143 matches
-
apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea, s-au construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge în drumul principal, drum care desparte moșia Dobreana de moșia Rânza. Fruntești Ar fi suficient temei să susținem că satul Fruntești își trage numele de la stolnicul Ion Frunteș, căruia Ștefan cel Mare „îi confirmă satul Ciorești de pe Bârlad, cumpărat cu 80 de zloți tătărăști de la pârcălabul Neagu și de fiica sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de Credit Român pentru suma de 100.000 lei, având
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un paragraf se cheamă „Carele vor lua erbi ca să strice rânza unde se zămislesc coconii ...”) -, după cum nelegiuit era și actul femeilor ce nu voiau să fie date în vileag. Nu de puține ori aceste intervenții provocau moartea femeilor. „Văzându [...] aciastă boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” Pedeapsa divină evocată de Safta
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Țoiu Vorbește Rânzei în august 2004 despre Bucureștiul vechi, spre a situa locul întâmplării, copiind însă de fapt fraza lui N. Filimon din romanul său clasic: Înaintea focului de la 1847 ... mergând drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară cu
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
lui N. Filimon din romanul său clasic: Înaintea focului de la 1847 ... mergând drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară cu trei ulițe - una ducea spre Bărăție, alta spre hanul Filaret, iar a treia spre mahalaua Scaunelor... Rânzei schimbă pixul care se terminase și continuă cu cel de rezervă... Pe la 1814, aceste ulițe erau așternute cu scânduri de stejar și aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A îmbla însă pe asemenea poduri era o adevărată
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa... Pe una din străzile acestea, acum modernizate, în punctul în care autorul Ciocoilor situa mahalaua Scaunelor, are loc următoarea scenă de amor relatată de Rânzei în stilul său contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac... Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui Rânzei, se
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
de Rânzei în stilul său contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac... Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui Rânzei, se întâlnește cu marea tragediană Eleonora Cărăuțeanu, proaspăt întoarsă din Italia, după decembrie 1989, și când ea începe să-și recapete moșiile încet, încet, ajutată și de Jurubiță acesta, marele ei amorez... Citez: ... Apoi ea lăsă să-i scape din
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
fluerând după cine știe ce... Două oare după aceea, Jurubiță putea să se laude că învățase pe dinafară alfabetul norocului... Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei, nescăpând ocazia lui de autor mereu pe fază, notează sub cuvintele, atenție, replica eroinei... notează în sfârșit acestea, cu dialog și cu animație: "- Așa, infidelul, exclamă ea transportată de jignire, tu nu mă iubești cu acea căldură ce așteptam de la
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
eram de liniștită până a nu mă preda ție!... Jurubiță constată eroarea ce făcuse și, aruncându-se asupra ei, strigă cu înfocare: "- Liniștește-te,... fosu mu... lumina mea, liniștește-te, al tău voi fi în veci, crede-mă, fosu mu!..." Rânzei aprinsese lampa cu becul de 150 de wați. Nu înțeleg de ce, cu gura strâmbată, zâmbea perfid, recitind textul știut pe dinafară...
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
în limita lui de lut, pentru a-l slobozi sau poticni, pentru a-l scuipa sau linge. Cu siguranță că aici sălășluiește și secretul acesta de mare întristare - pe care nu-l înțelege azi toată suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor Arghezi să citească cine știe ce omenie în ochii generalului Vedenin. Tudor Arghezi - gîdilici de Curte Veche." Dacă există - și există, pesemne - o artă a matului literar, Virgil Ierunca o are, întreagă, în fiecare
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
criminalist, identificând mai mulți suspecți: Ila Căldăraș, zis Iluță, de 31 de ani, Constantin Căldăraș, zis Ila, de 59 de ani, Traian Căldăraș, zis Tibi, de 38 de ani, Ion Căldăraș, zis Ionuț, de 43 de ani, Alexandru Miloșin, zis Rînza, fost Căldăraș, de 45 de ani, Cornelia Căldăraș, zisă Lămâia, de 55 de ani. Au început audieri pentru a stabili gradul de participare a fiecăruia la comiterea faptei. Volumul de muncă pentru o astfel de anchetă este deosebit de mare. Lugojul
Agenda2003-32-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281348_a_282677]
-
Constantin Țoiu Vorbește Rânzei în august 2004 despre Bucureș tiul vechi, spre a situa locul întâmplării, copiind însă de fapt fraza lui N. Filimon, din romanul său clasic: Înaintea focului de la 1847... mergând drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
lui N. Filimon, din romanul său clasic: Înaintea focului de la 1847... mergând drept pe ulița Colții spre Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară cu trei ulițe - una ducea spre Bărăție, alta spre Hanul Filaret, iar a treia pre mahalaua Scaunelor... Rânzei schimbă pixul care se terminase și continuă cu cel de rezervă... Pe la 1814, aceste sulițe erau așternute cu scânduri de stejar și aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A îmbla însă pe asemenea poduri era o adevărată
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa. Pe una din străzile acestea acum modernizate, în punctul în care autorul Ciocoilor... situa mahalaua Scaunelor, are loc următoarea scenă de amor relatată de Rânzei în stilul său prefăcut, contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac. Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui Rânzei
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
Rânzei în stilul său prefăcut, contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac. Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru clasic, momentul când eroul său, antreprenorul Jurubiță, fiindu-i amic lui Rânzei, se întâlnește prima dată cu marea tragediană Eleonora Cărăuțeanu, proaspăt întoarsă din Italia, după decembrie 1989, și când ea începe să-și recapete moșiile încet, încet, ajutată și de Jurubiță acesta, marele ei amorez. Citez: Apoi ea lăsă să-i
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
un vardist fluerând după cine știe ce... Două ore după aceea, Jurubiță putea să se laude că, învățase pe dinafară alfabetul norocului. Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că prea tânăr fiind față de eroină, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei nescăpând ocazia lui de autor mereu pe fază, notează sub cuvintele, atenție, replica eroinei... notează în sfârșit acestea, cu dialog și cu animație: - Așa, infidelul, exclamă ea transportată de jignire, tu nu mă iubești cu acea căldură ce așteptam de la
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
eram de liniștită până a nu mă preda ție!... Jurubiță constată eroarea ce făcuse și aruncându-se asupra ei strigă cu înfocare: - Liniștește-te, ...fosu mu... lumina mea, liniștește-te, al tău voi fi în veci, crede-mă, fosu mu! Rânzei aprinsese lampa cu becul de 150 de wați. Nu știu de ce, cu gura strâmbată, zâmbea perfid recitind textul știut pe dinafară... (Reluare)
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
traiectul ce se stabilește între realitate, poveste și legendă, iar controlul ultim al povestirii îl face vocea auctorială care verifică totul ascultând parcă din nou istorisirile înregistrate pe o bandă de magnetofon sau pe foi, de mâna iute a lui Rânzei („Udrescu bău, și zise sau reieși după aceea că zisese“): o ștafetă a povestirii aleargă contra cronometru, iar când o voce obosește, naratorul îi ia ștafeta și o predă următoarei („Acum povestea Pavelescu. Sușu obosind, luase el cuvântul“). Povestea este
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
semnul a ceea ce aș numi exilul în poveste (pentru Gigi Cristescu, „scurta incursiune în viața pașnică de la țară devenea o adevărată corvoadă“, tânjind mereu după liniștea spațiului închis al poveștii); singurul care e liber în și prin text este, iarăși, Rânzei, stenografulscrib- scriptor-martor-autor-instanță, beneficiind de „incalculabilul avantaj că nimeni nu poate ști ce gândește, și de a fi liber în gând în mijlocul oricărui text pe care trebuie să-l înregistreze“. Povestea este principiul celor două vase comunicante ale romanului lui Constantin
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
cea variabilă, comandată de împrejurări; ceva joycian de la eroul Bloom; când așa, când altfel; surprinzător prin aparițiile și caracterele sale veșnic reînnoite... O infinitate de alter-ego-uri... până la Contabilul jegos, jerpelit, purtând la subțioară mapa lui neagră, crăpată, de vinilin... (viitorul Rânzei, - adaug în 2005). Sincopă între două sau o mulțime de manifestări ale aceluiași erou... Tehnică de romancier mare..., nesătul. Am spus: Joyce!... * Un om care este confuz, în general, când vorbește, mult. Dar care, când este rău, devine deodată clar
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7621_a_8946]
-
o dorință nelămurită, ca aburii de dimineață. Uneori, însă vrea atât de mult, încât dorește chiar să vrea pur și simplu. Fără a-și mai defini obiectul dorinței. El vrea. Atât. Dacă e vorba despre cap, în numeroasele clipe când rânza spiritului îi permite să se răsfețe, românul lasă impresia cugetului de adâncime. Și face din această pricepere o cauțiune pentru momente de cumpănă. De aceea, dorește musai certificat. Că știe. Că e deștept. Că e ghizdav la minte. Că s-
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
în mod serios atenția... nu vă supărați că vă spun... cum credeți... cum ziceți dvs... cum veți considera. O omnisciență supărătoare, o falsă, prefăcută familiaritate, la care se adaugă o vulgaritate română, o băgare în vorbă,... o vorbire băgăreață, gen Rânzei, personajul enervant din romanele lui }oiu, care pune în evidență, mai târziu, dupe revolusie, activitatea foștilor comuniști, ca Visarion Pandeluță, membru, senator de onoare al Partidului Speranțelor înșelate Și Veșnic Reînnoite. A fi un... PSIVR-ist era o chestie în
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice interpretare romantică a trecutului. Ca să nu mai vorbim de reflectarea gesturilor și reprezentărilor personajului principal în conștiințele altor personaje, de exemplu în aceea a Zamfiriței Micescu, care mai este și medic
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]