122 matches
-
fondurile necesare finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează un sit Natura 2000. Începând cu data de 15 august 2015 ora 7, Transalpina (DN67C) a fost deschisă oficial circulației rutiere și pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului, regimul juridic al drumului continuând să fie „Drum în lucru”, pe care se circulă, doar pe timp de zi, în regim de șantier. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România anunță că de sâmbătă, 11
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
șoselei, demarate în anul 2008, din cauză că șoseaua Transalpina traversează cinci arii protejate. Pentru obținerea acestui acord trebuia efectuat anterior studiul de impact asupra mediului. În fiecare an în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca. Etapa de vineri, 8 iunie 2012, a Turului Ciclist al României 2012, Ediția a 49-a, s-a încheiat pe Transalpina, cu o cățărare la ieșirea din Rânca, sosirea fiind
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
arii protejate. Pentru obținerea acestui acord trebuia efectuat anterior studiul de impact asupra mediului. În fiecare an în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca. Etapa de vineri, 8 iunie 2012, a Turului Ciclist al României 2012, Ediția a 49-a, s-a încheiat pe Transalpina, cu o cățărare la ieșirea din Rânca, sosirea fiind programată la 2.094 m.
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă, etapa Rânca. Etapa de vineri, 8 iunie 2012, a Turului Ciclist al României 2012, Ediția a 49-a, s-a încheiat pe Transalpina, cu o cățărare la ieșirea din Rânca, sosirea fiind programată la 2.094 m.
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
pământului, București, 1979; Mâinile de lumină, București, 1979; Al soarelui și-al umbrei, cu un portret de Dan Hatmanu, Iași, 1980; Pe o apă visând, București, 1982; Ochii copiilor, cu ilustrații de Dragoș Pătrașcu, Iași, 1984. Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
Ce te boncăiești?/ -Cum să nu mă rag,/ Cum să nu mă boncănesc?/ C-au ieșit babele fermecătoare/ Și mi-au luat brânza și untul/ Și miau lăsat zăru’/ Să nu moară ghițălu’./ Nu te mai boncăni,/ Nu te mai râncăi./ La Moș Costache te-oi duce/ Cu gura te-o descânta,/ Cu tărâțe te-o hrăni/ Și-ai rămâne curată și luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pantele și energia reliefului, iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți cum ar fi cele din Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul românesc al frigului este apreciat ca fiind VÎrfu Omu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Caraș Severin), Cascada Ialomiței, Cheile Tătarului și Zănoagei - Moroeni (DÎmbovița), Poiana cu narcise Padeș - Cloșani, Cascada - Tismana, Cheile Sohodolului, „Inel” Valea Sohodului - Runcu, Defileul Jiului, Bumbești-Jiu, Castanii comestibili - Satu Crasna de Vale, comuna Crasna, Cheile Gilortului - Novaci, Grădina Botanică din RÎnca - Novaci, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele Lalea - Petroșani (Hunedoara); Platoul calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul Peșterii” - Balta, Cheile Topolniței
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nominalizate mai sus, iar pe de altă parte de orientat investițiile spre stațiunile de interes local, care dispun Însă de puternici factori balneoclimaterici: Sugag și Sureanu (Alba), Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete, confortabile (nu atît prin dotări speciale, cît prin curățenia lor exemplară), lucru care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei Obîrșia Lotrului - RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va juca și un important rol turistic, prin legarea directă a Depresiunei Sebeș cu cea a Novacilor, fapt ce va creea noi perspective și va deschide noi oportunități pentru Stațiunea RÎnca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va juca și un important rol turistic, prin legarea directă a Depresiunei Sebeș cu cea a Novacilor, fapt ce va creea noi perspective și va deschide noi oportunități pentru Stațiunea RÎnca, care din unghiul Închis În care se află astăzi, va deveni racordată la o șosea transalpină. În paralel se va scurta cu mult distanța ce leagă Alba-Iulia (și Cluj, Turda - Sebeș) de Novaci și Petroșani, intrînd direct În inima Olteniei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
paralele cu Carpații Meridionali, dar va oferi cele mai prielnice condiții pentru: a) creșterea mișcării turistice dinspre sud spre Munții: Făgăraș, Parîng, VÎlcan; b) căi de acces sigure spre viitoarele stațiuni de la Brăduleț, Nucșoara (Argeș), Costești - Horezu (VÎlcea), Polovraci și RÎnca (Gorj); c) precum și pentru dispersia turiștilor În toată zona de nord a DÎmboviței, Argeșului, VÎlcei și Gorjului. c) În domeniul potecilor de munte Lansarea cu mai bine de patru decenii În urmă a acțiunii „Asaltul Carpaților” cu principalul obiectiv de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de practicare a sporturilor de iarnă: schilift, Închiriere echipament sportiv, etc. la RÎnca; - pensiunea turistică Remus; - Vile: Alexmid, Share, Transalpin, Rânca; - Pensiuni: Edelweiss, Kallista, Casa Ella, Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Acest hotel a fost nucleul în jurul căruia a luat ființă stațiunea Mamaia, devenită cea mai renumită din estul Europei. S-au construit hoteluri turistice la Balcic, T. Severin, Vîlcov și un mare număr de cabane pe munți: Babele, Sinaia, Clăbucetul, Rînca, Omul, Valea Jepilor, Bîlea, Ciucaș, Cristianul Mare, Gura Zlotei etc. Pentru a fi prezenți în străinătate, s-au înființat la Paris pe bulevardul Champs-Elysées și la Berlin pe Unter den Linden cîte un birou de turism, înzestrat cu broșuri, afișe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ȘCOALA ARDELEANA, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, ca supliment al revistei „Vatra”, din octombrie 1991 până în martie 1993, având subtitlul „Revista de cultură”. Redactor-șef: Serafim Duicu; secretar general de redacție: Ioan Șulea. Colectivul redacțional: Cornel Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum flores”), Ioan Rânca (Ideile Școlii Ardelene în formația intelectuală a lui Avram Iancu), Carmen Maria Andras (Reverberații ale modelului filosofic englez în opera lui Samuil Micu). Contribuie cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
marti, 1 noiembrie, Transalpina va fi oficial închisă până cel mai devreme la data de 15 aprilie, în funcție de zăpadă. "Sunt deja temperaturi negative și ninge în zonă așa că circulația pe acest sector de drum, mă refer la porțiunea Obârșia Lotrului - Rânca, unde șoseaua urcă la peste 2.000 de metri altitudine, devine imposibilă. Rugăm conducătorii auto să nu se hazardeze în această perioadă pe Transalpina", a declarat directorul Secției Drumuri Naționale Vâlcea, Eugen Mănescu, informează . Șoseaua "Transalpina" sau DN 67C, cunoscută
Transalpina și Transfăgărășanul vor fi închise de la 1 noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/24725_a_26050]
-
se poate ajunge la Vâlcele cu trenul accelerat 1629 (plecare ora 8,54), se coboară la Brașov, de-acolo mergându-se cu autobuzul până în stațiune. Cazarea se poate asigura în vile, dar mai cu seamă în pensiunile rețelei agroturistice. l Rânca. Prin vilele și casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraș-stațiune, situat pe unul dintre platourile Munților Parâng (1 540-1600 metri altitudine), la 18 kilometri de orașul Novaci și 63 kilometri depărtare de
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
8,54), se coboară la Brașov, de-acolo mergându-se cu autobuzul până în stațiune. Cazarea se poate asigura în vile, dar mai cu seamă în pensiunile rețelei agroturistice. l Rânca. Prin vilele și casele de odihnă construite în ultimii ani, Rânca a fost transformată într-un adevărat oraș-stațiune, situat pe unul dintre platourile Munților Parâng (1 540-1600 metri altitudine), la 18 kilometri de orașul Novaci și 63 kilometri depărtare de Târgu-Jiu, drumul fiind asfaltat până în stațiune. Factorii de cură sunt reprezentați
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
18 kilometri de orașul Novaci și 63 kilometri depărtare de Târgu-Jiu, drumul fiind asfaltat până în stațiune. Factorii de cură sunt reprezentați de bioclimatul montan, tonic, și de aerul foarte curat, lipsit de praf și alergeni, bogat în radiații ultraviolete, stațiunea Rânca fiind recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, a stărilor de debilitate, surmenajului fizic și intelectual. Principalele puncte de atracție sunt drumețiile ce se pot organiza de-a lungul lanțului Munților Parâng, areal cunoscut al caprelor negre, până la cel mai înalt vârf
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]