcul, sau quarkul, pluralul quarcuri sau quarci) este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică). Ipoteza existentei quarcului a fost propusă de teoreticianul Murray Gell-Mann în 1964. După un șir lung de experiențe și descoperiri
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
ul (cuarcul, sau quarkul, pluralul quarcuri sau quarci) este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică). Ipoteza existentei quarcului a fost propusă de teoreticianul Murray Gell-Mann în 1964. După un șir lung de experiențe și descoperiri, se cunoaște în prezent că materia este formată din molecule și moleculele din atomi care definesc elementele chimice, descoperite la sfârșitul secolului al
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
electronii. Nucleul atomic însă s-a dovedit mai apoi a fi și el divizibil și conținînd nucleoni (protoni și neutroni). La începutul anilor 1970 s-a demonstrat însă experimental că și nucleonii sunt de fapt compuși, iar componenții lor, botezați „quarcuri” (en: Quark s) de către fizicianul teoretician Murray Gell-Mann, sunt considerați a fi indivizibili, adică particule elementare ca și electronii. urile sunt particule de spin 1/2, din familia de fermioni (un fermion, doi fermioni), nume generic atribuit particulelor care au
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
stare cuantică, spre deosebire de bosoni, particule cu spin întreg sau zero (0, 1, 2, ...), care au adesea rolul de mediator sau de „transportor” de radiație ( Electric field or Force carrier) și care se pot acumula ( sau „condensa”) în aceeași stare cuantică. Quarcurile există in șase feluri : up (u), down (d), strange (s), charm (c), bottom (b) și top (t). Masele lor cresc de la valori mici (quarcul up, doar o a mia parte din masa protonului) până la foarte greu, quarcul top. fiind tot
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
Electric field or Force carrier) și care se pot acumula ( sau „condensa”) în aceeași stare cuantică. Quarcurile există in șase feluri : up (u), down (d), strange (s), charm (c), bottom (b) și top (t). Masele lor cresc de la valori mici (quarcul up, doar o a mia parte din masa protonului) până la foarte greu, quarcul top. fiind tot la fel de masiv ca un atom de aur, ceea ce este remarcabil pentru orice particulă elementară. O altă caracteristică tipică a quarcurilor este sarcina electrică fracționară
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
aceeași stare cuantică. Quarcurile există in șase feluri : up (u), down (d), strange (s), charm (c), bottom (b) și top (t). Masele lor cresc de la valori mici (quarcul up, doar o a mia parte din masa protonului) până la foarte greu, quarcul top. fiind tot la fel de masiv ca un atom de aur, ceea ce este remarcabil pentru orice particulă elementară. O altă caracteristică tipică a quarcurilor este sarcina electrică fracționară: +2/3 pentru u,c,t și -1/3 pentru d,s,b
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]