134 matches
-
că Universul s-a născut în urmă aproximativ 13,7 miliarde de ani, înseamnă că lumina acestui ultim quasar a fost emisă când Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani. Astronomii din echipa franco-canadiană care a descoperit acest quasar estimează că masa totală a găurii negre din centrul său atinge cam 500 de milioane de mase solare. Cel mai luminos quasar observat vreodată (botezat 3C 273 și aflat în constelația Virgo) are o magnitudine aparenta de circa 12,9
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
când Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani. Astronomii din echipa franco-canadiană care a descoperit acest quasar estimează că masa totală a găurii negre din centrul său atinge cam 500 de milioane de mase solare. Cel mai luminos quasar observat vreodată (botezat 3C 273 și aflat în constelația Virgo) are o magnitudine aparenta de circa 12,9, însă o magnitudine absoluta de -26,7. Asta înseamnă că dacă acest obiect celest ar fi la o distanță de aproximativ 33
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
absolvit liceul „Emil Racoviță” Iași și Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Universității tehnice „Gh. Asachi” Iași, cu o licență în tehnologia produselor cosmetice. Ulterior a devenit redactor-șef al cotidianului Evenimentul, regional al Moldovei și membru al cenaclului de anticipație "Quasar" din Iași. este căsătorit și are un copil. În perioada 1987-1989 Dan Doboș a participat la Matineul de Proză condus de criticul Val Condurache, care i-a decernat în 1989 premiul al doilea pentru schița "Stelea" în cadrul concursului național pe
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
1987-1989 Dan Doboș a participat la Matineul de Proză condus de criticul Val Condurache, care i-a decernat în 1989 premiul al doilea pentru schița "Stelea" în cadrul concursului național pe care îl organiza. Din 1988 a devenit membru al cenaclului Quasar din Iași, în al cărui fanzin a publicat numeroase schițe și povestiri. Între 1992 și 2001 a coordonat suplimentul science fiction SuperNova, în anul 1993 publicând prima sa povestire, "Scrânciobul", în Jurnalul SF. În 1994 a câștigat două premii în cadrul
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
cotidianului ieșean "Evenimente", în cadrul căruia a publicat în foileton "Inspectorul Rogers" (1994-1997) și "Aventurile lui Bimbilonius" (1996-1998). Debutul în volum s-a produs în 1999 cu romanul pentru adolescenți " Elefantul în bostănărie", urmat de publicarea povestirilor "Scrânciobul" (2001) în antologia "Quasar 001" și "Gambitul lui Carly" (2001) în antologia "Nautilus", ultimul text fiind recompensat cu premiul Quasar 2001 pentru "Cea mai bună schiță". Dan Doboș a devenit faimos odată cu publicarea "Trilogiei Abația" (2002-2005), proiect ale cărui baze le-a pus împreună cu
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
1996-1998). Debutul în volum s-a produs în 1999 cu romanul pentru adolescenți " Elefantul în bostănărie", urmat de publicarea povestirilor "Scrânciobul" (2001) în antologia "Quasar 001" și "Gambitul lui Carly" (2001) în antologia "Nautilus", ultimul text fiind recompensat cu premiul Quasar 2001 pentru "Cea mai bună schiță". Dan Doboș a devenit faimos odată cu publicarea "Trilogiei Abația" (2002-2005), proiect ale cărui baze le-a pus împreună cu directorul din acea perioadă a editurii Nemira, Vlad Popescu și care a fost comparat cu "Fundația
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
din cadrul fizicii teoretice și astrofizicii abia în perioada dintre 1960 și 1975, cunoscută astăzi ca "Epoca de aur a relativității generale", devenind baza teoretică a existenței și descrierii găurilor negre, făcând posibilă și clarificarea deplină a aplicațiilor astrofizice ale acestora (quasari). În același timp, măsurători din ce în ce mai precise efectuate asupra sistemului solar au confirmat puterea de predicție a teoriei, iar cosmologia relativistă a devenit verificabilă prin teste direct observabile. Relativitatea generală se înțelege cel mai bine prin analiza asemănărilor și deosebirilor față de
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
care este considerat valid principiul de echivalență. Relativitatea generală prezice curbarea traiectoriei luminii într-un câmp gravitațional; lumina care trece pe lângă un corp masiv este deviată către acel corp. Acest efect a fost confirmat prin observarea luminii stelelor sau a quasarilor îndepărtați (prin măsurători asupra paralaxei), lumină care este deviată atunci când trece pe lângă Soare. Această predicție, și altele în legătură cu ea, rezultă din faptul că lumina urmează ceea ce se numește geodezică luminoasă, sau geodezică nulă—o generalizare a liniilor drepte de-a
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
Madi Pavelescu, "Tezaurul de la Pietroasele" de Florin Olteanu, "Schema trilitului de la Sttonehenge: Un plan Megalitic" de Mona S. Philips (SUA). Alte articole sunt grupate în tema "Știința la frontierele cunoașterii" care cuprinde articole ca "Ipoteza bioritmurilor" de Alexandru Vilan sau "Quasarii și vitezele supraluminice" de Anca Roșu. Alte articole: "Literatură și Cinematograf SF" de Călin Stănculescu. În rubrica "Galaxia SF Eveniment" sunt prezentate mai multe cărți, cum ar fi : Romulus Dinu - "O lume congelată", Editura Albatros; Mihail Grămescu - "Aporisticon", Editura Albatros
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
apar în jur de cincizeci de obiecte punctiforme albastre. Multe par a fi asociate cu galaxiile apropiate lor, și care împreună formează lanțuri și arce: acestea par a fi regiuni în care se formează intensiv stele. Altele par a fi quasari îndepărtați. Astronomii au eliminat inițial posibilitatea ca unele obiecte punctiforme să fie pitice albe, deoarece sunt prea albastre pentru a fi consistente cu teoriile privind evoluția piticelor albe, teorii considerate valabile la acea vreme. Totuși, lucrări mai recente au arătat
Hubble Deep Field () [Corola-website/Science/311775_a_313104]
-
spre roșu este mare. Universul extinzându-se, obiectele aflate mai departe de Pământ se îndepărtează de acesta mai repede, conform legii lui Hubble. Lumina de la galaxiile foarte îndepărtate este semnificativ afectată de deplasarea cosmologică spre roșu. În timp ce erau deja cunoscuți quasari cu deplasare spre roșu mare, fuseseră găsite puține galaxii cu deplasarea spre roșu mai mare ca 1 înaintea producerii imaginilor HDF. HDF, însă, conține multe galaxii a căror deplasare spre roșu ajunge până la 6, corespunzând unor distanțe de aproximativ 12
Hubble Deep Field () [Corola-website/Science/311775_a_313104]
-
cu 1982 și până în prezent a publicat zeci de povestiri și schițe în volume colective, reviste și almanahuri. Între reviste care i-au publicat operele se numără "Știință și tehnică", CPSF Anticipația, Almanahul Anticipația, Jurnalul SF, Orion, Helion, Paradox, Vatra, Quasar etc. Grafician ocazional, a realizat coperțile volumului propriu "Marilyn Monroe pe o curbă închisă" și a cărții "Bug Jack Barron" de Norman Spinrad (în traducerea lui Mihai Dan Pavelescu și Cristian Tudor Popescu). A obținut mai bine de 10 premii
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
fizic. Există convingerea că nu sunt cunoscute încă toate formele și posibilitățile de manifestare ale materiei. În natură se evidențiază forțele de legătură care sunt: Limitele Universului observabil ar fi de 15 miliarde de ani-lumină, pentru că la această distanță galaxiile (quasarii) se deplasează cu 85-90% din viteza luminii, ceea ce înseamnă că ce-i dincolo de ei / ele nu putem fizic vedea ( viteza de deplasare a luminii = 300,000 km / sec.) Deci ce vedem cu telescoapele cele mai performante este orizontul universal sau
Structura și arhitectura universului () [Corola-website/Science/310523_a_311852]
-
se selecționează o regiune a cerului care va fi observată printr-o placă spectroscopică. Pe această placă sunt dispuse, cu mâna, 640 de fibre optice. Fiecărei fibre i se asociază un obiect ceresc. Fiecare obiect având o prioritate diferită: QSR (quasarii) sunt prioritatea numărul 1, apoi vin galaxiile și LRG ("Luminous Red Galaxies"), îndeosebi. Telescopul este capabil să înregistreze în orice moment 640 de spectre diferite. În practică doar 592 de fibre sunt alocate obiectelor, celelalte 48 care rămân sunt utilizate
Sloan Digital Sky Survey () [Corola-website/Science/337413_a_338742]
-
doar coordonatele (ascensia dreaptă și declinația). Alături de publicațiile care descriu SDSS, datele programului "" au fost utilizate pentru publicații care acoperă o foarte mare varietate de subiecte legate de astronomie. Site-ul web al SDSS listează mulțimea acestor publicații, mergând de la quasarii îndepărtați situați la limitele Universului observabil, de la distribuția galaxiilor, de la proprietățile stelelor din propria noastră Galaxie, la subiecte cum sunt materia neagră sau energia neagră.
Sloan Digital Sky Survey () [Corola-website/Science/337413_a_338742]
-
întrebare logică este ce se întâmplă când universurile paralele se ciocnesc? Răspunsul este dat de astronomul Neil Turok: consecința întâlnirii a două universuri paralele este un Big Bang. Universul nostru are însă în unele locuri concentrări de materie: stele, galaxii, quasari și alte aglomerări. Acestea se explică tot prin universurile paralele. Neil Turok afirmă că acestea se mișcă precum valurile și, tot ca valurile, suprafața lor nu este plană, ci se unduiește. Astfel, când universurile paralele se lovesc, ele nu se
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
Un blazar (din engleză: "blazing quasi-stellar radiosource", care se poate traduce prin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”) este o sursă de energie foarte compactă, de tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii. ii sunt unele dintre cele mai violente fenomene din Univers, și reprezintă o temă importantă în astronomia extragalactică. Sunt printre obiectele cele mai puternice și fac parte, împreună cu quasarii și radiogalaxiile
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
tipul unui quasar, asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii. ii sunt unele dintre cele mai violente fenomene din Univers, și reprezintă o temă importantă în astronomia extragalactică. Sunt printre obiectele cele mai puternice și fac parte, împreună cu quasarii și radiogalaxiile, din familia galaxiilor active. Emit o mare cantitate de radiații de toate lungimile de undă (de la unde radio la raze gamma) dintr-o regiune aflată în centrul lor nu mai mare decât Sistemul nostru Solar. Această radiație este
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
neagră supermasivă prezentă în centrul lor, cu o masă de ordinul unui milion până la un miliard de mase solare. Puterea luminoasă emisă este de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui. După toate aparențele, quasarii, blazarii și radiogalaxiile ar fi același tip de obiecte: nuclee active de galaxie (obiecte compacte și extrem de luminoase, care adăpostesc o gaură neagră supermasivă), din care scapă jeturi de plasmă, extrem de luminoase și adesea foarte active în unde radio. Jeturile
Blazar () [Corola-website/Science/332907_a_334236]
-
a răcit până la -270 °C, numindu-se radiație cosmică de fond. Aceste radiații au fost detectate prima dată de către radiotelescoape și apoi de către sonda spațială COBE. Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populație se numește Populația I și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
la secțiunea povestire a concursului Consfătuirii Naționale a Cenaclurilor de Anticipație, pentru „Cei dintr-o lacrimă” - 1982 ș.a., precum și apariția în paginile revistelor Știință și Tehnică, Ateneu, Convorbiri literare, România literară, Steaua, Vatra, în fanzinele Paradox, Helion, Fantastic Magazin, Ing, Quasar, în almanahurile "Anticipația" și Convorbiri literare. În 1982, la absolvirea facultății, e repartizat ca inginer la Stația Căi Ferate Uzinale a Combinatului de îngrășăminte Chimice Bacău, din 1984 preluând și conducerea cenaclului "Clepsidra" al Comitetului Județean Bacău al U.T.C.
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
în Oradea, fiind recunoscut la nivel european și mondial pentru rezultatele sale. Asociația Sportivă "M& Q" și-a pus bazele în anul 2001 prin inițierea trupei de dans M&Q. Aceasta și-a început activitatea în cadrul Clubului de Dans Sportiv „Quasar” prin colaborarea dintre conducerea clubului și Mihuț Lennon - actualul președinte al Asociației. La începutul anului 2003, când activitatea se dezvoltase (mai multe cursuri de dans, activități în cadrul școlilor și grădinițelor, două trupe de dans modern și una de Break Dance
Asociația Sportivă Mamp;Q () [Corola-website/Science/315447_a_316776]
-
anului 2003, când activitatea se dezvoltase (mai multe cursuri de dans, activități în cadrul școlilor și grădinițelor, două trupe de dans modern și una de Break Dance), trupa M&Q și toți dansatorii au renunțat la colaborarea cu Clubul de Dans „Quasar” și au început o colaborare alături de Fundația Română Pentru Tineret Bihor (președinte Gabriel Chevari). Între anii 2003-2007 , trupele și cursurile dans M&Q au activat la Casa Tineretului din Ioșia. Aceasta perioadă a fost una încărcată pentru M&Q : prima
Asociația Sportivă Mamp;Q () [Corola-website/Science/315447_a_316776]
-
cenacluri literare și SF (la unele dintre ele numărându-se printre membrii fondatori): "Relief românesc", "Săgetătorul", "Nicolae Labiș", "1CAS", "Modul 13", "George Bacovia". "Luceafărul", "Solaris", "Marțienii". "Salonul Artelor", "Eroica", "Club A", "Arhitext", "Clubul Profesionist de Lectură", "Amurg sentimental", "Club Z", "Quasar", "Henry Coandă, "String", "Planetar", "Rătăcitorii" "Sigma", "Pi", "ProspectArt", "Armonii Baroq". Între 1981 și 1999 a fost membru sau președinte în comisiile de jurizare ale mai multor concursuri literare și tabere naționale SF. Mihail Grămescu a decedat pe data de 13
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
de hidrogen ionizat care se cunoaște, cu un diametru de de ani-lumină, roiul deschis C0147+270, galaxia spirală NGC 925, precum și NGC 672 și IC 1727, două galaxii aflate la de ani-lumină de noi, dar separate de doar de ani-lumină. Quasarul 3C 48, în nordul constelației, a fost unul dintre primii descoperiți.
Triunghiul (constelație) () [Corola-website/Science/306256_a_307585]