113 matches
-
grupul de simetrie "ȘU(3)", care reprezintă fundamentul matematic al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
al cromodinamicii cuantice (combinația verde-antiverde este neutră din punct de vedere al sarcinii de culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem izolat de particule se conserva în timp. O caracteristică
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
culoare). Interacțiunea unui gluon cu un quarc poate schimba culoarea quarcului: un gluon albastru-antiroșu absorbit de un quarc roșu îl va transforma pe acestă într-un quarc albastru. O consecință a acestui mecanism este că sarcina de culoare a unui quarc se va schimba prin intermediul schimbului continuu de gluoni cu vecinii săi, dar sarcina totală a unui sistem izolat de particule se conserva în timp. O caracteristică importantă a forței țări este că acționează de asemenea asupra cuantelor câmpului sau, gluonii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
și "W-", dar consecințele acestei interacțiuni sunt neglijabile). În cazul forței țări, această caracteristică rezultă într-un câmp foarte limitat pentru această forță, de ordinul diametrului unui hadron (~ 1 fm). O altă consecință este că forța de interacțiune între două quarcuri este aproape constantă, spre deosebire de alte interacțiuni în care forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
forță, de ordinul diametrului unui hadron (~ 1 fm). O altă consecință este că forța de interacțiune între două quarcuri este aproape constantă, spre deosebire de alte interacțiuni în care forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
forță este proporțională cu inversul pătratului distanței. Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Dacă am încerca să despărțim două quarcuri, ar trebui să aplicăm o energie tot mai mare pe masura ce distanță dintre acestia crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
crește. La un moment dat, am furniza suficientă energie pentru a crea noi quarcuri și antiquarcuri, care s-ar alătura quarcurilor inițiali pentru a crea noi hadroni. Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Forța tare are o proprietate numită libertate asimptotica, ceea ce înseamnă că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi găsite în stare liberă în Univers din cauza fenomenului de confinare. Trebuie calculate funcțiile beta, care codifică comportamentul constanței de cuplaj. În teoriile de calibru non-abeliene constantă de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
că, cu cat quarcurile se apropie mai mult unele de altele, cu atat forță nucleară tare se micșorează mai repede, apropiindu-se asimptotic de valoarea zero. În schimb, cu cat quarcurile se îndepărtează unele de altele, forța crește în magnitudine. Quarcurile nu pot fi găsite în stare liberă în Univers din cauza fenomenului de confinare. Trebuie calculate funcțiile beta, care codifică comportamentul constanței de cuplaj. În teoriile de calibru non-abeliene constantă de cuplaj este negativă.Chiar mai mult cuplajul scade logaritmic cu
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
valabilă. Dat fiind că odată cu scăderea energiei, cuplajul a crescut, metodele perturbative cu dezvoltarea cu o serie de puteri nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
metodele perturbative cu dezvoltarea cu o serie de puteri nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
nu mai țin, metodele neperturbative ar fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
fi cele mai eficiente în această situație.Pe lângă libertatea asimptotica este prezentă și confiarea,adică quarcurile sunt confiați în particula.Daca se încearcă despărțirea unui quarc,atunci energia câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Această așa numita "teorie a perturbației variaționale" oferă în prezent cea mai acurată abordare a exponenților critici observabili aproape de tranzițiile de fază de ordinul doi, după cum se confirmă pentru heliul superfluid în experimentele din sateliți . În domeniul teoriei cuantice a quarcilor a găsit originea algebrei residuurilor Regge conjecturate de N. Cabibbo, L. Horwitz, și Y. Ne'eman (vezi p.232 în Ref.). Împreună cu K. Maki a clarificat structura fazei icosaedrale (icosahedral phase) a quasicristalelor . Pentru superconductori el a prezis în 1982
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
pentru tranzițiile de fază. La școala de vară din 1978 din Erice el a propus existența ruperii supersimetriei în nucleele atomice , fenomen ce a fost între timp obsevat experimental . Teoria sa de 'câmpuri cuantice colective' precum și teoriile de 'hadronizare a quarcilor' reprezintă prototipuri pentru numeroase descoperiri în teoriile materiei condensate, a fizicii nucleare și a fizicii particulelor elementare. În 1986 a introdus noținea de rigiditate (stiffness) în teoria stringurilor, ce posedă în mod normal numai tensiunea. În acest fel a îmbunătățit
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
radioactivitate. Forță este numită „slabă” din cauza că intensitatea câmpului este de 10 ori mai slabă decât a forței țări. Interacțiunea slabă are o rază de acțiune foarte scurtă, aproximativ egală cu diametrul nucleului atomic. Aceasta are un efect atât asupra quarcilor, cât și asupra neutrino și a leptonilor. Interacțiunea slabă are efect asupra leptonilor și a quarcilor chirali. Este singura forță care afectează neutrinii (cu exceptia gravitației, care este neglijabila în condiții de laborator). Interacțiunea slabă este unică într-o serie de
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
a forței țări. Interacțiunea slabă are o rază de acțiune foarte scurtă, aproximativ egală cu diametrul nucleului atomic. Aceasta are un efect atât asupra quarcilor, cât și asupra neutrino și a leptonilor. Interacțiunea slabă are efect asupra leptonilor și a quarcilor chirali. Este singura forță care afectează neutrinii (cu exceptia gravitației, care este neglijabila în condiții de laborator). Interacțiunea slabă este unică într-o serie de aspecte: Având în vedere masă mare a cuantelor câmpului interacțiunii slabe (aproximativ 90 GeV/ c), viața
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
medie este de aproximativ 3*10 secunde. Deoarece interacțiunea slabă este în același timp slabă și are și o rază de acțiune foarte scurtă, efectul ei cel mai vizibil se datoreaza proprietății sale unice: schimbarea aromei. Fie un neutron (un quarc up și doi quarc down): cu toate ca neutronul este mai greu decât protonul (doi quarci up]] și un quarc down), acesta nu poate fi dezintegrat într-un proton fără să schimbe aroma unuia dintre quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
3*10 secunde. Deoarece interacțiunea slabă este în același timp slabă și are și o rază de acțiune foarte scurtă, efectul ei cel mai vizibil se datoreaza proprietății sale unice: schimbarea aromei. Fie un neutron (un quarc up și doi quarc down): cu toate ca neutronul este mai greu decât protonul (doi quarci up]] și un quarc down), acesta nu poate fi dezintegrat într-un proton fără să schimbe aroma unuia dintre quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu permit schimbarea aromei, deci
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
o rază de acțiune foarte scurtă, efectul ei cel mai vizibil se datoreaza proprietății sale unice: schimbarea aromei. Fie un neutron (un quarc up și doi quarc down): cu toate ca neutronul este mai greu decât protonul (doi quarci up]] și un quarc down), acesta nu poate fi dezintegrat într-un proton fără să schimbe aroma unuia dintre quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu permit schimbarea aromei, deci acest proces este cauzat de interacțiunea slabă. În acest proces un quarc down se
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
și un quarc down), acesta nu poate fi dezintegrat într-un proton fără să schimbe aroma unuia dintre quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu permit schimbarea aromei, deci acest proces este cauzat de interacțiunea slabă. În acest proces un quarc down se transformă într-un quarc up emițând un boson W, care apoi se dezintegrează într-un electron de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
poate fi dezintegrat într-un proton fără să schimbe aroma unuia dintre quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu permit schimbarea aromei, deci acest proces este cauzat de interacțiunea slabă. În acest proces un quarc down se transformă într-un quarc up emițând un boson W, care apoi se dezintegrează într-un electron de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
electrice a sistemului, și prin urmare excesul de electroni față de pozitroni, dar nu și numărul de fotoni. În contextul întâlnirii unui gaz de fononi, temperaturile suficient de înalte pentru a produce perechi de alte particule sunt rareori relevante. Materia de quarcuri este exemplul principal de sistem în care apar multe asemenea potențiale chimice. Atunci când există o diferență de potențial chimic între două poziții, o parte din ea se poate datora potențialelor asociate cu câmpurile de forță „externe” (diferențe de energie a
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
În fizica particulelor elementare, un hiperon este orice barion care conține unul sau mai multe quarcuri strânge, dar niciun quarc charm sau bottom. Fiind barioni, toți hiperonii sunt fermioni. Adică, au spin semiîntreg și se supun statisticii Fermi-Dirac. Toți interacționează prin intermediul forței nucleare țări, ceea ce înseamnă că sunt tipuri de hadroni. Sunt compuși din trei quarcuri
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]