144 matches
-
semnul a ceea ce aș numi exilul în poveste (pentru Gigi Cristescu, „scurta incursiune în viața pașnică de la țară devenea o adevărată corvoadă“, tânjind mereu după liniștea spațiului închis al poveștii); singurul care e liber în și prin text este, iarăși, Rânzei, stenografulscrib- scriptor-martor-autor-instanță, beneficiind de „incalculabilul avantaj că nimeni nu poate ști ce gândește, și de a fi liber în gând în mijlocul oricărui text pe care trebuie să-l înregistreze“. Povestea este principiul celor două vase comunicante ale romanului lui Constantin
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Republicii Moldova. Este perioada campaniei electorale. Cum caracterizați această campanie? O campanie, ca toate celelalte, neinteresanta, tristă, minciunoasă, cu o miză mare și un efect mic... În danemarca moldoveana nu s-a schimbat nimic, pe primul loc este pusă, ca întodeauna, RÂNZA moldoveneasca... Nu cred ca se va schimba ceva față de precedentele scrutine electorale, din simplul motiv că actorii politici sunt aceiași, - membrii fideli ai SISTEMULUI ticăloșit... Liderii AIE (Alianță de Integrare Europeană) a celor patru partide (P.L., P.L.D.M., P.C., P.D.) din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Viața asta... Viața asta, mai ales deșartă, în care unii se consumă-n artă, Uitându-și, zilnic, rânza la aman, în timp ce alții, iuți ca hidrargirul, Cu marafeți își ghiftuie chimirul: Să-i toace-n vreun sejur de pandișpan. Viața asta-ntreagă: netto, brutto, Cu tot tacâmul, Doamne, n-am umplut-o; De fapt, am pus într-însa mai
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
E203 Sorbat de calciu Conservant Brânză topită, cartofi congelați, produse panificație E202 Sorbat de potasiu Conservant Pâine feliata, aluaturi, sosuri, fructe de mare semipreparate E201 Sorbat de sodiu Colorant Produse patiserie și cofetărie, creme, iaurturi aromate E200 Acid sorbic Conservant rânza topită, cartofi congelați, produse panificație E180 Litolrubina Colorant Sortimente speciale de brânză E175 Aur Colorant Ornamente produse cofetărie și patiserie, lichioruri E174 Argint Colorant Produse patiserie și cofetărie, ornamente ciocolată, lichioruri E173 Aluminiu Colorant Produse patiserie și cofetărie E172 Oxizi
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre Poieni și deasupra satului Slobozia. Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea, s-au construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge în drumul principal, drum care desparte moșia Dobreana de moșia Rânza. Fruntești Ar fi suficient temei să susținem că satul Fruntești își trage numele de la stolnicul Ion Frunteș, căruia Ștefan cel Mare „îi confirmă satul Ciorești de pe Bârlad, cumpărat cu 80 de zloți tătărăști de la pârcălabul Neagu și de fiica sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de Credit Român pentru suma de 100.000 lei, având
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei lui i s-a părut), că tot ce-a auzit întreaga vară, nici vorbă să aducă a vioară, ci a banală mașină de cusut. Ți-am tăinuit și în moliftă și în acatist, că-n mintea mea deșartă ( acoperiș prin
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 998 din 24 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului adio, pică frunza! de când aștept să cadă, de ți-ar cădea și bluza și fusta asta lungă să văd, uscată-i frunza? că mă mănâncă rânza, să văd cum îți stă nudă. dar mă îmbăt cu apă, că prea o strânge blugii, și calcă, uite, șchioapă că s-a-ncurcat în rugii de castraveți bătrâni și-o latră niște câini. adio, pică frunza! la dracu, pice
VAI, TOAMNĂ, TE OMOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363261_a_364590]
-
sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult cum își toarce cântecul ei o ciocârlie. marți, 14 aprilie 2015 Referință Bibliografică: bucuria primăverii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
dog-uri” îngurgitează. Orice insistență prelungită frizează penibilul. Perseverența e vecină cu...”diabolicul”, iar... revenirea la revenire se numește prostie curată. Albalux, cum ar veni, Titanais cum era „trend” și „stendbai” cât cuprinde. Sună mai frumos decât „dacicile”: brânză, mânză, rânză...Toți adversarii Pruteanului și „prietenii” celor „amenințați” se dau de ceasul morții să dovedească cât de generoasă este limba română. Limba care „înghite”, asimilează orice. Vezi... variantele la mult-râvnitul dolar care are menirea să stimuleze gândirea critică a multor specialiști
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
mămăligă. Ai înțeles, da? - Da, domn doctor, cum să nu înțeleg, că doar sunt femeie întreagă la minte. - Apoi să-i dai pieptul, numai pieptul, picioarele să le mănânci matale. Dar tot pe jăratic, în vatră să le faci. Și rânza, tot lui să i-o dai, știi ce e aia rânză, știi? - Vai de mine, domn doctor, cum să nu știu, doar de la țară suntem! - Foarte bine! După ce vezi că se mai împlinește un pic să-i tai câteva șuvițe
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
că doar sunt femeie întreagă la minte. - Apoi să-i dai pieptul, numai pieptul, picioarele să le mănânci matale. Dar tot pe jăratic, în vatră să le faci. Și rânza, tot lui să i-o dai, știi ce e aia rânză, știi? - Vai de mine, domn doctor, cum să nu știu, doar de la țară suntem! - Foarte bine! După ce vezi că se mai împlinește un pic să-i tai câteva șuvițe de slănină și să le mănânce pe stomacul gol, fără pâine
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
a trecut prin cap o întrebare esențială, obligatorie pentru un IQ cât de cât mai elevat de condeieri despre cum merge de politic Nobelul pentru literatură. Asta-i una la mână, a doua e că Ioranna nu te are la rânză, cum zic ardelenii, mai ales după ce a citit De ce iubim femeile și frumoasele străine în care, de la un capăt la altul, discreditezi România, pe care o scrii Românica ca țiganii, ceea ce ne face să credem ca nu te-a chemat
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile frământate cu bulion și coptătura turnată cu cacao. Bineînțeles, participam cu toții la concursul: cine are parte de oul magic, care să poată sparge cât mai multe ouă răscoapte, tocmai bune pentru rânza hămnisiților. Vă urez Paște fericit, alături de cei dragi! Florica BUD Baia Mare Saptămâna Mare 2011 Referință Bibliografică: MIEL UMPLUT ȘI ALTE BUNĂTĂȚI DE PAȘTI / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 110, Anul I, 20 aprilie 2011. Drepturi de Autor
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
specii de arbori de pădure, preferați fiind cei de la alun. Toamna, ierunca mănâncă fructe de pădure, iarna când insectele lipsesc, caută muguri, semințe, fructe de pădure, frunze verzi și chiar cetină. Pentru a putea măcina hrana vegetală la nivelul rânzei, consumă pietricele. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Bonasa bonasia Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE 2. Informații specifice speciei Specia este prezentă la nivelul sitului în padurile de foioase și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică: Cîntă cucii, se îngînă / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat definiția genealogică a limbii noastre: "Limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]