69 matches
-
Rîța și Frank au vrut să importalizeze aniversarea de 84 de ani a bătrânelului, dar noul MacBook le-a dat bătăi de cap. Convinsă că trebuie să audă un ”click” în momentul în care se face poză, Rîța și-a dat că e ceva neînregulă.
Tehnologia le joacă feste unor bătrânei simpatici - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69760_a_71085]
-
filmul "Le gamin au velo". "Descoperirea europeană a anului" a fost "Adem/ Oxygen" de Hans Van Nuffel, iar "cel mai bun documentar european al anului 2011" a fost producția "Pînă" . La categoriile "Animație" și "Scurtmetraj", câștigătoare au fost filmele "Chico & Rîța" de Tono Errando, Javier Mariscal & Fernando Trueba, respectiv "The Wholly Family" de Terry Gilliam. Stephen Frears a primit premiul pentru întreaga carieră.
"Melancholia"- cel mai bun film european al anului 2011- VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68008_a_69333]
-
acordeonului, trecându-și cu iscusință degetele peste clape. — Bibilica ! se auziră strigăte din audiență. Ritmul fu însoțit de aplauze. Faraon intră, pe ritmul bașilor, cu un țipăt pre lung, sacadat și dogit : — Haaaaaai, haaaaai, hai, bibilico, șai, bălășico, Șanțo pă Râța, Râța pă Tanța și pă deasupra, mucles ! Ceilalți începură să țopăie, împrejurul focului, drăcește, chiar și Isaia dănțuia, purtându-și catastiful ca pe un coif. Faraon înteți ritmul, ațâțat. — Andrea pulea cabanos, și pă față, și pă dos, o gagică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trecându-și cu iscusință degetele peste clape. — Bibilica ! se auziră strigăte din audiență. Ritmul fu însoțit de aplauze. Faraon intră, pe ritmul bașilor, cu un țipăt pre lung, sacadat și dogit : — Haaaaaai, haaaaai, hai, bibilico, șai, bălășico, Șanțo pă Râța, Râța pă Tanța și pă deasupra, mucles ! Ceilalți începură să țopăie, împrejurul focului, drăcește, chiar și Isaia dănțuia, purtându-și catastiful ca pe un coif. Faraon înteți ritmul, ațâțat. — Andrea pulea cabanos, și pă față, și pă dos, o gagică hacana
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ezitat s? i-o scoat? �n eviden?? pentru a trece �naintea lui �n momentul c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare amator
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acte, ac?iuni care nu se supun acestui criteriu, f?r? s? putem spune despre ele c? ar fi absurde sau �ilogice�. Sociologia ar fi putea fi �?tiin?a� care se preocup? de ac?iunile nonlogice, �n care scopurile urm?rîțe nu s�nt clar legate de mijloacele definite. Ideea pe care Pareto o dezvolt? �n monumentalul s?u Tratat (1916) este aceea c? ac?iunile nonlogice trimit la partea absurd? a naturii umane, cea compus? din instincte, pulsiuni, nevoi, pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu linear?. Aceste strategii, care nu s�nt �n mod necesar nici con?tiente ?i nici ra?ionale, s�nt �n func?ie de constr�ngerile ?i de resursele de care actorul crede c? dispune, ca ?i de obiectivele urm?rîțe atunci c�nd pune �n act sau transform? regulile �n avantajul s?u; modelul �jocului� apare astfel cel mai nimerit pentru analiză ac?iunii. Conflictele care se nasc din rela?iile de (?i pentru) putere provin din caracterul �limitat� al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toarcere �n zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu ? i Constantin R? dulescu? Motru nu voiau s? se produc? nici o schimbare p�n? c�nd Rom�nia nu va fi preg? țiț? psihologic pentru reformele respective. P�n? atunci, numai concesiile bine c�nt? rîțe trebuie f? cute pentru evitarea exploziei sociale 58. Nu ne surprinde faptul c? ace? ți conservatori nu s? au bucurat niciodat? de vreun sprijin din partea maselor; pr? bu? irea lor politic? se va produce odat? cu introducerea votului universal. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibr? ileanu, dar Stere consideră c? ? elurile urm? rîțe de na? ionalism s�nt mai presus de revolu? ia social?. Fiind un antisemit moderat, �i consideră pe evrei drept reprezentan? îi �capitalismului r? ț? citor�. Poporani? ții nu d? deau vină, pentru problemele din Rom�nia, pe institu? iile occidentale, ci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
totdeauna scrisorile cu: �Drag? Catinca ? i Nicu�124. Dintre copii, fetelor le? a mers mai bine dec�ț b? ie? ilor. Doamna Zulnia pomenea mereu de descenden? a ei din neamul Dr? ghici ? i dorea că nepoatele ei s? se m? rîțe bine. Mircea era vanitos ? i egocentrist, nutrind ambi? ia de a? l �nlocui pe Iorga �n fruntea partidului ? i a ziarului ? i �ntre? în�nd rela? îi cu legionarii. Valentin ducea o via?? lipsit? de ambi? îi, iar ? tefan scria versuri pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga. Nu era o misiune u? oar? 17. Dificult?? ile au ap? rut de la bun �nceput. Iorga a scris un editorial incendiar, Nu al? turi de Austro? Ungaria! 18 (�n perioadele de criz? , Iorga scria �ntotdeauna c�teva editoriale pe zi, retip? rîțe �n cotidianul de larg? circulă? ie �Universul�). Instrumentul prin intermediul c? ruia Iorga avea acces la o audien?? mai mare era Liga cultural?. O p? r? sise �n 1912? 1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s? a �ntors 19. La revenirea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie. �A? i fugit din fă? a du? manului? � i? a �ntrebat el. �Nu! Am venit s? lupt? m!�64, i? au r? spuns ei prompt. Iorga a reluat editarea �Neamului rom�nesc� la Ia? i. Pentru prima oar? erau tip? rîțe 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui ? i pe cheltuiala statului. Iorga remarcă: �A sosit �n sf�r? it vremea c�nd vorbele mele nu se mai pierd �n v�nt�65. �n ciuda faptului c? era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e lini? ți? i ? i nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de decenii sau poate de secole au fost rezolvate �n c�teva ore. Chiar ? i femeile urmau s? fie �mpropriet? rîțe, deoarece (cum spunea Iorga) d? duser? dovad? de �n? elegere ? i curaj at�ț �n lupt? c�ț ? i �n politic? 90. Dar, dup? p? rerea lui Iorga, toate acestea nu erau u? or de legiferat. Br? tianu i? a spus: �Mo? ierii se vor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
activit?? ile intelectuale ale lui Iorga destinate fortific? rîi, ? i sus? inerii existen? ei Rom�niei Mari, el a f? cut eforturi gigantice că s? �nt? reasc? imaginea ?? rîi sale peste hotare. Iorga a publicat c? r? i minunat tip? rîțe ? i ilustrate (mai ales �n limba francez?) despre arta popular? rom�neasc? , arhitectur? , icoane etc. Dac? pe parcursul acestui deceniu noile contribu? îi ale lui Iorga au fost pu? ine, el ? i?a folosit pentru acestea materialele acumulate ? i cuno? țin? ele. Din cauza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mare. �n acelea? i decenii c�nd se presupune c? a �nceput înfiltrarea rom�nilor, Transilvania a beneficiat de sosirea să? ilor, care au primit un decret privind stabilirea lor de la regele Ungariei, care a permis construirea oră? elor lor �nt? rîțe ? i a fort? re? elor lor. Atunci c�nd li s? a permis s? se stabileasc? �n Transilvania, evreii au beneficiat de mai multe ori de astfel de decrete. Că ? i al? i colonizatori sosi? i �n num? r mare. A?a c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? a hoț? r�ț s? plece din ? ar?. El, Magda Lupescu ? i Urd? reanu s? au decis s??? i fac? ru? inoasa ie? ire din scen? cu un tren al Trezoreriei, care putea asigura toate aspectele practice ale scopurilor urm? rîțe de el. Trenul special a pornit �ntr? o c? l?torie �ntortocheat? prin ? inuturile colc? ind de legionari. Ceea ce a urmat a fost un fel de poveste din Vestul S? lbatic, legionarii �ncerc�nd s? intercepteze trenul. �n cele din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
manii de moarte ai ?? rîi nu poate avea preten? îi realiste la putere. Astfel �nc�ț Legiunea (sau ce mai r? m?șese din ea) constituia unică solu? ie. Legiunea era declarat? pronazist? , iar ideile ei mistice cre? țin? socialiste �nt? rîțe de martiriul �ndurat �i m? reau popularitatea �n zilele acelea nefaste. A?a c? generalul Antonescu (care se va avansa la rangul de Mare? al ? i va deveni Conduc? torul) a format, la 6 septembrie 1940, un guvern cu majoritatea portofoliilor de? inute
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cercase s? pun? m�na pe �Neamul rom�nesc�. A?a cum i? au explicat autorului c? r? îi de fă?? membrii familiei Iorga, Iorga a luat decizia de a desfiin? a ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tip? rîțe pe ultima păgîn? , au devenit celebre: �Atunci c�nd e? ți �nfr�nt, steagul nu este predat. El va fi �nf?? urat �n jurul inimii�31. Iorga a plecat la V? leni, unde speră s??? i g? seasc? lini? tea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]