362 matches
-
se scurg în soare, Fără pas și trecătoare... Roagă cerul să le spele, De arsurile din ele. Poamele tânjesc întruna Vor să le culeagă mâna, Crengile stau aplecate Se vor toate mângâiate... Coasa veche și bătrână Stă proptită într-o rână, Cu rugina se tot ceartă, Uneori, pare c-o iartă... Și atuncea strigă fânul, Cum striga Ion stăpânul... Umbra serii se arată, Dealul simplu îl îmbracă. Duhul păcii face scară, Peste toate se pogoară, Stelele și-aprind feștila Le-a
PE UN DEAL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1436360985.html [Corola-blog/BlogPost/372540_a_373869]
-
Eugen Emeric Chvala, publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Mă simt vinovat că prea mult am tăcut, că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut ca... of, ce am fost și
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
dumnezeu uitându-l demult și nedrept pe al meu. Citește mai mult Mă simt vinovat că prea mult am tăcut,că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut),ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor,ca râne îmi fac deși tare mă dor.Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcescși apă mi-o vând și-n streini mă cerșesc,ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durutcă... of, ce am fost și ce am
EUGEN EMERIC CHVALA by http://confluente.ro/articole/eugen_emeric_chvala/canal [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > JUSTIȚIE DREAPTĂ Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Justiție dreaptă Am privit eu dintr-o rână La justiția divină, Cum le face și desface, Și dreptatea o împarte. Dar nu am înțeles defel, Cum deciziile nu-s la fel, De ce-n primă instanță Hotărârea e o zdreanță, Iar decizia din Apel, E taman într-un alt
JUSTIŢIE DREAPTĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1428164800.html [Corola-blog/BlogPost/362935_a_364264]
-
galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit sfârșitul agoniei acestor dărăpănături. Putreziseră, atât scândurile de la magazie, cât și ștacheții pătulului gol, căzut într-o rână. În așa zisa cocină de porci, parcă se făcuseră arături de vară: numai brazde și bolovani. În șopronul cu ieslea, unde țineau vara, pe vremea bunicului, vacile și caii, acum scurmau câteva găini și lângă ele cucuriga un cocoș porumbac
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
tine moarte; culcat pe basme și adormit pe vise, drumurile toate mi-s închise, trecutul îmi fuge ca o oglindă scăpată-n tuș, mi-e teamă să mă-ntorc la fântână, verdele s-a făcut mov, adorm mereu într-o rână, când tristețea oftează-n alcov; trec mereu frunzele toamnei prin noi când sufletul privește-napoi. miercuri, 12 aprilie 2017 Referință Bibliografică: mi-e teamă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi
MI-E TEAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1491983802.html [Corola-blog/BlogPost/383647_a_384976]
-
dor mă cuprinde pe urme de senin, simt sub șa metafore de spume și uneori o clipă,pe-nserate,de venin. Avem cu toții o singură rugăciune, din neam ținem de acelaș drept, ne minunăm împreună de aceeaș minune și -atunci cănd rânile ne sângerează-n piept. Desenul de sare În ziua aceasta m-a albit furtuna Ce-și trimite țestoasele sub uși, Se holba din nori la mine luna Desenînd pe podele din sare păpuși. Din nu știu ce clipe înalte și multe Te-
CONŞTIENTIZARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Desenul_de_sare.html [Corola-blog/BlogPost/355796_a_357125]
-
Toate Articolele Autorului se fac percheziții la inimi, înainte de sinucideri un zâmbet fugar, spânzurătorile sunt o legănare, flutură praporele pe-o cruce, amantele sunt în doliu de-un an, mari păsări sfâșie orizontul încremenit, de secole Edi-Kule doarme pe-o rână, încă se mai caută capul Brâncoveanului prin mâlul istoriei îngropat, turnurile privesc spre apă solemn, amurgul se lipește de ape, eu ascult doar limba de lemn și mă plimb peste Bosforul în flăcări cu portretul lui Hegel în mână, chiparoșii
PERCHEZIŢII LA INIMI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1399557699.html [Corola-blog/BlogPost/346953_a_348282]
-
care pare să dicteze ritmul interior și majestuos al acestor locuri, neumblate până deunăzi de vreun picior de om. Invitând în continuare la menținerea aceluiași test debordant invocat la început, este ca și cum „coloana lui Brâncuși” ar fi culcată într-o rână sau răstignită într-un plan orizontal în care - „gâtuirea și slobozirea” materiei primordiale a Facerii ( lutul și apa!), iar în cazul marelui sculptor, piatra și lemnul - s-ar pierde în nesfârșitul lanț al curgerii (după caz, a timpului sau creației
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
o lacrimă curată, Ce din cer a fost vărsată Haina plină de pământ... Vântul cocoțat pe luncă A dat verdelui poruncă Să mai țeasă un covor Dintr-un fir de in ușor... Pe un munte gârbovit Iarna șade într-o rână, Cu zăpezile pe mână, Soarele le-a mai topit. Baba Dochia își poartă An de an aceiași soartă, Mână turma sus pe creste Și-a rămas doar o poveste. foto sursa internet 25.02.2017 Camelia Cristea Referință Bibliografică: O
O POVESTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1488346192.html [Corola-blog/BlogPost/369227_a_370556]
-
Autorului La americani datul mâinii la prezentarea cunoștințelor, viitori mai mult sau mai puțin interlocutori, dar mai ales despărțirea de ei și în mod sigur bătutul palmelor se face aproape simultan cu o îmbrățișare instinctivă, pe o parte, pe o “rână” cum s-ar zice, neelaborată, puțin anticipată și neostentativă, o poziție oarecum stranie față de natura sentimentelor afișate sau mă rog, presupuse și înlocuiește, nu știu din ce pricini, îmbrățișarea frontală cu brațele larg deschise, “piept în piept”, poate spre a
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (10) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_10_.html [Corola-blog/BlogPost/351405_a_352734]
-
țară, Chiar dacă vor, nu știu să moară, Doar se întorc la ei, în sat, Să facă sfinților, curat Și sfinții stau, cuminți, în rame Atâția tați, si-atatea mame, Cât nu încap nici în icoane De căte lacrimi au în râne Poeții noștri de la țară, Cănd urca-n cer, în sat coboară, De-a dreapta tatălui, năframa Precum o inimă de mama 19 ianuarie 2008 URCUȘ SPRE MOȘI CRĂCIUNI E timpul să le-aduc, la rându-mi, daruri O candela, și-o
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
o lungime de 24,6 kilometri și o lățime maximă de 12,3 kilometri, iar forma sa este asemănătoare unui triunghi. Suprafață insulei este de 163,6 km² și o altitudine maximă de 507 metri. În interiorul insulei se găsesc trei " Râno" (lacuri vulcanice cu apă dulce): Râno Kau în extremitatea sud vestică, Râno Raraku în est și Râno Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41 metri), dar nu există nici un curs de apă permanent. Insula Paștelui are un climat umed subtropical
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
și o lățime maximă de 12,3 kilometri, iar forma sa este asemănătoare unui triunghi. Suprafață insulei este de 163,6 km² și o altitudine maximă de 507 metri. În interiorul insulei se găsesc trei " Râno" (lacuri vulcanice cu apă dulce): Râno Kau în extremitatea sud vestică, Râno Raraku în est și Râno Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41 metri), dar nu există nici un curs de apă permanent. Insula Paștelui are un climat umed subtropical (subtropical maritim). Cele mai joase temperaturi
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
3 kilometri, iar forma sa este asemănătoare unui triunghi. Suprafață insulei este de 163,6 km² și o altitudine maximă de 507 metri. În interiorul insulei se găsesc trei " Râno" (lacuri vulcanice cu apă dulce): Râno Kau în extremitatea sud vestică, Râno Raraku în est și Râno Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41 metri), dar nu există nici un curs de apă permanent. Insula Paștelui are un climat umed subtropical (subtropical maritim). Cele mai joase temperaturi (în jur de 18 °C) se
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
este asemănătoare unui triunghi. Suprafață insulei este de 163,6 km² și o altitudine maximă de 507 metri. În interiorul insulei se găsesc trei " Râno" (lacuri vulcanice cu apă dulce): Râno Kau în extremitatea sud vestică, Râno Raraku în est și Râno Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41 metri), dar nu există nici un curs de apă permanent. Insula Paștelui are un climat umed subtropical (subtropical maritim). Cele mai joase temperaturi (în jur de 18 °C) se înregistrează în iulie și în
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
furtuni de tip tropical (cicloane și uragane). Insula Paștelui este o insulă vulcanică, creată de trei vulcani foarte apropiați, acum stinși. Terevaka este cel mai masiv dintre aceștia și se află în partea de nord. Ceilalți doi vulcani, Poike și Râno Kau, se află dispuși la est și sud împreună dând formă caracteristică, de triunghi, a insulei. Există, de asemenea, numeroase alte cratere secundare (Râno Raraku, Pună Pau) precum și peșteri vulcanice, inlcusiv galerii săpate în trecut de lavă. Inițial Poike a
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
mai masiv dintre aceștia și se află în partea de nord. Ceilalți doi vulcani, Poike și Râno Kau, se află dispuși la est și sud împreună dând formă caracteristică, de triunghi, a insulei. Există, de asemenea, numeroase alte cratere secundare (Râno Raraku, Pună Pau) precum și peșteri vulcanice, inlcusiv galerii săpate în trecut de lavă. Inițial Poike a fost o insulă separată, dar materialul vulcanic aruncat de Terevaka a dus, cu timpul, la unirea cu Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
află situată insula. Oricum, din toată creasta Sală y Gomez, doar Insula Paștelui, cateva insulițe învecinate precum și insula Sală y Gomez se ridică deasupra nivelului oceanului. În prima jumătate a secolului XX au fost raportate emisii de abur din craterul Râno Kau, emisii care au fost și fotografiate de către administratorul insulei din acea vreme. Conform geologilor, activitatea vulcanică din zona s-a încheiat în urmă cu zece mii de ani. Istoria insulei Râpă Nui este frământata și controversată. Locuitorii săi au îndurat
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
răsturnate în decursul războaielor. Conform lui Diamond precum și a versiunii istorice a lui Heyerdahl, "huri mo'ai" - adica „răsturnarea statuilor” a continuat până în 1830, ca o consecință a războaielor civile. În 1838, singurele statui nerăsturnate se aflau pe panțele de la Râno Raraku și Hoa Hakananai'a (la Orongo, în sudul insulei) precum și pe Ariki Pâro din Ahu Te Pito Kura (în nordul insulei). Oricum, există foarte puține indicii arheologice care să susțină ideea unui colaps al societății pascuane anterior venirii europenilor
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
sol și din aer. După ce insula a fost folosită ca să hrănească mii de oi timp de aproape o sută de ani, pe la mijlocul secolului trecut mare parte din suprafața insulei a fost acoperită cu pășuni și vegetație pitica. Malurile lacurilor vulcanice Râno Raku și Râno Kau sunt acoperite cu trestii. Prezenta acestor trestii, numite totora în munții Anzi, a slujit drept argument în favoarea originii sud americane a constructorilor statuilor, dar analiza polenului din sedimentele lacustre au demonstrat că trestiile se aflau acolo
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
aer. După ce insula a fost folosită ca să hrănească mii de oi timp de aproape o sută de ani, pe la mijlocul secolului trecut mare parte din suprafața insulei a fost acoperită cu pășuni și vegetație pitica. Malurile lacurilor vulcanice Râno Raku și Râno Kau sunt acoperite cu trestii. Prezenta acestor trestii, numite totora în munții Anzi, a slujit drept argument în favoarea originii sud americane a constructorilor statuilor, dar analiza polenului din sedimentele lacustre au demonstrat că trestiile se aflau acolo de mai bine
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Unele statui moai au fost îngropate până la gât în decursul timpului din pricina alunecărilor de teren. Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în roci din cenușă vulcanică solidificata sau în tuf provenit dintr-un singur loc din craterul vulcanului Râno Raraku, acum stins. Nativii care le-au sculptat au utilizat doar dălți din piatră făurite din bazalt, dintre care unele se mai găsesc abandonate în cariera de piatră. Dălțile din piatră erau ascuțite prin cioplire. Pietrele vulcanice din care erau
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
de un an pentru sculptarea unui singur moai. Fiecare statuie reprezenta liderul decedat al unui neam sau familie extinsă. Doar un sfert dintre aceste statui au fost instalate la locurile lor în vreme ce aproape jumătate dintre ele zac în cariera de la Râno Raraku. Restul de aproximativ un sfert se află risipite prin toată insula, probabil abandonate în drumul lor spre locul de amplasament. Cel mai mare moai urcat pe platforma să este „Pâro” și cântărește 82 de tone și are 9,8
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
de către un tsunami. Din cele 313 ahu cunoscute, 125 poartă moai, de obicei câte o singură statuie, probabil din pricina perioadei scurte în care au fost sculptate statuile precum și din pricina dificultăților de transport a acestora. Ahu Tongariki, la un kilometru de Râno Raraku are cele mai multe și mai înalte statui: un total de 15 moai. Alte platforme notabile cu moai sunt: Ahu Akivi, restaurată în 1960 de către William Mulloy, Nau Nau de la Anakena și Tahai. Este posibil ca unele statui să fi fost
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]